Coronavirus Update

Ce sunt halucinatiile hipnagogice si hipnopompice

Actualizat la data de: 17 Martie 2022
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Clinica: Spitalul de Psihiatrie Voila

Halucinatiile hipnagogice si hipnopompice

Sus
Ce sunt halucinatiile hipnagogice si hipnopompice

Halucinatiile hipnagogice si hipnopompice sunt senzatii imaginare fara obiect real, dar care par foarte reale. Ele au elemente comune, dar nu trebuie confundate, deoarece apar in momente diferite. Astfel, halucinatiile hipnagogice apar atunci cand o persoana adoarme, in momentul trecerii din starea de veghe in cea de somn. In schimb, halucinatiile hipnopompice apar in perioada de tranzitie din timpul trezirii, cu alte cuvinte atunci cand o persoana trece din perioada de somn in cea de veghe.

Halucinatiile legate de somn sunt frecvente la populatia generala si pot lua diferite forme. In acest articol sunt prezentate mai multe detalii despre halucinatiile hipnagogice si hipnopompice, incluzand informatii despre cauze, simptome si optiuni de tratament.

Cuprins articol

  1. Halucinatiile hipnagogice si hipnopompice
  2. Care sunt cauzele?
  3. Simptomatologie
  4. Factori de risc
  5. Cand este necesara vizita la medic?
  6. Optiuni de tratament
  7. Citeste pe aceeasi tema

Care sunt cauzele?

Sus

Cercetatorii nu au descoperit exact care sunt cauzele halucinatiilor hipnagogice si hipnopompice. Aceste halucinatii pot fi rezultatul narcolepsiei, o afectiune care provoaca somnolenta extrema si care ii face pe oameni sa adoarma brusc. Trecerea rapida in somnul REM poate fi un factor important in declansarea halucinatiilor hipnagogice. In afara de narcolepsie, halucinatiile hipnagogice pot avea legaturi si cu alte afectiuni, precum boala Parkinson si schizofrenia.

Pentru majoritatea oamenilor, halucinatiile hipnopompice sunt considerate normale si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. In general, acestea nu ascund boli mentale sau fizice, desi pot fi mai frecvente la persoanele cu anumite tulburari de somn. Specialistii sustineau ca halucinatiile hipnopompice au aparut deoarece starile de somn REM patrundeau in starea de constienta a individului treaz, dar cercetarile ulterioare nu au sustinut aceasta ipoteza. In schimb, se pare ca halucinatiile hipnopompice apar in fazele timpurii ale somnului non-REM.

Simptomatologie

Sus

Halucinatiile hipnagogice sunt halucinatii foarte reale ce survin in timpul adormirii sau chiar inainte de a adormi. Aceste halucinatii pot lua forma unor imagini, mirosuri, gusturi, senzatii tactile sau sunete. O persoana poate simti, de asemenea, ca trupul ei se misca in timp ce in realitate acesta este nemiscat. Persoanele pot afirma ca senzatia este una de cadere sau de zbor.

Halucinatiile vizuale hipnagogice includ de obicei oameni, animale sau obiecte in miscare. Imaginile pot fi destul de complexe si detaliate sau pot sa apara pur si simplu ca neclaritati sau perceptii gresite. Halucinatiile hipnagogice au adesea si o componenta auditiva. Continutul acestor halucinatii variaza de la persoana la persoana, dar poate contine voci, sunete din mediul inconjurator sau zgomote neidentificabile. In timpul halucinatiilor hipnagogice, o persoana stie ca este treaza. Imaginile, sunetele sau diversele senzatii pot dura chiar si cateva minute si pot impiedica persoana respectiva sa adoarma. De asemenea, halucinatiile pot aparea concomitent cu paralizia de somn.

Halucinatiile hipnopompice sunt similare cu cele hipnagogice. Astfel, ambele implica perceperea unor lucruri care nu sunt in realitate acolo, intr-o stare mentala intre visare si veghe. Halucinatiile hipnopompice apar in timp ce o persoana se trezeste, iar in 86% din cazuri acestea sunt vizuale. Ele implica adesea vizualizarea de forme si culori in miscare sau chiar imagini cu animale sau oameni.

Conform studiilor, intre 8% si 35% dintre aceste halucinatii asociaza si sunete. Sunetele percepute cel mai frecvent sunt de clopote sau persoane care vorbesc. Totusi, halucinatiile auditive pot aparea si singure. De asemenea, halucinatiile hipnopompice pot implica in pana la 44% din cazuri senzatii tactile. De exemplu, persoana in cauza ar putea simti ca zboara, ca este foarte usoara sau ca este in camera cu o alta persoana. Sentimentul ca o persoana se afla in camera apare de obicei in paralizia de somn.

Factori de risc

Sus

Anumiti factori pot creste probabilitatea unei persoane de a resimti halucinatii hipnagogice sau hipnopompice. Acestea tind sa apara mai rar pe masura ce o persoana imbatraneste, iar femeile au mai multe sanse sa le experimenteze decat barbatii.

Daca o persoana consuma droguri sau alcool, atunci aceasta are mai multe sanse de a dezvolta halucinatii hipnagogice. Afectiunea are, de asemenea, legaturi cu anxietatea si insomnia.

Cand este necesara vizita la medic?

Sus

Halucinatiile hipnagogice nu reprezinta de obicei un risc pentru sanatate. Totusi, anumite afectiuni medicale au legaturi cu aceste halucinatii. Astfel, daca o persoana prezinta anumite simptome, vizita la medic poate fi necesara.

