astringent

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Brusturele contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in tratarea... [continuare]

Rodiul este un arbust din familia punicaceelor, creste in special in zona mediteraneana, este iubitor de caldura si adapost. Rodiul este spinos si are frunze lucioase, lanceolate, inaltimea sa obisnuita fiind de maxim cinci metri. Florile, in numar mare, au culoarea rosie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o planta ornamentala si mai este cunscut si sub numele de granata. Fructul este sub forma de baca globuloasa, culoarea poate fi de la galben intens la rosu aprins. In scop fitoterapeutic se folosesc coaja de pe radacini si ramuri, frunzele, bobocii florali si fructele. Planta contine : in radacina – peletinerina, continut ridicat de tanin, minerale, acizi; in fructe – vitamina C (in cantitate mare), tanin, pectine, acid citric, celuloza. Rodia are actiune revitalizanta, bun tonic cardiac, astringenta, antihelmintica, amoebicida, antimalarica, antimicrobiana, antioxidanta, citotoxica, hipoglicemianta. Rodia este utilizata in alimentatie, sucul... [continuare]

Rachitanul este o planta din flora spontana originara din Europa. In tara noastra se intalneste aceasta planta in locuri umede, mlastinoase, pe langa balti, prin tufisuri umede. Tulpina plantei este dreapta, simpla sau ramificata, inalta de pana la 2 m, cu baza in 4 muchii, acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt lanceolate, opuse, cele de pe ramuri sunt dispuse altern. Florile sunt grupate in inflorescente terminale si au culoarea rosie- violacee, sunt lungi si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice continute de aceasta planta se numara: galo-taninuri (5-10%), salicarina, hidroxid feric, substante de natura flavonoidica,  heterozide, orientina, pigmenti antocianici-diglicozide ale malvidolului si galactozide ale cianidolului, colina, glucoza, amidon, colina, un fitoncid cu activitate antibiotica, substante antibiotice, pectine, carotenoizi, substante minerale, urme de ulei volatil. Principalele calitati ale rachitanului sunt: antibiotic natural,... [continuare]

Arbustul de ceara este original din America de Nord, s-a aclimatizat si de-a lungul coastei estice a Statelor Unite, dar si in tari precum Cuba. Prefera terenurile mlastinoase sau din apropierea apelor si tolereaza si solurile sarate. Se poate dezvolta si in zone insorite, dar suporta bine si zonele umbroase. Este un arbust de cultura si initial a fost utilizat cu scop decorativ.  Frunzele sale sunt ascutite, de nuante de verde care variaza de la verde-galbui, pana la verde intens. Frunzele isi pastreaza culoarea aproape tot anul, iar atunci cand sunt sfaramate sunt extrem de aromate. Florile sunt unisexuate si apar in timpul iernii: florile masculine sunt sub forma de matisori de culoare verde-galbui, iar florile feminine sunt mici si se dezvolta in interiorul fructului. fructele sale sunt de culoare albastra si sunt acoperite cu un strat de ceara naturala. Arbustul este bogat in uleiuri volatile, amidon, acid lignin-sulfonic, tanin, rasini astringente,... [continuare]

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]

Scorusul de munte face parte din lora spontana a Europei. In tara noastra este intalnit mai ales in zonele de munte si de deal, sporadic la campie, prin luminisuri si liziere de paduri. Scorusul de munte este un arbust, poate ajunge pana la inaltimi de 8 m, are scoarta neteda si gri la cei tineri si maronie si crestata la cei batrani. Ramurile tinere sunt verzi si acoperite cu perisori, transformandu-se in ramuri maron si gabre. Frunzele sunt lobate, alcatuite din 8-9 perechi de frunzulite ce cresc opus, cu margini zimtate. Florile cresc grupate in inflorescente terminale tulpinii bogate, ajungand pana la 250 de flori albe. fructele sunt de marimea unui bob de mazare, rosii si cu gust astringent. Dintre elementele chimice constitutive amintim: tanin, acid malic, acizi organici, uleiuri eterice, carotina, zaharuri, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, diuretica, hemostatica, antitusiva, antireumatica, astringenta, mareste diureza si curata epiteliul... [continuare]

