Caderile la varstnici - cauze, efecte, preventie

Caderile in randul persoanelor varstnice reprezinta o problema majora de sanatate publica, avand consecinte semnificative asupra autonomiei persoanei cat si asupra calitatii vietii.

Desi majoritatea caderilor nu duc la consecinte grave, odata cu inaintarea in varsta, diferiti factori cresc riscul de accidentare avand ca rezultat fracturile si pierderea autonomiei.

Fragilitatea osoasa, problemele de echilibru si diverse afectiuni cronice pot creste acest risc.

Masurile de preventie nu doar ca scad riscul de cadere si complicatii medicale, dar contribuie si la mentinerea unui stil de viata mai activ si mai sigur pentru persoanele in varsta.

Factorii de risc sunt multipli si pot fi rezultatul unei combinatii de modificari ale oragnismului asociate imbatranirii, afectiuni medicale sau factori de mediu.

Astfel, slabirea masei musculare, problemele de echilibru si de vedere, tratamenntul cu anumite medicament pot creste considerabil riscul caderilor.

De asemenea, si mediul necorespunzator in care persoana locuieste poate influenta acest risc (locuintele neadaptate nevoilor personale, iluminarea slaba, podelele aluncoase).

Este foarte important ca acesti factori de risc sa fie identificati si corectati pentru a preveni acccidentarile.

- Deficitul de vitamina D, deficitul de vitamina B12

- Anemia

- Aritmiile cardiace, boli valvulare

- Deshidratarea

- BPOC (boala pulmonara cronica obstructiva)

- Infectii (sepsis, pneumonie)

- Boli metabolice (diabetul zaharat, afectiunile tiroidei, hipoglicemia)

- Delirul, dementa, accidentul vascular cerebral

- Artrita, diformitati ale picioarelor, scaderea fortei musculare

- Neuropatii

- Dificultati la mers sau la mentinerea echilibrului

- Medicamente (tranchilizante, sedative, antidepresive, vasodilatatoarele, unele diuretice in doze mari)

- Probleme de vedere (cataracta, glaucomul, degenerescenta maculara), surditatea

- Hipotensiunea arteriala ortostatica – scaderea brusca a tensiunii arteriale la trecerea din culcat/sezut in pozitia in picioare

- Locuinta (podele umede, iluminat slab, covoare care aluneca usor sau de care varstnicul se poate impiedica, scari)

Cele mai multe caderi sunt cauzate de o combinatie de factori.

Cu cat numarul de factori de risc este mai mare, cu atat creste probabilitatea unei caderi.

Caderile, mai ales daca acestea se intampla in mod repetat, cresc riscul de leziuni, spitalizare si deces.

Complicatiile pe termen lung cuprind scaderea functionalitatii fizice, a autonomiei, anxietate, frica constanta de a cadea, institutionalizarea.

Aproximativ 36 de milioane de caderi sunt inregistrate anual in randul varstnicilor, rezultand in peste 32000 de decese.

Majoritatea caderilor nu produc complicatii grave, dar in jur de 20% cauzeaza fracturi sau traumatisme cranio-cerebrale.

Fracturile de sold sunt rezultatul a peste 95% dintre caderi la varsta geriatrica.

Cele mai multe caderi soldate in fracturi de sold se petrec in cazul femeilor.

Functionalitatea si calitatea vietii se deterioreaza considerabil dupa o cadere ce duce la fractura.

Aproimativ 60% dintre persoane nu se recupereaza dupa un astfel de episod.

Unele ar putea incepe sa evite anumite activitati (mersul la cumparaturi, activitati in gospodarie) din cauza fricii de cadere.

Scaderea activitatii fizice creste rigiditatea si slabiciunea articulara, crescand suplimentar reducerea mobilitatii.

Anamneza unui episod de cadere trebuie sa fie detaliata.

Va puteti astepta la intrebari referitoare la circumstanntele in care s-a produs caderea, cat de des se intampla astfel de episoade, ce simptome ati simtit in momentul caderii, ce factori ar putea sa contribuie la cadere, ce medicamente sunt administrate in mod obisnuit.

Consultul medical va cuprinde si evaluarea sistemului musculo-scheletal, masurarea fortei musculare, examinarea sistemului cardiovascular (care cuprinde si masurarea tensiunii arteriale atat in pozitia culcat cat si din picioare) si o evaluare a sistemului neurologic.

Pentru a completa si a formula un diagnostic final si corect, se vor efectua si anumite analize de sange – atat hemoleucograma cat si analize biochimice, determinarea nivelului vitaminei D si al vitaminei B12, dar si investigatii sau explorari suplimentare in functie de cauza pe care o suspecteaza medicul dumneavoastra (ecocardiografie, EKG, Holter EKG sau Holter ABPM-pentru masurarea tensiunii arteriale pe o perioada de 24 de ore).

Fie ca sunteti acasa sau in alt loc, o cadere brusca poate fi socanta si suparatoare.

In cazul in care experimentati o cadere, incercati sa ramaneti cat de calm se poate si urmati urmatorii pasi:

1. Respirati. Cateva respiratii adanci va pot ajuta sa va relaxati. Ramaneti nemiscati pentru cateva momente. Astfel se va reduce socul resimtit la momentul caderii.

2. Incercati sa va dati seama daca sunteti ranit. Ridicarea brusca sau necorespunzatoare poate agrava o posibila leziune.

3. Daca credeti ca va puteti ridica singur, ridicati-va incet in maini si genunchi si tarati-va pana la un scaun sau o piesa de mobilier stabila

4. Cu mainile pe sezutul scaunului, aduce-ti un picior in fata, astfel incat sa fie sprijinit pe podea. Celalat picior ramane indoit, cu genunchiul pe podea. Din aceasta pozitie, ridicati-va lent si rotiti corpul pentru a va aseza pe scaun.

5. In cazul in care sunteti ranit si nu va puteti ridica singur, strigati dupa ajutor sau sunati la 112. Este indicat sa aveti mereu asupra dumneavoastra un telefon mobil incarcat pentru a facilita apelul catre echipajele de salvare.

Exista si optiunea sistemelor de raspuns in caz de urgenta: aceste sisteme iti permit sa apesi un buton integrat intr-o bratara care sa alerteze o anumita persoana de contact.

Aceasta functie este disponibila si la unele variante de smartwatch.

Exista multiple posibilitati de preventie a caderilor.

De exxemplu folosirea covoraselor antiderapante in baie sau pe orice suprafata alunecoasa, stergerea imediata a lichidelor varsate, mentinerea iluminarii adecvate in camere, holuri si pe scari, eliminarea obiectelor imprastiate, cererea ajutorului pentru ridicarea obiectelor grele sau dificil de manevrat.

Mentinerea sanatatii oaselor nu va preveni caderile, dar va contribui la prevenirea aparitiei fracturilor.

Suplimentarea cu calciu si vitamina D dupa recomandarile medicului este o metoda eficienta pentru mentinerea sanatatii osoase.

Totodata, o viata activa, cu cel putin 3 ore de activitati fizice usoare pe saptamana contribuie la mentinerea sanatatii sistemului osos si muscular.

Limitarea consumului de alcool si oprirea fumatului pot scadea riscul de aparitie a fracturilor.

Mentinerea unei greutati corporale in limite normale contribuie la scaderea acestui risc.

In cazul in care faceti parte din categoria de risc pentru caderi, medicul va va indruma catre consulturi de specialitate pentru ameliorarea, corectarea sau controlarea optima a
comorbiditatilor asociate.

Controlul adecvat contribuie de asemenea la scaderea probabilitatii unui eveniment de cadere.

In concluzie, prevenirea caderilor la varstnici este esentiala pentru pastrarea capacitatii de independenta si a calitatii vietii acestora.

Identificare factorilor de risc si modificarea lor prin adoptarea masurilor de siguranta descrise anterior, poate reduce semnificativ riscul de accidente.

Sprijinul din partea familiei, alaturi de educatia adecvata, joaca un rol esential in protejarea varstnicilor.

Astfel, acestia sunt ajutati sa ramana in siguranta si sa se bucure de o viata cat mai independenta.

Bibliografie:
https://www.msdmanuals.com/professional/geriatrics/falls-in-older-adults/falls-in-older-adults
https://www.nhs.uk/conditions/falls/
https://www.nia.nih.gov/health/falls-and-falls-prevention/falls-and-fractures-older-adults-causes-and-prevention
https://www.cdc.gov/falls/data-research/facts-stats/index.html