Virusul West Nile: simptome si tratament

Cea mai usoara metoda de prevenire a infectarii este evitarea intepaturilor de tantar.
- cand se desfasoara activitati in mediul extern, se recomanda utilizarea unui repelent pentru insecte.
- activitatea tantarilor este mai intensa in zori si dupa apunerea soarelui. In aceste momente ale zilei este absolut necesara utilizarea unui repelent si purtarea hainelor lungi, care sa acopere corpul intr-o proportie cat mai mare.
- pentru evitarea patrunderii tantarilor in casa se recomanda montarea de plase speciale la ferestre.

Perioada de incubatie

De regula, pacientii dezvolta simptomele dupa 3 - 14 zile de la contactarea virusului (intepatura tantarului). In mod surprinzator, organismul uman raspunde diferit in urma contactarii virusului, in ceea ce priveste simptomatologia, astfel, au fost identificate 3 situatii:

1. Manifestarea de simptome severe - Meningita/Encefalita

Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvolta simptome severe de boala:
- febra puternica;
- dureri de cap;
- rigiditate la nivelul gatului;
- stupoare (simptom ce apare de regula in psihoze: deprimare, insensibilitate, amutire);
- dezorientare;
- coma;
- tremor si convulsii;
- slabiciune musculara;
- pierderea vederii;
- amorteala si paralizie.
Simptomele pot persista pe perioada mai multor saptamani, iar efectele neurologice pot fi permanente. Recuperarea este caracterizata de o perioada lunga de convalescenta si extenuare.

2. Manifestarea de simptome moderate - Sindrom febril

Perioada de incubatie este de 2 - 8 zile.
Aproximativ 20% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile prezinta simptome de severitate moderata:
- febra;
- durere de cap;
- simptome gastrointestinale: stare de greata si varsaturi, lipsa apetitului alimentar, diaree;
- dureri musculare si articulare;
- rareori limfadenopatie - inflamarea ganglionilor limfatici;
- urticarie la nivelul pieptului, stomacului sau spatelui.
Simptomele se manifesta pe o perioada de 7-10 zile, desi slabiciunea poate persista pana la cateva saptamani, iar limfadenopatia pana la 2 luni.

3. Lipsa simptomelor - Infectie asimptomatica

Aproximativ 80% (4 din 5 persoane) infectate cu virusul nu prezinta nici un simptom.

•Tantari infestati
Cel mai adesea, virusul West Nile se raspandeste prin intepatura tantarilor infestati, care la randul lor il contracteaza prin inteparea pasarilor infectate.

•Transfuzii, transplante, transmitere mama-copil
In foarte putine cazuri, s-a constatat o transmitere a virusului prin transfuzia de sange, transplantul de organe, alaptare sau chiar pe perioada de sarcina, de la mama la copil.

•Virusul nu poate fi transmis prin atingere! Virusul West Nile nu poate fi raspandit prin contact fizic obisnuit, cum ar fi sarutul.

Diagnosticarea infectiei cu virusul West Nile se face printr-o combinatie de teste speciale de biologie moleculara, asociate cu observarea semnelor si simptomelor.

- Testarea se efectueaza doar in cazul pacientilor care prezinta simptome severe, deoarece nu exista un tratament pentru infectia cu virusul West Nile.

- Confirmarea diagnosticului are la baza teste ADN, denumite Reactia de polimerizare in lant (PCR) sau analiza fluidului din maduva spinarii (lichidul cefalorahidian). Analiza lichidului cefalorahidian se face prin prelevarea unor mostre obtinute prin punctii spinale - introducerea unui ac in partea inferioara a coloanei vertebrale. Lichidul este analizat apoi in vederea identificarii unor dovezi de infectie, cum ar fi cresterea numarului de leucocite si a cantitatii de proteine. Ambele probe sunt supuse analizei in cadrul unui laborator specializat.

Nu exista un tratament specific pentru virusul West Nile.

In cazul manifestarii de simptome de severitate medie, starea pacientului se imbunatateste dupa cateva zile in absenta unui tratament.
In cazul simptomelor severe, se recomanda prezentarea de urgenta la camera de garda; in general, este necesara spitalizarea pacientului si tratarea cu medicatie intravenoasa.

Deoarece virusul West Nile se raspandeste de obicei prin intepaturile de tantari, oricine isi petrece timpul afara este expus riscului. Totusi, majoritatea tantarilor nu au virusul West Nile. Cu cat sunt mai multi tantari in apropiere, cu atat este mai mare riscul de a obtine virusul West Nile. Va puteti reduce riscul daca nu iesiti afara la anumite ore sau luand masuri de precautie suplimentare impotriva tantarilor.

Tantarii tind sa fie cei mai activi:
•Pe vreme calda, intre iunie si septembrie in S.U.A.
•La amurg si in zori, cand tantarii tind sa fie in numar mare.
•Aproape de apa statatoare sau cu miscare lenta, unde tantarilor le place sa depuna oua.
•Apararea naturala a corpului impotriva infectiilor poate lupta de obicei impotriva virusului West Nile cu putine probleme. Persoanele de peste 60 de ani pot avea mai multe sanse de a avea simptome mai grave ale virusului West Nile. Unii oameni au un sistem imunitar scazut din cauza unei boli autoimune sau a unor afectiuni medicale, cum ar fi cancerul.
•In cazuri rare, virusul West Nile s-a raspandit prin transfuzie de sange sau transplant de organe. Spitalele analizeaza acum donatorii de sange si organe pentru virusul West Nile pentru a minimiza acest risc.

Tantarii raspandesc in mod obisnuit virusul West Nile in majoritatea statelor din SUA si in multe parti ale lumii. Majoritatea intepaturilor de tantari nu vor provoca o infectie cu virusul West Nile. Majoritatea persoanelor care se imbolnavesc se recupereaza fara sa consulte un medic.

In cazuri rare, virusul West Nile poate duce la o infectie periculoasa care poate reprezenta o amenintare grava pentru sanatate. Daca credeti ca aveti virusul West Nile si sunteti ingrijorat de simptomele dumneavoastra, apelati medicul. Luarea masurilor pentru a va proteja impotriva muscaturilor de tantari atunci cand petreceti timp in aer liber este cea mai buna modalitate de a evita infectarea cu virusul West Nile.