Mirtul este o planta aromatica, intalnita adesea ca planta ornamentala. Se prezinta sub forma unui arbust a carui inaltime maxima este de cinci metri. Isi are originile in zona mediteraneana si face parte din familia mirtaceelor. Mirtul are frunze alungite, groase, carnoase, foarte frumos mirositoare. Florile sunt mici, albe. Fructul de mirt este o nuca. In scop fitoterapeutic se frunzele sau chiar toate partile acestei plante. Planta contine mirtol, cineol, tanin, eucaliptol, acid cafeic, saponozide. Are actiune tonica, balsamica, antiseptica, dezinfectanta, astringenta, hemostatica. Mirtul este din ce in ce mai des intalnit in preparatele cosmetice si in cele de intretinere a gurii. pastele de dinti cu ierburi si plante medicinale si aromatice, printre care si mirtul, au devenit deja obisnuinta. Lotiuni farmaceutice si produse de infrumusetare din domeniul cosmetic utilizeaza extractele din mirt pentru a catifela pielea, tinand cont de actiunea antiseptica si... [continuare]

Acacia catechu face parte din familia Fabaceae si este un copac de dimensiuni medii. Scoarta este dura si are culoare verde. Tulpina are diametru de 30-40 cm si nu creste dreapta, la fel si coroana are forma neregulata. Florile au culoarea galben pal sau alb, foarte parfumate (este folosita in anumite zone ca planta ornamentala sau in industria parfumurilor), fructele sunt in forma de pastaie si au culoarea maronie. Lemnul sau este bogat in tanin si catechin (antioxidant polifenolic). creste in India (Campia Gangelui) si Burma. In scop fitoterapeutic sunt utilizate frunzele si mugurii. Este folosit mai ales datorita calitatilor sale puternic astringente. Uz intern: - diaree, dizenterie, guturai, tuse, febra, raceli, stimularea secretiei lactate - sub forma de decoct. Uz extern: - mameloane crapate, hemoragia nazala (epistaxis), pentru eczeme sau anumite forme ale leprei - sub forma de tinctura. [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si 30 metri intaltime) caracterizat prin coroana sa larga, mai ales de cultura la noi intara, rareori creste spontan. trunchiul este gros, iar scoarta are culoare cenusie. Frunzele sunt eliptice, aromate. Fructul este o drupa de culoare verde, iar samanta este comestibila. Florile sunt unisexuate. Nucul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele recoltate in perioada de inflorire. Nucul contine ulei volatil, grasimi, protide, tanin, vitamina c, flavone, substante minerale, vitamina A, C, B, pectine, acizi organici, etc. Nucul are calitati aseptice, astringente, hipotensive, antialergice, cicatrizante, calmante, antimicotice, antireumatice, antidiareice, antiseptice. Semintele fructelor se utilizeaza si in gastronomie in componenta preparatelor culinare. Uz intern: - boli gastrointestinale, edeme renale, colite, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, osteoporoza, boli reumatice, enterite... [continuare]

Rachitanul este o planta din flora spontana originara din Europa. In tara noastra se intalneste aceasta planta in locuri umede, mlastinoase, pe langa balti, prin tufisuri umede. Tulpina plantei este dreapta, simpla sau ramificata, inalta de pana la 2 m, cu baza in 4 muchii, acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt lanceolate, opuse, cele de pe ramuri sunt dispuse altern. Florile sunt grupate in inflorescente terminale si au culoarea rosie- violacee, sunt lungi si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice continute de aceasta planta se numara: galo-taninuri (5-10%), salicarina, hidroxid feric, substante de natura flavonoidica,  heterozide, orientina, pigmenti antocianici-diglicozide ale malvidolului si galactozide ale cianidolului, colina, glucoza, amidon, colina, un fitoncid cu activitate antibiotica, substante antibiotice, pectine, carotenoizi, substante minerale, urme de ulei volatil. Principalele calitati ale rachitanului sunt: antibiotic natural,... [continuare]

Planta anuala de cultura, intalnita in zone cu climat bland si umed. Radacina este fasciculata, se prelungeste aerian cu o tulpina cilindrica de pana la 1.3 m inaltime care prezinta frunze ce au lingula triungiulara, urechiuse dezvoltate ce inconjoara tulpina. Inflorescenta apare in iulie-august, sub forma de panicul, care se transforma in fructe cariopse, concrescute cu paleele. Planta contine celuloza, proteine, grasimi, substante extractive neazotate, minerale (calciu, fosfor, fier, potasiu, sodiu, sulf, magneziu, mangan, clor, iord, zinc, fluor, arsenic) si vitamine A, B1, B6, b12 continute in coaja care din pacate se pierde in procesul de prelucrare. Cariopsele contin: 13.7 % apa, 10.4% fibre, 2.3% lipide, 5.8% proteine, 73.7% glucide. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele de orez decorticate partial sau integral (orezul cargo – orezul curatat de prima lui invelitoare, de pleava, apoi orezul semi-complet care a suferit o prima prelucrare si orezul alb sau... [continuare]

Troscotul face parte din familia Polygonaceae si este o planta ierboasa raspandita in tara noastra. creste chiar si in cele mai neprielnice locuri, pe poteci, intre dalele de pe drumuri, intre pietrisul terasamentelor de cale ferata, pe terenuri virane,  in culturi, atat la campie cat si in zonele deluroase. Radacina sa este pivotanta, tulpina este ramificata, intinsa pe pamant, dar nu este taratoare, acoperita pana la varf cu frunze. Frunzele sale sunt mici, alternante, netede, ovale si au codita scurta. Florile apar la subsuara frunzelor, grupate cate 2-4, sunt de culoare alb-verzuie, pe margini alb-roz. Infloreste din iunie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc partile aeriene ale plantei, ce trebuie culese in momentul infloririi. Troscotul contine: avicularozida, tanin, acid salicilic, gume, rezine, pigmenti flavonici, ceruri, mucilagii, saruri minerale, siliciu etc. Planta are efect: hipotensiv moderat, astringent, antidiareic,... [continuare]

Planta este originara din Africa Tropicala si Arabia pe soluri calcaroase. Boswellia carterii este un arbust ce poate ajunge pana la 4 m inaltime,  cu frunzele alternante ce cresc spre varful crengilor, fiecare frunza este de fapt alcatuita din cate 10 perechi de frunzulite ovale, serate, cu codite scurte. Florile sunt albe sau roz deschis si cresc la subsuara frunzelor in raceme mai scurte decat frunzele. Pentru a se extrage rasina se recomanda sa se efectueze incizii longitudinale pe trunchi si sa se cojeasca scoarta. Seva cea mai buna este data de arbustii tineri. Rasina este alba atunci cand este proaspata, de consistenta laptelui si se solidifica rapid formand mici formatiuni ca niste pietricele, de culoarea chihlimbarului. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: gumirezine, uleiuri eterice, substante amare. Principalele calitati ale acestei plante sunt: astringenta, sedativa, stimulativa, tonica. In fitoterapie se utilizeaza rasina gumanta... [continuare]

Alunul este un arbust din familia betulaceelor. creste prin padurile de fag, de ulm, de stejar, in amestec cu arborii de baza sau la margine, sub forma de tufisuri, in zona alpina si subalpina. Poate fi intalnit si pe pajisti. Aria de raspandire – de la campie pana la munte, frecvent in zona dealurilor. Poate creste pana la cinci metri inaltime. Florile sunt sub forma de matisori, iar frunzele, aproape ovale, au un petiol de unu-doi centimetri. fructele (alunele) sunt achene si seamana cu ghinda sau chiar cu jirul si se grupeaza cate doua – patru la un loc. Alunul infloreste din luna februarie pana in aprilie. Valoare terapeutica au nu numai alunele, ci si frunzele, coaja sau ramurile arbustilor tineri. Importanti in terapie sunt si matisorii de alun. fructele contin: azotati, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, cupru, sulf, sodiu, vitaminele a si B, materii grase. Alunele de padure sunt, datorita aceste compozitii de exceptie, puternic nutritive si cu valoare energetica... [continuare]

