Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Cum te ajuta melatonina

Actualizat la data de: 27 Mai 2021
Consultant medical:

Dr. Karina Ilonca
Medic specialist dermatolog

Clinica: DERMAESTETICS

Ce rol are melatonina in organism?

Sus
Cum te ajuta melatonina

Melatonina este un hormon cu rol complex in organism, renumit mai ales pentru faptul ca regleaza ceasul biologic.

Melatonina este sintetizata si secretata de epifiza (glanda pineala) ca raspuns la intuneric., fiind numit si hormonul intunericului. Intunericul va stimula productia de melatonina, in timp ce lumina o va inhiba. Este secretata circadian, dar si asigura organismului un ritm circadian si sezonier.

Precursoarea melatoninei este serotonina (serotonina avand ca precursor triptofanul).

Pe langa rolul terapeutic de a trata tulburarile de somn, este o molecula pleiotropa ce are proprietati anti-inflamatoare, antioxidante, de protectie endoteliala.
Unele studii au aratat efectele benefice in patologii ca Refluxul gastroesofagian, Ebola sau infectia cu COVID-19.

Secretia acestuia in corp este influentata de factori de stil de viata si de inaintarea in varsta. Cea mai mare cantitate de melatonina se secreta in primii 3 ani de viata, atunci cand bebelusii dorm mai mult de 12 ore pe zi.

La adolescenti, secretia de melatonina este intarziata cu 2 ore, explicand astfel pattern-ul de somn diferit si modificarea ritmului nictemeral, somnul lor se instaleaza mai tardiv, iar ora de trezire dimineata este decalata.

Cu cat inaintam in varsta, cu atat secretia de melatonina scade, de aceea si incidenta tulburarilor de somn creste.

Cuprins articol

  1. Ce rol are melatonina in organism?
  2. Combate insomnia
  3. Este un antioxidant de top
  4. Echilibreaza activitatea endocrina
  5. Citeste pe aceeasi tema

Combate insomnia

Sus

Insomnia este cea mai comuna tulburare a somnului, apare in multiple patologii medicale, dar si in anumite schimbari a stilului de viata.
Cu multiple roluri in organism, melatonina reprezinta o optiune terapeutica pentru tulburarile de somn. Responsabil de acest efect este circuitul de tip feedback cu nucleul suprachiasmatic din hipotalamus denumit si “the master clock”, influentand sincronizarea ritmului circadian.

Ritmul nictemeral sau circadian este influentat de 2 factori: procesul C (circadian), un ceas biologic intern si procesul S (sleep), ce exprima homeostazia interna si determina cantitatea de somn si stare de veghe acumulate in ultimul timp.

Melatonina este adesea prescrisa si utilizata si si-a dovedit eficienta in tratamentul insomniei la varstnici, jet lag, tulburarea depresiva sezoniera. Metaanalize efectuate, Brzezinski, et al. in 2005, Ferracioli-Oda, et al., 2013, au demonstrat eficacitatea melatoninei de a reduce latenta instalarii somnului, adica a scaderii timpului de adormire si de a imbunatati calitatea somnului. De asemenea, unele studii au reflectat eficacitatea administrarii suplimentelor cu melatonina pentru tulburarile de somn in patologia Alzeihmer.

Secretia de melatonina cunoaste apogeul intre orele 2 si 4 noaptea, micsorandu-se progresiv pana spre dimineata. Hormonul, metabolizat destul de rapid la nivel hepatic este eliberat in principal de epifiza, o glanda endocrina care, printre altele, ne ajuta sa facem diferenta la nivel inconstient, intre zi si noapte, precum si intre anotimpuri.

S-a dovedit ca pentru a aduce imbunatatire considerabila in instalarea somnului, melatonina trebuie administrata cu aproximativ 2 ore inainte de culcare. Comparativ cu substantele hipnotice de genul benzodiazepinelor, a Zolpidemului sau a Zopiclonei, melatonina are un mare avantaj: aceasta nu cauzeaza dependenta si nici sevraj. Cu semnificativ mai putin efecte adverse, aceasta reprezinta o optiune terpeutica preferata pentru tulburarea de somn la varstnici.

Alte structuri anatomice implicate in producerea melatoninei sunt retina, tubul digestiv, maduva osoasa, limfocitele si celulele epiteliale. Secretia de melatonina este determinata de prezenta serotoninei, un neurotransmitator eliberat in prezenta triptofanului a carui prezenta in corp este stimulata de ingerarea de carbohidrati.

Prin urmare, persoanele care sufera de insomnie sau cele care nu au un somn odihnitor in timpul noptii, pot avea deficit de serotonina si de melatonina.

Este un antioxidant de top

Sus

Studiile arata ca melatonina este un antioxidant de doua ori mai puternic decat vitaminele C, E si decat betacarotenul. In plus, este singurul antioxidant capabil sa patrunda in fiecare celula a corpului. Poate traversa si placenta, avand implicatii in dezvoltarea neuronala si endocrina embrionara.

Specialistii spun ca bolile degenerative sunt asociate cu scaderea capacitatii antioxidante a organismului. Printre acestea se numara dementa Alzeihmer, boala Parkinson, artroza, degenerescenta maculara si cataracta. De asemenea, melatonina are proprietati anticancerigene, antiproliferative si pro-apoptotice, si poate fi un adjuvant terapeutic in cancerul colorectal.

Administrarea de melatonina in momentul in care organismul nu o mai produce in cantitati optime in mod natural are efect de incetinire a imbatranirii. Prin urmare, putem sa luam suplimente cu melatonina incepand cu varsta de 40 de ani.

Mecanismul patogenic al infectiei cu virusul Ebola cuprinde inflamatia, coagulopatia si disfunctia endoteliala. Un studiu facut de Rodella LF et al, 2013 subliniaza efectele anti-inflamatoare, anti-coagulopatie si de protectie endoteliala a melatoninei in infectia cu Ebola ca tratament adjuvant.

Datorita acestor proprietati melatonina a fost studiata ca un potential tratament adjuvant si in infectia cu COVID-19, limitand procesul inflamator, conform studiilor efectuate de Rui Zhang et al, 2020, Cardinali D. et al, 2020. Cu efectul sau citoprotector dovedit in multiple patologii ca diabetul, sindromul metabolic, boala cardiovasculara, aduce un rol terapeutic benefic, deoarece aceste comorbiditati agraveaza procesul patologic din infectia cu COVID-19. De asemenea s-a demonstrat efectul neuroprotectiv de control in deliriumul din infectia cu COVID-19 si la pacientii cu sechele neurologice post infectie cu COVID-19.

Cu rol in imunitate, unele studii sustin ca melatonina ar potenta productia de anticorpi post vaccin anti-COVID-19.

Echilibreaza activitatea endocrina

Sus

Melatonina influenteaza in sens pozitiv secretia hormonilor sexuali feminini, regleaza ciclul menstrual si intrarea la menopauza. Alte beneficii pe care le aduce melatonina in organism sunt legate de faptul ca faciliteaza adaptarea la schimbarile de fus orar.

Favorizeaza procesele de reglare a tensiunii arteriale si a glicemiei, calmeaza starile de anxietate inaintea unei operatii. Elimina migrena in cel mai scurt timp, iar printre rolurile terapeutice, scurteaza timpul de vindecare a arsurilor cutanate generate de radiatiile ultraviolete.

Este utila persoanelor care se confrunta cu depresie si anxietate, anorexie, astenie de sezon, iar in mod special, este nevoie de melatonina in cazul persoanelor care trebuie sa se adapteze rapid la decalajele de fus orar. In plus, melatonina stimuleaza producerea de osteoblaste, de aceea ajuta la preventia osteoporozei.


Medici specialisti Medicina Generala

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate