Coronavirus Update

Encefalita

Actualizat la data de: 02 Iunie 2022
Consultant medical:

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Generalitati

Sus
Encefalita Vezi galerie foto

Encefalita e o inflamatie a encefalului care rezulta in urma unei infectii bacteriene/virale.

Cand creierul se inflameaza-devine mai mare de volum si iritat-circulatia normala a sangelui este alterata, conducand la simptome precum: confuzia, febra si cefaleea (durerea de cap severa). Encefalita e o boala destul de rara.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Simptome
  4. Investigatii
  5. Tratament medical
  6. Tratament ambulatoriu
  7. Profilaxie
  8. Citeste pe aceeasi tema

Cauze

Sus

Cea mai frecventa cauza este virusul herpes simplex, acelasi virus care cauzeaza ranile care apar la frig si herpesul genital.
Alte virusuri care sunt implicati frecvent in producerea encefalitei includ virusuri care determina aparitia oreionului, rubeolei, rujeolei, gripei si a mononucleozei (virusul Epstein-Barr). Aceste virusuri pot determina maladii grave, dar rareori pot infecta creierul si determina encefalita.
Alt grup de virusuri, numite arbovirusuri, pot imprastia encefalita mai ales prin muscaturile tantarilor si ale capuselor.

In cazul ancefalitei bacteriene cei mai frecvent implicati agenti sunt: Mycoplasma pneumoniae, Listeria monocitogenes ™i Legionella pneumoniae

Majoritatea celor muscati de capuse sau de tantari infectati, nu dezvolta simptome si numai un numar mic de oameni care dezvolta simptome in urma muscaturii dezvolta encefalita. Encefalita cauzata de arbovirusuri are tendinta sa apara mai frecvent vara si toamna timpuriu, cand capusele si tantarii musca oamenii care petrec mai mult timp afara.
Desi e foarte rara, infectia cu virusul rabic (virusul turbarii) poate de asemenea duce la encefalita, care este mortala daca tratamentul nu este instituit inaintea aparitiei simptomelor.

Simptome

Sus

Este important sa se solicite consult medical de urgenta daca se suspecteaza encefalita. Simptomele cheie sunt febra, cefaleea (durerea de cap) severa, convulsii si confuzia.

Alte simptome care pot apare, pot include:
-sensibilitate anormala la lumina (fotosensibilitate)
-greata si varsaturi
-rigiditatea cefei si a spatelui
-lipsa energiei, incetineala (letargie)
-ameteala.

Se pot dezvolta si simptome mai grave, care includ:
-convulsii sau tremor
-schimbari ale personalitatii
-pierderi ale memoriei
-dificultati la invatare si in intelegere
-neliniste, nervozitate
-halucina›ii gustative s olfactive, anosmie (lipsa mirosului)
-delirul, care reprezinta o schimbare brusca a statusului mental, care conduce la confuzie si la un comportament neobisnuit, comportament bizar sau psihotic, delir, afazie (tulburÄri de exprimare si intelegere a limbajului).

Cea mai severa forma de encefalita poate duce la coma si la moarte, mai ales daca e lasata netratata. In general, simptomele care apar brutal si care sunt severe de la inceput, sunt mai probabil sa produca o encefalita amenintatoare de viata.
Desi pot apare complicatii ca probleme ale vorbirii sau ale memoriei, majoritatea se recupereaza complet daca tratamentul pentru encefalita se instaureaza de urgenta. Totusi, sansele pentru o recuperare completa scad daca apar simptome severe, cum ar fi convulsiile sau coma sau daca tratamentul e intarziat.
Stadiile incipiente ale encefalitei pot determina simptome similare meningitei, o boala grava de cauza bacteriana sau virala, care cauzeaza inflamatia tesuturilor care inconjoara creierul si maduva spinarii.

