Cele 4 faze ale detresei respiratorii, afectiunea care pune viata in pericol

Detresa respiratorie este o afectiune ce face referire la esecul plamanilor de a realiza schimbul gazos dintre dioxid de carbon si oxigen. Acest lucru inseamna ca rata si amplitudinea respiratiei persoanei in cauza devin lente si superficiale.

Drept urmare a acestui mecanism, detresa respiratorie are ca rezultat niveluri scazute de oxigen si niveluri ridicate de dioxid de carbon in sange.In majoritatea cazurilor de detresa respiratorie, frecventa respiratorie este redusa la 8-12 respiratii pe minut. Astfel, organismul poate suferii acidoza respiratorie, o afectiune ce poate duce la insuficienta organelor. Fara tratament, complicatiile nu vor inceta sa apara, unele dintre ele punand in pericol viata.

Cauzele detresei respiratorii sunt diverse, dar cel mai des incriminate sunt anumite medicamente (sedative) si afectiuni specifice de sanatate. Iata cele mai frecvente cauze ale detresei respiratorii:

- supradoza de analgezice opioide, precum morfina, tramadol, heroina, fentanil;
- opioidele si anestezicele – pot induce detresa respiratorie postoperator;
- supradoza sau intoxicatia cu etanol;
- supradoza de barbiturice;
- supradoza de sedative;
- supradoza de benzodiazepine;
- sindromul hipoventilatiei centrale congenitale (boala rara numita si blestemul lui Ondine);
- apneea centrala de somn;
- niveluri mari de amoniac in sange (se observa in insuficienta hepatica si ciroza);
- anumite tumori cerebrale ce produc presiune asupra centrului respirator.

Alte cauze ale detresei respiratorii sunt:

• diferite boli neuromusculare ce provoaca slabirea muschilor ce controleaza respiratia;
• deformari ale peretelui toracic, astfel incat este afectata capacitatea de a inspira si expira aerul;
• leziuni cerebrale, precum accidentul vascular cerebral, deoarece pot interfera cu capacitatea creierului de a controla functiile vitale ale organismului, inclusiv respiratia;
• bronhopneumopatia cronica obstructiva si alte afectiuni pulmonare grave.

Simptomele detresei respiratorii depind de severitatea afectiunii. Astfel, in cazurile minore simptomele pot trece neobservate. In schimb, cazurile severe vin la pachet cu simptome evidente si alarmante.

Semnele si simptomele cel mai frecvent intalnite sunt reprezentate de:

- respiratie lenta, de amplitudine redusa;
- agitatie si neliniste;
- confuzie;
- dificultate si tulburari de vorbire;
- dezorientare;
- letargie;
- fatigabilitate;
- dureri de cap;
- vertij;
- greata si varsaturi;
- hipertensiune arteriala, dar poate exista si hipotensiunea arteriala;
- pupile de dimensiuni mici;
- tremor;
- respiratie de tip Kussmaul (se caracterizeaza prin inspir profund, urmat de o perioada de apnee, apoi un expir brusc urmat de o noua perioada de pauza);
- cianoza, in special la nivelul degetelor;
- convulsii;
- tahicardie – tahicardia reprezinta semnul prin care organismul incearca sa isi creasca nivelul de oxigen.

In cazul in care este lasata netratata, detresa respiratorie severa poate avea ca rezultat urmatoarele efecte:

- hipertensiune pulmonara;
- stop respirator;
- insuficienta cardiaca;
- stop cardiac;
- leziuni cerebrale ireversibile;
- bradicardie;
- coma;
- seces.

Trebuie cunoscut faptul ca detresa respiratorie se poate clasifica in 4 faze, astfel:

- faza I – examenul fizic si investigatiile radiologice pulmonare sunt normale. In schimb, sunt prezente tahicardie, tahipnee si alcaloza respiratorie;

- faza II – se instaleaza dupa 6-48 ore de la prima faza si se caracterizeaza prin modificari minime ale investigatiilor pulmonare si ale examenului fizic. Pacientul este stabil, dar nivelul de dioxid de carbon este crescut, iar respiratia este mai dificila;

- faza III – se instaleaza insuficienta respiratorie acuta;

- faza IV – se instaleaza simptomele cele mai severe, precum confuzia, agitatia, cianoza, hipoxemia etc.

Punerea diagnosticului reprezinta un aspect foarte important, iar medicii vor incepe, de obicei, prin a pune intrebari cu privire la simptomatologie. De asemenea, foarte importante sunt si antecedentele medicale ale pacientului, impreuna cu orice medicamente luate in antecedente. Ulterior acestor lucruri trebuie realizat examenul fizic, prin care se cauta semne de respiratie anormala si afectare cardiaca.

Dupa toate aceste elemente preliminare, medicul poate solicita diferite investigatii pentru a confirma detresa respiratorie si pentru a evalua amploarea acesteia. Cateva dintre cele mai folosite investigatii sunt reprezentate de:

- analize de sange si urina;
- evaluarea nivelului de alcool din sange;
- evaluarea nivelului de amoniac din sange;
- gazometrie sanguina (se realizeaza pentru a masura valorile de oxigen si dioxid din sange);
- tomografie computerizata (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) a creierului pentru a verifica existenta unei tumori sau a accidentului vascular cerebral;
- polisomnografia sau studiul somnului, utila in evaluarea tulburarilor legate de somn, precum apneea de somn;
- radiografia toracica;
- spirometria;
- pulsoximetria;
- electroencefalograma (EEG).

Terapiile si medicamentele cele mai frecvent folosite pentru tratarea detresei respiratorii sunt urmatoarele:

• oxigenoterapie;
• detoxifiere – se realizeaza atunci cand cauza detresei respiratorii o reprezinta supradoza. De exemplu, efectele supradozei cu opioide pot fi oprite prin administrare de medicamente antagonist-opioide, precum naloxona sau metadona;
• oprirea administrarii de medicamente - atunci cand anumite medicamente produc detresa respiratorie, incetarea administrarii acestora poate duce la oprirea simptomelor si la restabilirea respiratiei;
• administrare de fluide, fie pe cale orala fie pe cale intravenoasa;
• tratament cu presiune pozitiva continua a cailor aeriene;
• ventilatie mecanica;
• interventii chirurgicale pentru a corecta diferitele deformari toracice.

Exista multe cazuri de detresa respiratorie ce nu pot fi prevenite, de exemplu in cazul accidentelor sau a unor boli acute. Cu toate acestea, anumite situatii pot fi prevenite, iar acest lucru este extrem de important. Modalitatile prin care sansele de a dezvolta detresa respiratorie pot fi micsorate sunt reprezentate de:

- evitarea sau administrarea cu precautie a medicamentelor sedative;
- respectarea tratamentului exact in modul prescris de medic;
- monitorizarea permanenta a copiilor pe durata tratamentelor medicamentoase;
- evitarea consumului de alcool si droguri;
- evitarea consumului de medicamente fara indicatia medicului.

Detresa respiratorie este o tulburare de importanta majora ce se manifesta prin respiratie lenta si ineficienta. In timpul detresei respiratorii, organismul nu mai poate elimina eficient dioxidul de carbon, iar rezultatul duce la un nivel crescut al acestui gaz si la un nivel redus al oxigenului. Astfel, corpul nu mai este oxigenat optim, iar efectele secundare incep sa apara, putand sa puna in pericol viata. 

Detresa respiratorie reprezinta o afectiune in cazul careia trebuie sa fie luate masuri imediate. Identificarea si tratarea ei precoce poate ajuta organismul sa mentinuta un nivel optim al oxigenului si dioxidului de carbon, dar si sa previna diferitele complicatii. Optiunile de tratament sunt variate, in functie de gravitatea afectiunii.

Bibliografie:

https://www.blf.org.uk/support-for-you/breathing-tests/pulse-oximetry-test
https://rarediseases.org/rare-diseases/congenital-central-hypoventilation-syndrome/
https://www.sleepassociation.org/patients-general-public/hypoventilation/
http://anesthesiology.pubs.asahq.org/Article.aspx?articleid=2087871
https://www.pediatrics.wisc.edu/education/sedation-program/sedation-education/sedation-respiratory-depression
http://anesthesiology.pubs.asahq.org/article.aspx?articleid=2091558