Planta cu frunze dintate, intalnita in locuri umbroase si umede, mai ales in paduri si livezi. fructele, ca si tulpina, sunt paroase. Florile, aflate in capatul unei codite lungi, au cinci petale, de culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se folosex radacina si rizomii, dar si partea aeriana in perioada de inflorire (varfurile). Varfurile se recolteaza in lunile mai si iunie. Radacinile se recolteaza in luna septembrie, cel tarziu in octombrie. Cerentelul contine taninuri, ulei volatil, geina, substanta bactericida care determina mirosul de cuisoare specific rizomilor plantei. Planta are actiune aseptica, antidiareica si astringenta. Din frunze de cerentel se pot face salate cu gust acrisor si cu un bogat continut de vitamina c.   Uz intern: - radacina si partea aeriana in perioada de inflorire - dizenterie, enterite infectioase, diaree, febra tifoida, hemoroizi, adjuvant in sangerari uterine,... [continuare]

Acest arbore este originar din Europa, iar in Romania este intalnit in lunci, pe terase joase si pe malul raurilor, in dealurile intracarpatice si in general in zonele cu soluri umede. Este un copac ce atinge inaltimi de pana la 20 m, frunzele sale sunt rotunde, cu nervuri proeminente, usor dintate pe margini, iar cele tinere sunt lipicioase; la maturitate au culoarea verde inchis. Mugurii sunt acoperiti cu o substanta rasinoasa. Mugurii feminini sunt mici si inchisi la culoare, oarecum lemnosi, iar cei masculini sunt matisori galbui, pendulari. Contine tanin, cvercitrina, hiperozid, dimetoxi-izolaricirezinol-xilozid, lignanmenoxilozid. In scop fitoterapeutic se folosesc: scoarta, mugurii, frunzele. Frunzele se culeg inainte ca fructele sa ajunga la maturitate, iar mugurii inainte sa ajunga la vegetatie.  Calitatile sale sunt: tonic amar, antiseptic, dezinfectant, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic.   Uz intern:    -... [continuare]

Planta medicinala care are flori albastre globuloase. Albastrelele cresc in zonele de campie si de deal (mai ales pe langa lanurile de cereale), dar si in zone cu clima uscata si ajung la maturitate incepand cu luna iulie pana in septembrie. Au o durata de viata de 1-2 ani. De la aceasta planta se utilizeaza in mod special florile. Planta este acoperita de peri micuti care ii ofera in aspect matasos. In ciuda numelui, florile plantei sunt atat albastre dar si alb-roz. Florile se vor recolta doar cand sunt integral deschise. Albastrelele au proprietati calmante, hidratante, astringente, antiinflamatoare, bacteriostatice, emoliente. Se utilizeaza mai ales in boli ale pielii si in cosmetica, dar si pentru alte afectiuni. Pentru ca efectul albastrelelor sa fie evident, in scop cosmetic, acestea trebuie utilizate sub forma de comprese, zilinic timp de 10-15 minute timp de 2-3 luni. In scop medicinal se vor utiliza doar florile plantei. Uscarea florilor se va face intinzandu-le... [continuare]

Plamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata.  Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate,  de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel... [continuare]

Este un arbore mic, originar din Asia, mai raspandit fiind in India. Santalul poate ajunge pana la 6 m inaltime si poate trai pana la 100 de ani. Partea centrala a tulpinii este galbuie si aromata discret. Frunzele sale sunt subtiri, cresc opuse si sunt ovale pana la lanceolate. Au suprafata neteda, lucioasa, sunt verzi stralucitoare si pe partea inferioara sunt mai deschise la culoare. Florile sale cresc grupate in inflorescente terminale pe ramuri, sunt mici si sunt colorate in rosu intens. Dintre elementele chimice din compozitia plantei amintim: santalen, terpene, uleiuri esentiale- santarol,  taninuri. Principalele calitati ale santalului sunt: antiseptica, antifungica, stimuleaza sistemul imunitar, usor sedativa, antioxidanta, astringenta, antiinflamatoare, diuretica. In fitoterapie se utilizeaza miezul trunchiului. Santalul este folosit in industria parfumurilor, industria cosmetica, aromoterapie, iar lemnul sau este apreciat de sculptori. Uz intern: - gonoree,... [continuare]

Urechelnita creste ca flora spontana in Europa. In Romania este gasita in zone calcaroase, dar este si cultivata ca planta ornamentala (in unele zone rurale este cultivata pe acoperisurile caselor). Este o planta ce creste de la 10 cm pana la 60 cm inaltime, are tulpina ramificata spre varf. La baza tulpinii cresc frunzele carnoase, groase si foarte suculente, dispuse sub forma de rozeta si au varfurile colorate in maron. Florile cresc in varful tulpinii, sunt dispuse corimbiform si au culoarea roz; infloresc in perioada iulie-august. Cele mai importante substante chimice din compozitia plantei sunt alacaloizii si acidul malic. Principalele calitati ale plantei sunt: antiinflamatoare, cicatrizanta, antibiotica, sucul se poate folosi si la disparitia petelor si pistruilor, astringenta, sedativa, diuretica, antispasmodica, hemostatica, elimina viermii intestinali. In fitoterapie sunt folosite frunzele, florile si tulpina si se recolteaza in perioada infloririi. Uz intern:   [continuare]

Merisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona subalpina. Tulpina este dreapta si ramificata. Florile au petale culoare galbena aurie cu puncte negre. Fructul este o capsula ovala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in perioada de inflrire si imbobocire, florile. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Gustul este aromat. sunatoarea contine tanin, ulei volatil, glicozide, caroten, saponine, flavonoide, rezine, acid ascorbic, colina Planta are actiune antiinflamatoare, astringenta, cicatrizanta, vasodilatatoare, hipotensiva, antibacteriana, antibiotica, antidiareica. Uz intern: - boli hepatice (cronice sau evolutive), boli gastrointestinale, colite, ulcere, insomnii, enurezis, boli reumatice, colecistite, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, rani, plagi, hemoroizi, inflamatii ale gingiilor - sub forma de bai locale, infuzie, comprese, gargara, cataplasme. Efecte adverse: [continuare]

Schizandra este o planta originara din China si Japonia, iar la noi in tara, se intalneste doar ca planta de cultura. Schizandra este planta lemnoasa cataratoare, prefera zonele umbroase, iar fructele sale au toate cele cinci arome la un loc: dulce, sarat, acru, amar si iute. De aceea se numeste planta cu 5 arome. Semintele sunt amare si picante, restul aromelor regasindu-se in fructul in sine. fructele sunt de culoare rosu aprins si cresc in ciorchini. Frunzele sunt ovale si au nervuri bine evidentiate. In fitoterapie sunt utilizate fructele cu seminte. Acestea sunt bogate in peste 30 de tipuri de lignani (schizandrin, deoxischizandrin, gomisin, pregomisin etc), schizoandroli, fitosteroli, vitaminele c si E, dar si uleiuri volatile. Calitatea sa majora- este un excelent antioxidant, dar are si proprietati astringente si antiseptice. Este o planta adaptogena, adica efectele sale sunt in functie de necesitatile pacientului. Uz intern: - afectiuni renale, tonic... [continuare]

Vulturica este o planta din flora spontana, apartine familiei Compositae si este intalnita in Europa, dar apare si in unele zone din Asia de Nord. In Romania ea creste mai ales pe pajistile mai uscate din regiunile de deal si de munte. Planta are un rizom orizontal din care pleaca numerosi stoloni (tulpini taratoare din care por rasari radacini noi). Tulpina nu creste prea inalta (maxim 30 cm) si este terminata cu o singura floare. Frunzele sunt situate la baza plantei, dispuse sub forma de rozeta. Intreaga planta este acoperita de perisori fini. Floarea este de culoarea galben intens, iar petalele sunt bifurcate la varf. Perioada de inflorire este din mai pana in septembrie. In fitoterapie sunt folosite florile si radacinile. Recoltarea florilor se face in lunile iunie - septembrie, iar cea a radacinilor in lunile septembrie si octombrie. Vulturica are in compozitia sa: acizi organici (cafeic, clorogenic), umbeliferona, tanin, saruri minerale, etc. [continuare]

Compozitie Placute de colagen animal expandat, cuprinzand cloramfenicol 1 g si lidocaina 0,5 g/100 g Actiune terapeutica pansament oftalmic de colagen cu proprietati antiseptice (prin mertiolat), antibiotice (prin cloramfenicol) si anestezice locale (prin lidocaina); colagenul favorizeaza coagularea si accelereaza vindecarea plagilor. Indicatii Plagi traumatice sau chirurgicale, arsuri corneene, sclerale, conjunctivale si palpebrale. Doze si mod de administrare Aplicatii locale, sub pansament, in conditii sterile, dupa curatirea prealabila a plagii. Contraindicatii Alergie la una din componente; nu se asociaza cu antiseptice care elibereaza clor sau oxigen (cloramina, apa oxigenata etc.), cu substante astringente (azotat de argint) sau caustice (tinctura de iod), care pot denatura proteinele, cu enzime proteolitice si cu unguente sau pulberi, care colmateaza spatiile capilare ale preparatului de colagen. Reactii adverse Uneori senzatie de durere imediat... [continuare]

Compozitie Partile aeriene inflorite ale plantei Hypericum perforatum L., familia Hyperaceae, pulvis contin ulei volatil, derivati polifenolici (hiperazida), rutozid, cvercetol, acid ascorbic, saruri minerale. Actiune terapeutica Este cicatrizant, antiinflamator, colagog, antiseptic, astringent, antidepresiv. Indicatii Uz intern - se utilizeaza in hepatite acute si cronice, colite, colicistite si ulcer, diaree, diskinezie biliara, stari depresive usoare (menopauza si persoane de varsta inaintata). Uz extern - sub forma de bai si cataplasme are proprietatea de a calma durerile, cicatrizeaza ranile indeosebi in arsuri. Contraindicatii Nu are. Mod de administrare Uz intern - 3 cani pe zi. Uz extern - bai, comprese, cataplasme, gargara. [continuare]

Efecte - imbunatateste circulatia sanguina si limfatica, reduce fragilitatea peretilor capilari, imbunatateste tonusul peretilor si al valvelor venoase, mentine integritatea peretilor venosi (prin inhibarea elastazei), reduce inflamatiile venoase, antitrombotic: reduce coagularea si formarea trombilor venosi, descompune trombii formati, antiedematos, astringent, antioxidant si cicatrizant Recomandat in: insuficienta venoasa, dureri si senzatie de greutate in picioare, glezne umflate (edeme), crampe musculare, furnicaturi, hemoroizi, tromboze, tromboflebita, ulcer... [continuare]

Compozitie Placute de colagen animal expandat, cuprinzand mertiolat de sodiu 0,375 g si lidocaina 0,5 g/100 g (Oftacol A) sau cloramfenicol 1 g si lidocaina 0,5 g/100 g (Oftacol B). Actiune terapeutica Pansament oftalmic de colagen cu proprietati antiseptice (prin mertiolat), antibiotice (prin cloramfenicol) si anestezice locale (prin lidocaina); colagenul favorizeaza coagularea si accelereaza vindecarea plagilor. Indicatii Plagi traumatice sau chirurgicale, arsuri corneene, sclerale, conjunctivale si palpebrale. Doze si mod de administrare Aplicatii locale, sub pansament, in conditii sterile, dupa curatirea prealabila a plagii. Contraindicatii Alergie la una din componente; nu se asociaza cu antiseptice care elibereaza clor sau oxigen (cloramina, apa oxigenata etc.), cu substante astringente (azotat de argint) sau caustice (tinctura de iod), care pot denatura proteinele, cu enzime proteolitice si cu unguente sau pulberi, care colmateaza spatiile capilare ale... [continuare]

Din frunze se prepara un ceai avand proprietatea de a scadea zaharul din sange la bolnavii de diabet. Pentru a mari eficacilalea ceaiului, frunzele de afin se asociaza cu pastai de fasole si frunze de dud. Se bea cate o ceasca inaintea fiecarei mese principale, neindulcit sau induicil cu zaharina. Din fructe se prepara un ceai pentru combaterea diareei, dizenteriei, afectiunilor hepatice si tulburarilor circulatorii din fructe uscate care se fierb in apa timp de o jumatate de ora, dupa care ceaiui se bea caldut, sau, peste o lingurita si jumatate de fructe uscate, se toarna doua pahare de apa fiarta si racita. Se lasa fructele la macerat opt ore, iar dupa aceea se bea intreaga cantitate de lichid in cursul unei zile. Pentru a mari actiunea astringenta si antiseptica a frunzelor de afin se adauga coaja de stejar, flori de musetel si frunze de menta. Tot din fructe de afin se mai poate prepara lichior si vin cu proprietati antiseptice si astringente. Consumate in stare proaspata... [continuare]