Fumul de tigara nu are limite, patrunde in fiecare organ

Legatura dintre fumat si multiple tipuri de cancer este bine cunoscuta.

Renuntarea la fumat scade riscul de cancer in mod notabil, putand sa intarzie acest diagnostic cu 10-20 de ani.

Totusi, riscul ramane mai ridicat in randul persoanelor care au fumat chiar si pe perioade scurte decat in randul nefumatorilor.

Cancerele mai frecvent asociate cu fumatul includ cancer pulmonar, cancerul de gat, cancerul de buza, carcinomul bazocelular, cancerele digestive.

Unul dintre ingredientele din tutun este nicotina, o substanta cu efecte puternice asupra dispozitiei, capacitatii de concentrare si memoriei.

Nicotina este cea care da dependenta de fumat, aceasta avand un efect energizant de scurta durata asupra creierului.

Pe termen lung insa, nicotina creste riscul de depresie, anxietate si alte patologii neuro-psihiatrice.

Mai mult, studiile spun ca pacientii fumatori sunt mai predispusi la a dezvolta degenerescente de sistem nervos, cu aparitia mai frecventa a dementei si a bolilor neurodegenerative.

Fumatul pe termen lung poate afecta nervul optic si implicit vederea.

Fumatorii au risc mai mare de glaucom, cataracta si degenerescenta maculara.

In plus, din cauza riscului crescut de ateroscleroza si diabet zaharat, retinopatia este mai frecventa in randul fumatorilor.

Conform studiilor, 1 din 4 adulti diagnosticati cu o patologie a sistemului cardiovascular este fumator, iar fumatul a influentat instalarea bolii.

Sistemul cardiovascular este al doilea cel mai afectat sistem din corp, dupa sistemul respirator, din cauza fumatului de tigari.

Atat inima cat si arterele si venele au de suferit, iar leziunile acestora apar mult mai devreme in randul fumatorilor.

Nicotina este o substanta vasoconstrictoare puternica, ceea ce restrictioneaza fluxul de sange arterial.

Tensiunea arteriala creste la fumatori, vasele devin fragile si creste riscul de tromboze venoase si arteriale.

Mai mult, capacitatea de efort scade considerabil, impactand functionalitatea inimii.

Dislipidemia si ateroscleroza sunt mai frecvente si apar mai precoce in randul fumatorilor, afectand suplimentar sanatatea arteriala si crescand riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral.

In plus, fumatul pasiv, atunci cand inhalam fumul expirat de fumatorii din jur aduce aceleasi riscuri cardiovasculare precum fumatul activ.

Substantele din tutun produc modificari substantiale la nivelul pielii, provocand o imbatranire prematura a acesteia.

Efectele asupra pielii includ:

- Semne precoce de imbatranire: riduri, linii fine, hiperpigmantari

- Vindecare intarziata a ranilor

- Hidradenita supurativa

- Psoriazis

- Cresterea riscului de cancer de piele: melanom, carcinom bazocelular sau spinocelular

- Scaderea elasticitatii pielii

- Semne de deshidratare

Exista de asemenea o asociere intre fumat si alopecie, in special alopecia de tip androgenic: pierderea de par in randul barbatilor.

Fumatul accelereaza alopecia prin vasoconstrictie, distructiile ADN si generarea de radicali liberi. Infectiile fungice ale pielii si ale unghiilor sunt de asemenea mai frecvente in randul fumatorilor.

Fumatul are efecte devastatoare asupra sistemului digestiv, atat in ceea ce priveste diverse forme de cancer cat si diverse patologii inflamatorii severe.

Cancerul de esofag, laringe, stomac, pancreas, intestin subtire si gros sunt deseori asociate cu fumatul.

Bolile inflamatorii intestinale precum boala Chron, ulcerul gastric, pancreatita, boala de reflux gastro-esofagian, esofagita, hepatita, steatoza hepatica si multe altele sunt favorizate de fumat, iar evolutia pacientilor fumatori este mai rea decat a celor nefumatori.

Fumatul influenteaza semnificativ metabolismul, in special cel glucidic. Pacientii fumatori au incidenta mai mare a insulino-rezistentei si implicit a diabetului zaharat.

De asemenea, pacientii deja diagnosticati cu diabet zaharat au un prognostic mai rau daca fumeaza, iar patologia si complicatiile ei apar mai devreme in randul fumatorilor.

Fumatul poate afecta semnificativ si sanatatea dentara, crescand riscul de boala periodontala, gingivita si carii dentare.

Acest lucru apare din cauza inflamatiei locale si sistemice cauzate de fumat, precum si datorita imunitatii scazute a organismului unui fumator.

Colorarea in galben a dintilor si uscarea mucoaselor sunt de asemenea efecte nefavorabile induse de fumat.

Fumatul afecteaza copiii din jurul adultilor fumatori, in special atunci cand se fumeaza in casa sau in mediile in care copiii petrec mult timp.

De asemenea, fumatul in timpul sarcinii creste riscuri diverse pentru fat: riscul de nastere prematura, de dezvoltare incompleta a plamanilor, de leziuni neurologice severe etc.

Afectiunile ce pot fi intalnite in randul copiilor de parinti fumatori includ:

- Tuse cronica

- Wheezing

- Astm bronsic

- Pneumonie

- Tuberculoza

- Bronsita cronica

- Risc de a incepe sa fumeze la randul lor

Desi poate parea inofensiv din acest punct de vedere, fumatul este una dintre cele mai mari dependente la nivel mondial.

Pacientii fumatori au sanse mai mari sa inceapa sa consume si alte substante precum alcoolul si drogurile ilicite, crescandu-si global riscul de deteriorare cognitiva si a sanatatii mintale.

De asemenea, studiile din domeniu au concluzionat ca persoanele care recurg la fumat pentru a-si ameliora stresul au un fond psiho-emotional precar si sunt predispuse la patologii psihiatrice ulterioare.

Pe termen lung, pacientii fumatori sunt mai anxiosi, mai stresati, cu stari depresive mai frecvente si cu dificultati mai mari in gestionarea emotiilor decat pacientii nefumatori.

Fumatul de tigari este un obicei foarte daunator pentru organismul uman, din multiple puncte de vedere.

Fiecare organ este afectat intr-o masura mai mica sau mare, efectele nocive acumulandu-se o data cu trecerea timpului.

Fumatul nu vine niciodata ca problema unica, iar problemele respiratorii si cancerul pulmonar sunt de departe de a fi singurele motive de ingrijorare in cazul fumatorilor.

Pentru a renunta la fumat, apelati la tehnici speciale ghidate de catre medicul dumneavoastra sau de catre un psiholog specialist; acestia va pot ajuta in mod real, inclusiv cu anumite medicamente sau substante de inlocuire, pana cand dependenta de fumat dispare.

Bibliografie
https://www.healthline.com/health/smoking/effects-on-body#takeaway
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/smoking-effects-on-your-body