Fumatul inamicul numarul 1 in afectiunile cardio-pulmonare

Intrebarea cea mai frecventa este daca toate tigarile sunt daunatoare si daca dau dependenta? Raspunsul este unul simplu:”da” toate tipurile de tigari fie electronice, fie normale dau dependenta si sunt daunatoare sanatatii.

Indiferent de pret, lungime, cu filtru sau fara filtru, cu diverse arome, un lucru este cert si anume ca ele prin ardere elimina substante toxice pe care fumatorul si cei din jur le inhaleaza, crescand riscul de a dezvolta o afectiune in urmatorii ani.

Inclusiv fumatul pasiv, cunoscut si sub denumirea de fum de tutun din mediul ambiental ce cuprinde fumul expirat de cei ce fumeaza si combinat cu fumul produs de la capatul tigarii aprinse poate determina aparitia unor boli grave cum ar fi: astm bronsic, cancer pulmonar, otite medii,alergii, iritatii la nivelul ochilor, gatului, nasului chiar si la cei care nu fumeaza dar traiesc/lucreaza intr-un mediu cu mult fum.

Referitor la fumul produs de tigara trebuie sa cunoastem si faptul ca pe piata exista variante ce produc tigari ce au anumite caracteristici legate de fum in ceea ce priveste cantitatea si vizibilitatea lui, insa trebuie retinut faptul ca indiferent cat de invizibil este fumul, continutul tot nociv ramane atat pentru fumatori cat si pentru nefumatori.

O alta intrebare destul de frecvent intalnita in randul pacientilor fumatori este aceea daca fumatul este o boala?

Fumatul in sine nu este o boala, ci este o dependenta psihica intretinuta de o dependenta biologica si anume nevoia de nicotina.Putem spune ca face parte din capitolul Adictii-Boli psihice deoarece exista medicamente ce trateaza dependenta si scad semnele sevrajului pentru ca au in compozitia lor nicotina.

Nicotina este considerata un drog, iar prima tigara de cele mai multe ori tigara matinala cu cafeaua ajuta fumatorul sa se trezeasca mai repede si sa fie mai alert, ca mai apoi dupa ce nicotina ajunge la nivelul creierului determina secretie crescuta de dopamina oferind fumatorului senzatia de bine; efectul insa nu dureaza foarte mult deoarece efectele scad si persoana in cauza simte nevoia de a alimenta din nou organismul cu o alta tigara.

Toate aceste substante alaturi de nicotina afecteaza intreg organismul, dar intr-un mod treptat si dupa trecerea anilor deoarece la inceput toti fumatorii sunt entuziasmati, apoi intervine dependenta si sevrajul si cazul renuntarii.

De aceea tabagismul este considerat cel mai influentabil factor de risc in ceea ce priveste bolile cardiovaculare prin faptul ca:
- creste frecventa cardiaca;
- creste tensiunea arteriala;
- dimunua aportul de oxigen asupra creierului si celorlalte tesuturi dependente de oxigen;
- reduce nivelul colesterolului bun si determina formarea placilor de aterom;
- provoaca palpitatii;
- determina aparitia crizelor anginoase;
- creste riscul de aparitia a unui infarct miocardic de cel putin doua ori fata de un nefumator.

Pe langa afectiunile cardiovasculare fumatul mai determina si afectiuni pulmonare, iar de peste 35 de ani este considerat inamicul numarul unul in patologia respiratorie a adultului.

Efectele nocive asupra aparatului respirator sunt direct dependente de numarul de ani, varsta si de numarul de tigari/zi, plus predispozitia genetica si factorii de mediu asociati. La nivel respirator fumatul este direct implicat in aparitia afectiunilor respiratorii acute, dar si a bolilor pulmonare cronice inclusiv cancerul bronhopulmonar.

Studii recente au aratat ca peste 20% dintre fumatorii cronici peste varsta de 45 de ani au dezvoltat afectiuni precum bronsite acute/cronice, BPOC sau emfizem pulmonar.

Mecanismul prin care fumul duce la aparitia multiplelor afectiuni respiratorii este unul destul de simplu prin faptul ca fumul produs de tigara stimuleaza receptorii, ducand la aparitia unei hiperreactivitati bronsice intense cu acumularea de mucus in exces si cu aparitia tabloului clinic tipic al unui sindrom obstructiv bronsic.

Semnele caracteristice sunt: tusea tabagica care initial poate fi seaca sau productiva, iar pe parcurs devine chiar iritativa ce poate trezi bolnavul din somn, apoi apare dispneea cu instalarea unui sindrom inflamator specific mai ales in sezonul rece.

Dupa numeroase expuneri la episoade repetate de afectiuni acute, boala se cronicizeaza, iar daca persoana in cauza continua sa fumeze riscurile de aparitie a unei insuficiente respiratorii sau a unui cancer pulmonar cresc de la an la an.

Tratamentul indiferent de afectiune consta in renuntarea la fumat, urmat de cel medicamentos individualizat pe pacient si boala, plus un stil de viata echilibrat.

Fumatul ramane o problema nerezolvata la nivel mondial ce face victime tot mai des, chiar daca industria tigarilor este in continua dezvoltare, insa un lucru este cert si anume faptul ca vointa este mai presus fata de numarul de tigari dintr-un pachet sau fata de dispozitivele noi aparute, iar nivelul de gudron este scazut:”light”.