Creatina, mai mult decat un supliment pentru muschi:

Afectiunea apare prin interactiunea mai multor factori biologici, psihologici si sociali.

Sunt implicate modificari ale functionarii unor neurotransmitatori precum serotonina, dopamina si noradrenalina, dar si procese inflamatorii, factori genetici, stresul cronic, experientele traumatice sau anumite boli cronice.

In ultimii ani, cercetatorii au acordat o atentie crescuta si metabolismului energetic al creierului, deoarece functionarea normala a neuronilor necesita cantitati importante de energie.

Simptomele depresiei variaza de la o persoana la alta, insa pot include tristete persistenta, lipsa interesului pentru activitati care anterior produceau placere, oboseala accentuata, tulburari de somn, modificari ale apetitului, dificultati de concentrare, sentimente de inutilitate sau vinovatie si reducerea capacitatii de a lua decizii.

La unele persoane pot aparea si simptome fizice, precum dureri fara o cauza clara sau scaderea nivelului general de energie.

Depresia netratata poate afecta semnificativ calitatea vietii si poate creste riscul aparitiei unor complicatii importante, inclusiv deteriorarea relatiilor sociale, reducerea capacitatii de munca, agravarea unor boli cronice si cresterea riscului de comportamente suicidare.

Din acest motiv, recunoasterea timpurie a simptomelor si evaluarea medicala sunt esentiale.

Diagnosticul este stabilit de medic pe baza unei discutii detaliate privind simptomele, durata si impactul acestora asupra vietii cotidiene.

Pot fi utilizate chestionare standardizate pentru evaluarea severitatii simptomelor, iar in anumite situatii sunt recomandate analize de laborator sau alte investigatii pentru excluderea unor afectiuni care pot produce manifestari asemanatoare, precum tulburarile tiroidiene, anumite deficiente nutritionale sau alte boli cronice.

Exista mai multe forme de depresie, inclusiv episod depresiv major, depresie recurenta, tulburare depresiva persistenta si depresie asociata tulburarii bipolare.

Aceste afectiuni necesita evaluare medicala deoarece abordarea terapeutica poate diferi in functie de diagnosticul stabilit.

Analiza publicata recent in jurnale medicale a evaluat rezultatele a cinci studii clinice randomizate care au inclus in total 238 de participanti diagnosticati cu depresie majora sau tulburare bipolara aflata in episod depresiv.

Cercetatorii au analizat daca administrarea creatinei ar putea avea efecte benefice asupra simptomelor depresive atunci cand este comparata cu placebo sau utilizata alaturi de alte interventii terapeutice. 

Doua dintre studiile incluse au raportat rezultate favorabile la persoane cu depresie majora.

Intr-unul dintre acestea, adaugarea creatinei la tratamentul cu escitalopram a fost asociata cu o ameliorare mai importanta a simptomelor fata de placebo. Un alt studiu a observat beneficii atunci cand creatina a fost utilizata impreuna cu terapia cognitiv-comportamentala. 

Totusi, celelalte trei studii nu au identificat beneficii semnificative.

Unul a inclus persoane cu depresie rezistenta la tratament, altul adolescente cu depresie, iar al treilea pacienti cu tulburare bipolara.

In plus, doi participanti cu tulburare bipolara au dezvoltat episoade de hipomanie sau manie in timpul administrarii creatinei, ceea ce sugereaza ca efectele pot diferi in functie de afectiunea de baza. 

Autorii subliniaza ca rezultatele sunt promitatoare, dar neconcludente.

Dimensiunea redusa a studiilor, diferentele dintre participanti si metodele utilizate nu permit formularea unor recomandari pentru practica medicala curenta.

Sunt necesare studii mai ample, cu un numar mai mare de participanti si perioade mai lungi de urmarire.

De ce este studiata creatina?

Creatina este o substanta produsa in mod natural de organism si poate fi obtinuta si din alimente precum carnea si pestele.

Rolul sau principal este de a contribui la producerea energiei necesare functionarii celulelor.

Desi este cunoscuta pentru efectele asupra muschilor, creatina este prezenta si la nivelul creierului, unde participa la procesele de furnizare a energiei neuronilor.

Cercetatorii considera ca anumite persoane cu depresie ar putea prezenta modificari ale metabolismului energetic cerebral.

Din acest motiv, suplimentarea cu creatina este investigata ca o posibila modalitate de sustinere a acestor procese biologice.

Deocamdata, aceasta ipoteza ramane in studiu si nu reprezinta o explicatie confirmata pentru aparitia depresiei. 

Acest studiu nu demonstreaza ca creatina trateaza depresia si nici nu modifica recomandarile medicale actuale.

Rezultatele indica doar existenta unor semnale care merita investigate in continuare.

Persoanele diagnosticate cu depresie nu ar trebui sa inceapa sau sa intrerupa administrarea unor suplimente ori tratamente fara discutia prealabila cu medicul.

Suplimentele alimentare nu inlocuiesc evaluarea medicala si nu sunt echivalente cu tratamentele recomandate prin ghidurile clinice.

- Mentinerea unui program regulat de somn.

- Activitate fizica adaptata posibilitatilor fiecarei persoane.

- Alimentatie echilibrata si variata.

- Reducerea consumului de alcool si evitarea drogurilor recreative.

- Mentinerea relatiilor sociale si solicitarea sprijinului atunci cand este nevoie.

- Adresarea catre un profesionist atunci cand simptomele emotionale persista sau se agraveaza. 

Persoanele care observa simptome persistente sugestive pentru depresie pot discuta initial cu medicul de familie.

Acesta poate evalua simptomele generale, poate exclude unele cauze medicale frecvente prin investigatii de baza si poate emite bilet de trimitere catre specialist.

Diagnosticul si evaluarea severitatii depresiei sunt realizate in principal de medicul psihiatru.

In functie de situatie, pot fi implicati si psihologul clinician, neurologul sau alti specialisti atunci cand exista afectiuni asociate.

Monitorizarea evolutiei este efectuata de medicul specialist, care stabileste conduita adecvata fiecarui pacient.

Evaluarea poate include consult clinic, interviu psihiatric, chestionare standardizate si investigatii de laborator atunci cand sunt necesare pentru excluderea altor afectiuni.

In anumite situatii pot fi recomandate investigatii suplimentare, in functie de contextul clinic.

Specialistii pot fi accesati in ambulatorii de specialitate, spitale publice, clinici private.

Monitorizarea periodica este importanta deoarece simptomele depresiei pot evolua in timp, iar evaluarea regulata permite adaptarea planului de ingrijire in functie de evolutia pacientului.

Este recomandata evaluarea medicala daca simptome precum tristetea persistenta, lipsa interesului pentru activitatile zilnice, tulburarile de somn, modificarile importante ale apetitului sau dificultatile de concentrare dureaza mai multe saptamani ori afecteaza viata de zi cu zi.

Solicitarea ajutorului medical este cu atat mai importanta daca apar ganduri de autovatamare sau suicid.

Creatina este un tratament pentru depresie?
Nu. Dovezile disponibile sunt insuficiente pentru a recomanda creatina ca tratament al depresiei.

De ce este studiata creatina?
Pentru ca participa la producerea energiei in celule, inclusiv la nivelul creierului.

Toate studiile au aratat beneficii?
Nu. Unele studii au raportat imbunatatiri, iar altele nu au identificat diferente fata de placebo.

Poate oricine cu depresie sa ia creatina?
Nu exista recomandari generale in acest sens. Orice supliment ar trebui discutat cu medicul.

Sunt necesare cercetari suplimentare?
Da. Autorii considera ca sunt necesare studii mai mari si mai bine concepute pentru a clarifica eventualul rol al creatinei in depresie.

Poate creatina inlocui tratamentul recomandat de medic?
Nu. Studiul nu sustine inlocuirea tratamentelor validate prin ghidurile medicale.

Surse si Referinte

1. Could creatine help depression? What five clinical trials show so far – Medical Xpress


2. Scientists say creatine may help fight depression – ScienceDaily


3. Creatine Supplementation in Depression: A Review of Literature – PubMed Central


4. Depression – World Health Organization