In Romania nu exista niciun sanatoriu pentru tratarea bolilor profesionale

Seful Clinicii de Medicina Muncii din Tg Mures, Szasz Lorand Csaba, a declarat, marti, ca a propus deschiderea unui nou sanatoriu pentru recuperare, in locul celui care functiona la Palatul Bruckental din Avrig, care a fost retrocedat, transmite corespondentul NewsIn.

“Am propus redeschiderea unui sanatoriu de recuperare in locul vechiului Castel Bruckental. Aici au inceput retrocedarile si au mutat sanatoriul la Cisnadie, unde nu au fost bani. La Castelul Bruckental recuperarea se putea face, dar fara mijloace moderne. Era intr-un parc de 10 hectare, unde se faceau macar plimbari si sedinte de aeroterapie. Este singura gradina a unui palat baroc din Romania pastrata aproape integral. Ceea ce am vazut in Germania este cu totul altceva, recuperarea se face pe afectiuni. tin ca acest sanatoriu sa fie aproape de Tg Mures, dar va fi pentru toata tara, pentru a putea asigura refacerea reala a organismului”, a spus Szasz, care a adaugat ca, in momentul de fata, in Romania nu mai exista niciun sanatoiru pentru boli profesionale.

Deputatul PRM de Mures, Adrian Moisoiu, a participat la eveniment si a spus ca pe langa cele doua proiecte de lege promovate in sprijinul imbunatatirii disciplinei de protectie a muncii, se va interesa si de deschiderea acestui sanatoriu. “Se poate colabora facand abstractie de partidele sau etniile din care facem parte. Domnul Szasz Lorand, facand aceste lucruri in domeniul medicinei muncii, ma face sa fiu mandru ca sunt targumuresean. si sindicatele trebuie sa insiste pe acest subiect, eu cred ca spatii ar fi asa ca putem deschide acest sanatoriu”, a declarat politicianul.

Dr. Szasz Lorand a mai spus, la lansarea primei carti de profil in limba romana, “Vademecum de medicina muncii”, ca si patronii sunt destul de dezinteresati de starea de sanatate a angajatilor. “Patronii destepti investesc in forta de munca. Sanatate, confort, eficienta, acesta ar trebui sa fie unul dintre pricipiile dupa care sa se lucreze. Sunt insa si foarte multe cazuri in care angajatii sunt amenintati daca apeleaza la Clinica de boli profesionale”, a spus medicul.

Pe de alta parte, in judet exista doar doi medici de medicina muncii si in tara 14, iar bolile profesionale se inmultesc. “Medicina muncii nu ca este ignorata, nu este bagata in seama. Sunt doi medici de medicina muncii, iar in tara vreo 12-14. Restul sunt medici cu competente in medicina de intreprindere, cu dreptul de a consulta, dar fara dreptul de a pune stampila pe fisa de aptitudine”, a spus Szasz.

Acesta a adaugat ca anul trecut au fost declarate 26 de noi cazuri de imbolnaviri profesionale. Problema consta in greutatea cu care se depisteaza astfel de cazuri. “Pierdem cam 150 de noi imbolnaviri profesionale in judet. Raportarea acestor cazuri este o mare minciuna pentru ca cele nedepistate nu sunt declarate. Omul isi pierde capacitatea de munca fara sa stie ca sufera de o boala profesionala. De exemplu, sa luam oboseala cronica la un muncitor care are simptomatologia unui sindrom neuroasteniform. Merge la medicul de intreprindere pe care nu-l intereseaza si-l trimite la psihiatru. Unde medicul nu stie anamneza profesionala si il trateaza de nevroza. Omul sta acasa, ia medicamentele si este poftit inapoi la lucru. in 5 zile incepe din nou sa-l doara capul si dupa ce se repeta de trei ori mersul la psihiatru omul este pensionat”, a explicat Szasz Lorand.

Deoarece lansarea cartii a avut loc in cladirea sindicatelor, Szasz Lorand i-a indemnat pe lideri sa nu mai ceara sporuri pentru conditii grele, pentru ca acestea sunt “avansuri pentru inmormantare”, ci sa faca presiuni pentru ca patronii sa reduca noxele sau factorii de risc. Medicul a mai spus ca in Europa nici nu mai prea sunt medicamente pentru diverse boli, deoarece acele afectiuni nu mai exista. “Anul trecut am avut 58 de intoxicatii cronice cu plumb la Copsa Mica si nu am gasit medicamente. in Europa nu exista astfel de medicamente pentru ca nu au nevoie. Am cumparat medicamentele din alta parte si mi-a trebuit un pic de curaj sa le administrez pentru ca efectul secundar era toxic”, a aratat Szasz Lorand.