Simptomele narcolepsiei, precum slabiciunea musculara, somnolenta exagerata pe timpul zilei si tulburarile nocturne de somn ar trebui sa puna anumite semne de intrebare. De asemenea, simptomele schizofreniei trebuie avute in vedere. Acestea includ halucinatii auditive, gandire bizara si schimbari de comportament. In mod similar, asocierea unor simptome ale bolii Parkinson, cum ar fi miscarea lenta, rigiditatea musculara si tremorul mainilor, ar trebui sa trimita pacientul catre medic.

Un episod de migrena poate determina la randul sau anumite senzatii. Persoana in cauza poate vedea culori, lumini sau imagini care nu exista. Aceste senzatii se numesc aure si nu trebuie confundate cu halucinatiile.

Halucinatiile hipnagogice pot fi deranjante. Ele pot impiedica o persoana sa doarma bine si pot produce stres si anxietate. Toate acestea pot afecta calitatea vietii, asa ca vizita la medic poate fi necesara.

In cazul halucinatiilor hipnopompice, simpla lor prezenta nu necesita intotdeauna intervenita unui medic. Cu toate acestea, daca halucinatiile interfereaza cu capacitatea de a dormi sau provoaca disconfort, atunci solicitarea de asistenta medicala poate fi de ajutor. Medicul poate incerca sa determine cauza si sa ofere un tratament adecvat.

Halucinatiile hipnopompice apar doar in perioada de tranzitie dintre starea de somn si cea de veghe. Daca halucinatiile exista si in timpul zilei, atunci cand persoana este treaza, atunci interventia medicala este necesara. Halucinatiile diurne nu sunt la fel de frecvente si ar putea avea la baza diferite boli psihice sau fizice.

Optiuni de tratament

Sus

Daca o persoana are halucinatii hipnagogice sau hipnopompice alaturi de narcolepsie, schizofrenie sau alta afectiune asociata, tratamentul se va concentra pe gestionarea acestor afectiuni asociate. Daca viata de zi cu zi nu este afectata de halucinatii, atunci este posibil sa nu fie necesar tratamentul sau sa fie suficiente doar cateva modificari ale stilului de viata.

Obtinerea unei cantitati suficiente de somn si evitarea drogurilor si a alcoolului reprezinta doar cateva modalitati prin care frecventa halucinatiilor ar putea fi redusa. Totusi, daca halucinatiile hipnagogice si hipnopompice produc tulburari de somn, anxietate, stres sau alte probleme, medicul poate incerca identificarea si tratarea cauzelor, inclusiv cu anumite tratamente medicamentoase.

Halucinatiile hipnagogice si cele hipnopompice tind sa nu aiba efecte secundare pe termen lung. Obtinerea de sfaturi si tratament pentru afectiunile subiacente poate ajuta la reducerea frecventei halucinatiilor de aceste tipuri.

Bibliografie:
Bless, J. J., et al. (2021). In the twilight zone: An epidemiological study of sleep-related hallucinations.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0010440X21000250
DelRosso, L. M., et al. (2017). An anxious 17-year-old girl who hears voices only at sleep onset.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/labs/pmc/articles/PMC5263089/
Gangdev, P., et al. (2015). Isolated sleep paralysis and hypnic hallucinations in schizophrenia.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/labs/pmc/articles/PMC4711239/
Hallucinations and hearing voices. (2022).
https://www.nhs.uk/conditions/hallucinations/
Narcolepsy fact sheet. (2021).
https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Fact-Sheets/Narcolepsy-Fact-Sheet#3201_1
Overview: Narcolepsy. (2019).
https://www.nhs.uk/conditions/narcolepsy/
Overview: Parkinson's disease. (2019).
https://www.nhs.uk/conditions/Parkinsons-disease/
Sleep hallucinations. (2020).
https://sleepeducation.org/sleep-disorders/sleep-hallucinations/
Sleep paralysis. (2019).
https://www.nhs.uk/conditions/sleep-paralysis/
Symptoms - schizophrenia. (2019).
https://www.nhs.uk/conditions/schizophrenia/symptoms/
Waters, F., et al. (2016). What is the link between hallucinations, dreams, and hypnagogic­–hypnopompic experiences?
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/labs/pmc/articles/PMC4988750/
Ylikoski, A., et al. (2015). Parkinson's disease and narcolepsy-like symptoms [Abstract].
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1389945715000362
Teeple, R. C., Caplan, J. P., & Stern, T. A. (2009). Visual hallucinations: Differential diagnosis and treatment. The Primary Care Companion to the Journal of Clinical Psychiatry, 11(1), 26–32.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19333408/
A.D.A.M. Medical Encyclopedia. (2020, May 10). Hallucinations. MedlinePlus. Retrieved May 17, 2021, from
https://medlineplus.gov/ency/article/003258.htm
Waters, F., Blom, J. D., Dang-Vu, T. T., Cheyne, A. J., Alderson-Day, B., Woodruff, P., & Collerton, D. (2016). What is the link between hallucinations, dreams, and hypnagogic-hypnopompic experiences? Schizophrenia Bulletin, 42(5), 1098–1109.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27358492/
National Institute of Mental Health. (2020, May). Schizophrenia. Retrieved May 18, 2021, from
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/schizophrenia/
Chaudhury, S. (2010). Hallucinations: Clinical aspects and management. Industrial Psychiatry Journal, 19(1), 5–12.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21694785/
Pagel, J. F. (2000). Nightmares and disorders of dreaming. American Family Physician, 61(7), 2037–2042.
https://www.aafp.org/afp/2000/0401/p2037.html


Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate