Expunerea copiilor la fumul de tigara

A fi expus la fumatul pasiv inseamna a te afla in preajma unei persoane care fumeaza si sa inspiri atat fumul expirat de catre fumatorul respectiv, cat si fumul care provine de la tigara aprinsa. Chiar daca nu este vazut sau mirosit, deoarece contine si substante inodore, iar receptorii olfactivi ai fumatorilor sund deja obisnuiti cu mirosul de tutun, astfel incat nu mai percep fumul de tigara, acesta poate persista timp indelungat in incaperi cu toate ca acestea sunt aerisite.

Numeroase studii clinice au adus dovezi despre cele peste 250 de substante chimice continute de tigari care sunt considerate carcinogene, printre acestea aflandu-se azotatul de arseniu si acidul cianhidric.

De asemenea, se considera ca expunerea la aceste substante ca fumator pasiv prezinta un risc mai mare pentru dezvoltarea unor patologii din cauza concentratiei mai ridicate a acestor substante in fumul expirat de fumator pe care il va inhala cel aflat in preajma sa.

Organismul unui copil este destul de fragil, imunitatea acestuia nu este complet formata, iar expunerea la factorii agresori din mediul extern poate declansa numeroase probleme de sanatate care pot persista pe termen lung. Sistemul respirator al copilului este si acesta in proces de consolidare, prin urmare expunerea la fumatul pasiv in perioada copilariei poate avea drept consecinte instalarea unor infectii pulmonare sau a astmului bronsic.

Plamanii copilului, inca imaturi, sunt mult mai sensibili decat cei ai unui adult in ceea ce priveste efectele fumatului pasiv. La acest lucru mai contribuie frecventa respiratorie mai mare la copil, de aproximativ 30-45 de respiratii pe minut la sugar si 20-30 de respiratii pe minut la copilul de peste 1 an. Acesta este un mecanism fiziologic de compensare a imaturitatii pulmonare pentru a asigura extragerea din aerul inspirat a unei cantitati suficiente de oxigen. Daca aerul inspirat contine si substantele toxice eliberate de fumul de tigara, acestea vor fi si ele inspirate de plamanii copilului in cantitati mai mari decat cele care pot fi inspirate de un adult cu o frecventa respiratorie de aproximativ 12-18 de respiratii pe minut.

Cu cat expunerea la fumul de tigara se petrece la o varsta mai frageda, cu atat creste riscul de a dezvolta patologii respiratorii, infectii otice, boli cardiovasculare, risc de moarte subita a sugarului sau alte probleme de sanatate ca adult tanar. Trebuie amintita aici expunerea la fumatul pasiv in timpul vietii intrauterine fie ca mama este fumatoare activa, fie ca si aceasta este expusa la randul ei la acest mediu toxic.

Sugarul sau copilul expus la fumatul pasiv inca din viata intrauterina sau dupa nastere prezinta un risc mai ridicat de mortalitate infantila comparativ cu micutii neexpusi.

Greutatea mica la nastere si nasterea prematura asociata ulterior cu numeroase complicatii si probleme de sanatate si dezvoltare a organismului sau sindromul de moarte subita a sugarului pana la varsta de un an sunt efecte secundare frecvent intalnite in randul copiilor expusi precoce la fumul de tigara. Caile respiratorii si vasele de sange ale acestora se inflameaza, se ingroasa si devin mai susceptibile la infectii sau procese obstructive care pericliteaza fluxul sanguin fiziologic catre celulele pulmonare si cardiace, iar instalarea insuficientei cardio-respiratorii are un teren propice pe care se poate aparea.

Pe lista efectelor secundare asociate fumatului pasiv de la varste fragede se numara si riscul de dezvoltare a astmului bronsic sau a altor probleme respiratorii cronice in copilarie, precum si frecventa crescuta a infectiilor recurente ale tractului respirator inferior, a bronsitelor, bronsiolitelor sau a pneumoniilor repetate. De asemenea, frecventa aparitiei otitelor medii sau a altor afectiuni inflamatorii auriculare la copii este de 35% mai mare la cei care au fost expusi fumatului pasiv. Acest procent creste direct proportional cu expunerea mai precoce la substantele toxice eliberate de tigari, in special in cazul expunerii intrauterine.

Otitele sunt afectiuni care apar destul de des in perioada copilariei si au de multe ori o vindecare spontana, insa nu acelasi lucru se poate spune in cazul copiilor care au petrecut mai mult timp in substantele chimice rezultate in urma arderii unei tigari inca de la varste fregede sau chiar din timpul sarcinii cand procesul de dezvoltare embrionara a acestora a fost direct influentat de aceasta expunere.

Este recunoscut riscul de aparitie a diferitelor tipuri de cancer in cazul adultilor fumatori. Acelasi lucru se intampla si in cazul celor mici, iar instalarea mecanismelor fiziopatologice care conduc in timp la aceasta patologie este cu atat mai mare cu cat varsta expunerii este mai mica. Copiii parintilor fumatori manifesta o susceptibilitate mai mare in a dezvolta hepatoblasom, formatiuni tumorale la nivel cerebral, limfoame sau leucemie limfocitara acuta.

Metabolismul celular este influentat de expunerea la fumul de tigara, motiv pentru care administrarea medicamentelor in cazul unor afectiuni sau a interventiilor chirurgicale, precum si anestezia necesara acestora prezinta o incidenta crescuta in aparitia complicatiilor respiratorii si cardiovasculare.

Pesticidele organofosforice, mercurul, plumbul si neurotoxinele eliberate de fumul de tigara au fost incriminate in numeroase studii clinice ca fiind asociate cu o reducere a coeficientului de inteligenta (IQ), prin urmare este posibil ca tulburarile din spectrul autist sau al tulburarii de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD) sa fie mai frecvent intalnite in randul copiilor cu expunere la fumul de tigara. Acest lucru se intampla deoarece, la fel ca majoritatea sistemelor organismului unui copil, nici sistemul nervos al acestuia nu este pe deplin dezvoltat pana la varsta de doi ani, iar expunerea prematura la aceste toxine va avea consecinte pe termen lung.

Clasica recomandare este renuntarea la fumat, cu atat mai mult cu cat se are in vedere instalarea unei sarcini. Este bine ca viitoarea mamica sa evite orice forma de expunere la fumul de tigara, atat activ, cat si pasiv. Mediul in care este crescut copilul este bine sa fie cat mai ferit de orice substanta toxica nefavorabila dezvoltarii acestuia. Aerisirea incaperilor in care se fumeaza, fumatul in masina cu geamul deschis nu sunt cele mai optime solutii deoarece in mediul respectiv pot persita substante toxice inodore eliberate de arderea tigarii.

Daca ai reusit sa previi aceasta expunere in ceea ce te priveste, la fel este bine sa procedezi si in cazul celorlalti fumatori care si-ar putea aprinde tigara langa copilul tau. Cu alte cuvinte, incearca sa minimalizezi pe cat se poate orice forma de expunere a micutului tau la fumul eliberat de tigara.

Constientizarea riscului pe care il are expunerea copiilor la fumul de tigara este punctul de plecare in luarea masurilor necesare pentru ca acestia sa se dezvolte si sa creasca intr-un mediu prielnic care sa ii tina departe de predispozitia spre anumite afectiuni atat in copilarie, cat si la varsta adulta, afectiuni in care fumul de tigara este unul dintre factorii de risc (astm bronsic, otite, infectii de tract respirator, boli cardiovasculare ).

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11977506/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31536116/