Investigatii

Sus

Teste de laborator

Testele de laboratorcare pot fi folosite pentru a diagnostica encefalita includ urmatoarele:
-analiza fluidului din maduva spinarii (lichidul cefalorahidian): acesta e unul din cele mai importante teste diagnostice; mostrele sunt prelevate in timpul unei punctii spinale, in care un ac e introdus in partea inferioara a coloanei vertebrale printre vertebre; lichidul cefalorahidian e examinat pentru a cauta dovezi de infectie, cum ar fi cresterea numarului de leucocite si a cantitatii de proteine; (pleiocitoza cu limfocitoza, hiperproteinorahie, glucorahie scazuta, rar, lichid xantocromic).
-in cazul encefalitei cauzata de virusul herpes simplex, se pot cauta urme ale materialului genetic viral; se poate efectua o cultura virala pentru a identifica virusul care a cauzat encefalita; pentru o cultura virala, o cantitate mica de lichid cefalorahidian e plasat intr-un container care contine anumite celule pe care sa creasca virusul; poate dura mai multe saptamani pana cand rezultatele culturilor virale sunt gata.

Teste imagistice

Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) in zona capului, poate fi folosita pentru detectarea zonele specifice de inflamatie sau sangerare ale creierului cauzate de encefalita. Totusi, multi pacienti cu encefalita au IRM-uri normale.
Alt test imagistic, CT (tomografia computerizata) al fetei si capului, poate fi folosit pentru a vedea aceste schimbari in creier. CT foloseste razele X pentru a "fotografia" creierul.

Teste sangvine

Testarea sangelui pentru gasirea de anticorpi poate identifica unele cauze de encefalita, inclusiv virusurile transmise de tantari si virusurile care cauzeaza mononucleoza (Epstein-Barr virus), citomegalovirus si toxoplasmoza.

Electroencefalograma (EEG)

O electroencefalograma (EEG) poate ajuta la confirmarea unui diagnostic de encefalita. Un EEG inregistreaza activitatea electrica a creierului prin intermendiul unor fire (electrozi) montati pe cap si atasati unui computer. In cazul unei encefalite, EEG-ul va arata o crestere sau scadere anormala a activitatii electrice (vârfuri focale periodice cu predominanta temporala ce survin pe o activitate de fond lentÄ ™i hipovoltata); totusi, EEG-ul nu poate arata daca activitatea electrica anormala e cauzata de encefalita.

Biopsia cerebrala

Biopsia cerebrala poate fi folosita pentru a gasi cauza encefalitei, mai ales daca e suspectata encefalita cu herpex simplex si pacientul nu are o stare clinica ameliorata dupa tratamentul cu acyclovir (medicatie antivirala folosita pentru tratamentul impotriva virusului herpex simplex). Un IRM poate ghida specialistii la determinarea locului de efectuare a biopsiei, in cazul in care e nevoie de o biopsie. Folosind IRM pentru a ghida acul de biopsie, se extrage un mic fragment de tesut cerebral si se examineaza pentru a gasi infectia virala. Biopsia cerebrala e folosita rareori, pentru ca testele sangvine si lichidul cefalorahidian pot pune un diagnostic precis al encefalitei cauzate de virusul herpex simplex.

Tratament medical

Sus

Tratamentul encefalitei se efectueaza in sectia de terapie intensiva a unui spital. Aici se monitorizeaza indeaproape semnele vitale (tensiunea arteriala, ritmul cardiac, respiratia si nivelul fluidelor corporale).
Tratamentul va depinde de simptome si de cauza specifica a encefalitei, daca aceasta cauza poate fi identificata.

Encefalita cauzata de virusul herpex simplex sau de virusul varicelo-zosterian este tratata cu aciclovir (medicatie antivirala), care e administrat intravenos. Pentru ca tratamentul precoce creste sansele de recuperare, este important ca terapia cu aciclovir sa fie inceputa imediat ce se suspecteaza encefalita, chiar daca nu se cunoaste cauza exacta a bolii. Cu tratament precoce, 70% din encefalitele cu herpex simplex se recupereaza. Tratamentul are cel mai mare efect daca este dat in primele 4 zile de la debutul bolii ™i daca asociaza antiedemtos ™i anticonvulsivant.

Medicul trebuie chemat de urgenta daca se considera ca s-au instalat simptome de encefalita cum ar fi cefalee severa, febra si confuzie, mai ales daca sunt acompaniate de rigiditatea cefei, greata, voma si ameteala.

Febra inalta poate fi redusa de acetaminofen (paracetamol) sau medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) cum ar fi ibuprofen, aspirina sau naproxen.

Totusi, o febra usoara poate ajuta la vindecare si nu este de obicei tratata. Aspirina nu trebuie administrata la persoane mai tinere de 20 de ani, datorita riscului de a face sindrom Reye.
Convulsiile pot fi tratate cu medicatie anticonvulsivanta cum ar fi fenitoina (dilantin) sau fenobarbital.
Un ventilator (aparat de respiratie artificiala) si alte masuri suportive pot fi luate pentru a ajuta pacientul care intra in coma.

Tratament ambulatoriu

Sus

Pentru ca encefalita poate fi o boala amenintatoare de viata, nu este adecvat tratamentul ei acasa. Simptomele ca febra inalta, cefaleea severa si confuzia, impreuna cu greata si voma pot fi cauzate de encefalita. T
Dupa ce pacientul e externat, sau daca acesta e sub supravegherea unui medic, poate dura cateva saptamani sau luni pana cand acesta se va recupera complet.

Se pot lua masuri si acasa pentru a reduce simptomele prelungite ale encefalitei:
-o nutritie adecvata si respectarea unui program de odihna, pentru a da timp organismului sa se vindece
- respectarea indicatiilor terapeutice in ceea ce priveste ingestia de fluide; uneori, o cantitate prea mare de fluide poate cauza un edem cerebral si poate inrautati simptomele encefalitei
- administrarea de antialgice, ca acetaminofenul sau de antiinflamatoare nesteriodiene, cum ar fi naproxen, ibuprofen, ori aspirina pentru durerile de cap, daca medicul nu a prescris alt antialgic
- pastrarea unei iluminari scazute daca pacientul e sensibil la lumina

Daca exista slabiciune musculara sau probleme de coordonare ca rezultat al encefalitei, medicul poate prescrie fiziokinetoterapie si exercitii de miscare. De asemenea, daca exista probleme cu vorbirea sau pierderi de memorie, medicul poate recomanda exercitii de vorbire si terapii ocupationale.

Profilaxie

Sus

Se poate scadea riscul de aparitie a encefalitei prin:
- vaccinarea impotriva varicelei, oreionului, rubeolei, rujeolei si gripei; encefalita e o complicatie rara a acestor boli
- evitarea zonelor unde exista o epidemie de encefalita virala
- daca aceste zone nu pot fi evitate, se poate incerca reducerea riscului de a fi muscat de tantari:
-trebuie sa se stea in casa in zori si la apus, cand tantarii sunt cei mai activi
- evitarea parfumurilor florale, a sapunurilor, lotiunilor si produselor de ingrijire a parului parfumate; 
- spray-erea imbracamintei cu un spray impotriva tantarilor ce contine permethrin sau
DEET(N,N-dietil-meta-toluamida) pentru a preveni muscaturile tantarilor prin imbracaminte; sprayul se poate aplica si pe pielea ramasa descoperita; un spray eficient contine 35% DEET;concentratiile mai mari de 50% nu s-au dovedit a fi mai eficiente; se evita spray-erea mâinilor copiilor deoarece sprayul poate fi iritant pentru ochi si gura
-
Vaccinurile sunt disponibile pentru unele tipuri de encefalita produsa de tantari sau produsa de capuse care se gasesc mai ales in Orientul indepartat si in Europa Centrala si de Est.

Encefalita japoneza poate fi prevenita daca se iau trei doze din vaccin. Daca se planuieste o excursie in aceste zone, mai ales in zonele rurale, ar trebui facut vaccinul impotriva encefalitei care e predominanta in acea zona.
Nu exista inca nici un vaccin pentru oameni care sa previna encefalitele produse de tantari.


Medici specialisti Neurologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate