Venografia - cand si cum se realizeaza?

Medicii recomanda venografia atunci cand sunt suspicionate patologii venoase si ecografia venoasa nu a dat rezultate clare.

Astfel, venografia nu este o investigatie ce se realizeaza de rutina, ci selectiv in anumite cazuri.

Medicii pot recomanda o venografie in urmatoarele suspiciuni de diagnostic, pentru confirmare sau infirmare:

- Diagnostic de tromboza venoasa profunde, atunci cand ecografia venoasa nu a fost concludenta.

Cu ajutorul venografiei se va vizualiza trombul venos, localizarea sa exacta si efectele pe care le are asupra tesuturilor din jur.

- Afectiuni circulatorii pelvine, precum sindromul de congestie pelvina sau varicocelul.  

- Evaluarea circulatiei venoase inainte de o interventie chirurgicala, pentru a ajuta chirurgul in alegerea optiunii terapeutice potrivite

- Ghidarea unor interventii terapeutice, precum trombectomia (rezectia trombului venos) sau tromboliza (dizolvarea trombului)

Venografia, asa cum ii spune si numele, foloseste o radiografie pentru a captura imagini din interiorul corpului, mai exact traiectul si continutul venelor.

Venele trebuie evidentiate cu ajutorul unei substante de contrast pentru a fi vizualizate la radiografie. Substanta de contrast se injecteaza intr-o vena centrala de calibru mare, printr-o mica incizie, ulterior realizandu-se radiografia in mod dinamic.

In termeni medicali, realizarea unei imagini dinamice poarta numele de fluoroscopie.

Spre deosebire de radiografia simpla, fluoroscopia permite vizualizarea circulatiei, astfel incat medicul vede cum circula sangele timp de cateva secunde/minute, in locul unei imagini statice.

Doza de radiatii este similara oricarei radiografii, iar caracterul invaziv vine de la faptul ca trebuie injectata substanta de contrast in vena pacientului.

Venografia nu este o investigatie realizata in urgenta, astfel ca medicul va va oferi indicatii in legatura cu pregatirea pentru procedura.

Puteti fi rugat sa nu mancati timp de cateva ore inainte de investigatie si sa opriti eventualele medicamente pe care le luati.

Daca sunteti alergic la substanta de contrast, medicul va va administra medicatie antialergica inainte de procedura.

Inainte de inceperea testului va trebui sa indepartati orice bijuterie sau obiect de metal, fiindca acestea pot interfera cu razele X din aparat.

Veti primi de asemenea un halat medical special, de unica folosinta.

Nu este nevoie de anestezie pentru procedura, astfel ca veti fi treaz. In mod tipic nu veti avea disconfort si nu veti simti nimic.

Un tehnician radiolog va va ajuta sa va instalati in sala pentru radiografie cu cateva minute inainte de investigatia propriu-zisa.

In acest tip de radiografie veti sta intins pe o masa, nu in picioare precum in cazul unei radiografii pulmonare. Medicul radiolog, echipat steril, va efectua ulterior cateterizarea si procedura in sine.

Substanta de contrast va fi injectata intr-o vena mare, de regula de la nivel inghinal sau de la nivelul gatului, cu ajutorul unui cateter central.

Pentru a ameliora disconfortul inainte de incizie, medicul poate injecta un anestezic local la nivelul de punctie a venei.

Substanta de contrast este ulterior injectata, moment in care puteti simti o usoara presiune sau senzatie de caldura, insa fara durere.

In timpul captarii imaginilor radiografice, medicul va poate ruga sa va tineti respiratia pentru cateva secunde, sa ramaneti nemiscat sau sa efectuati un efort de respiratie.

Aceste etape nu sunt insa intotdeauna necesare, si veti fi instruit si ajutat in permanenta.

Pasul final este de a injecta lichide intravenoase, pentru a "spala" substanta de contrast injectata anterior.

Locul de punctie venoasa este pansat si curatat. Intreaga durata a procedurii este de regula 30 de minute, putandu-se prelungi in functie de patologia prezenta sau dificultatie tehnice neprevazute.

Medicul va va monitoriza imediat dupa venografie pentru eventuale reactii alergice sau sangerare, insa veti putea pleca acasa in aceeasi zi.

Nu exista restrictii post-procedurale, dar va trebui sa va hidratati bine in primele 24 de ore, pentru a favoriza eliminarea completa a substantei de contrast.

Venografia este in general o procedura diagnostica sigura, minim-invaziva si fara necesar de recuperare.

Exista insa cateva riscuri precum:

- Riscul de expunere la radiatii

- Durere la locul punctiei venoase

- Sangerare prelungita sau infectie

- Reactie alergica la substanta de contrast

Daca pacientii sunt atent selectati pentru a efectua o venografie, beneficiile interventiei sunt net superioare acestor riscuri, investigatia permitand diagnosticul si ghidarea tratamentului pentru afectiuni mult mai severe.

Medicii vor tine cont de eventualele contraindicatii pentru aceasta investigatie si vor face toti pasii necesari pentru a minimiza riscurile.

Daca apar orice fel de simptome in primele zile dupa investigatie, asigurati-va ca va apelati medicul.

Reactiile alergice sau iritative pot aparea si ulterior, nu doar imediat dupa injectarea substantei de contrast.

Desi medicul cardiolog sau un medic chirurg sunt cei ce recomanda venografie, medicul specialist radiolog este cel ce se ocupa de investigatie si de interpretarea rezultatelor.

Dupa investigatie, medicul citeste imaginile obtinute, realizeaza un raport si il trimite medicului dumneavoastra curant.

Rezultatele sunt apoi interpretate in contextul pacientului, se stabileste diagnosticul final si optiunea optima de tratament.

Atunci cand venografia se utilizeaza pentru a realiza un tratament concomitent, aceasta va dura mai mult, iar rezultatele vor indica rezolvarea medicala sau chirurgicala a problemei pacientului.

Dupa o venografie in scop terapeutic, este posibil sa fie nevoie de controale ulterioare pentru a verifica eficienta acesteia.

Dupa o venografie diagnostica, urmatoarea interventie va fi cel mai probabil cea terapeutica, cu scop curativ, efectuata conform indicatiilor medicului.

Inainte si dupa venografie, sunati-va medicul daca:

- Aveti intrebari sau ingrijorari cu privire la investigatie. Aceasta poate parea complexa si periculoasa, la prima vedere

- Aveti efecte adverse in zilele de dupa investigatie. Medicul va va explica care sunt efectele secundare normale la care sa va asteptati, insa este important sa nu ezitati sa apelati la ajutor daca simtiti ca ceva nu este in regula.

- Aveti intrebari in legatura cu rezultatele venografiei si ceea ce urmeaza in planul dumneavoastra de tratament

Investigatiile medicale precum venografie pot fi cu adevarat stresante, din mai multe puncte de vedere.

Fie ca va ingrijoreaza disconfortul si eventualele riscuri ale investigatiei, fie ca va ingrijoreaza rezultatele acesteia, discutati cu medicul dumneavoastra.

Venografia este o procedura sigura, minim-invaziva si deseori esentiala pentru diagnostic, atunci cand este recomandata.

Bibliografie
https://www.radiologyinfo.org/en/info/venography
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/venogram