Ce inseamna cu adevarat intoleranta la gluten – dincolo de boala celiaca

Cea mai cunoscuta afectiune asociata cu glutenul este intoleranta la gluten, a carei prevalenta globala se estimeaza ca fiind situata intre 0,5-13% din populatie.

O alta afectiune este boala celiaca, ce afecteaza pana la 1% din populatia mondiala, cu rate care variaza usor in functie de regiune, astfel in Europa incidenta fiind situata intre 1-1,5%.

Riscul cel mai ridicat il au rudele de gradul intai al persoanelor cu boala celiaca – pana la 10%.

Alergia la grau reprezinta o afectiune relativ rara, ce afecteaza sub 1% din populatie, estimarile globale fiind de aproximativ 0,1-0,5%.

Diferentele principale intre intoleranta la gluten si boala celiaca constau in mecanismul biologic de aparitie a afectiunii si modul in care organismul reactioneaza la consumul de gluten.

Boala celiaca presupune existenta unei tulburari autoimune, asociate cu inflamatie intestinala severa.

Ca urmare a reactiei la prezenta glutenului, sistemul imunitar ataca celulele intestinului subtire, ceea ce cauzeaza o inflamatie intestinala marcata si leziuni la nivelul tractului digestiv.

Persoanele cu aceasta afectiuni prezinta si niveluri ridicate ale anumitor anticorpi in sange, care sunt produsi pentru a combate glutenul, care este privit ca un agent daunator organismului.

Diagnosticul acesteia presupune prelevarea unor probe de sange pentru depistarea prezentei anticorpilor anti-endomisium si anti-transglutaminaza, precum si o biopsie intestinala.

Tabloul clinic digestiv al bolii celiace se caracterizeaza prin dureri abdominale, balonare, diaree cronica sau constipatie, din cauza deteriorarii mucoasei si scaderii absorbtiei nutrientilor, scaune decolorate si urat mirositoare.

Diareea poate conduce catre aparitia deshidratarii, dezechilibrelor electrolitice si oboselii marcate. Alti factori care contribuie la oboseala resimtita sunt durerea, inflamatia, tulburarile de somn, depresia si anxietatea.

Oboseala si scaderea nivelului de energie pot fi asociate si cu anemia feripriva, care apare in cadrul bolii celiace.

Reactiile cutanate presupun aparitia dermatitei herpetiforme – eruptie pruriginoasa. Afectiunile psihologice asociate sunt reprezentate de anxietate si depresie.

In evolutie, duce catre scadere in greutate neplanificata, infertilitate, osteoporoza, malnutritie, dureri articulare si musculare, amorteala la nivelul extremitatilor si creste riscul de a dezvolta cancere intestinale.

Pe de alta parte, intoleranta la gluten nu este o boala autoimuna si nu presupune existenta leziunilor intestinale, fiind o reactie functionala si nu imunologica la gluten.

Dupa ce se elimina posibilitatea existentei bolii celiace sau a alergiei la grau, diagnosticul de intoleranta la gluten este unul de excludere.

Simptomatologia intolerantei la gluten este mai blanda, in comparatie cu celiachia, fiind descrise balonarea, flatulenta, durerile abdominale – cel mai frecvent simptom al intolerantei, oboseala si disconfortul dupa consumul de alimente care contin gluten.

Ocazional pot fi descrise diareea, constipatia si durerile de cap (cefaleea).

Diagnosticul de intoleranta la gluten este unul de eliminare a altor afectiuni, precum boala celiaca sau a intolerantei la alte alimente, intrucat nu exista un test specific.

Pentru aproximativ 15-20% dintre pacientii care se autodiagnosticheaza cu intoleranta la gluten si vin la medic pentru confirmare, diagnosticul alternativ il reprezinta sindromul intestinului iritabil.

Dieta saraca ce se recomanda in sindromul intestinului iritabil se suprapune destul de mult peste cea fara gluten, motiv pentru care persoanele care evita glutenul pot inregistra o ameliorare a simptomatologiei.

Pasii pentru a confirma intoleranta la gluten sunt reprezentate de consumarea glutenului timp de 6 saptamani, urmate de prelevarea unor probe de sange si teste cutanate pentru a exclude boala celiaca si alergia la grau.

Ulterior se recomanda dieta de excludere a glutenului timp de 6 saptamani, cu notarea atenta a simptomelor si daca acestea se amelioreaza.

Daca tabloul clinic se agraveaza dupa o introducere treptata a glutenului in alimentatie, cel mai probabil diagnosticul este de intoleranta la gluten.

Conform cercetarilor, dieta fara gluten poate creste riscul de hiperglicemie si diabet zaharat de tip 2, precum si de deficiente nutritionale, spre exemplu un aport insuficient de fibre.

In acest sens se recomanda analize de laborator periodice pentru a verifica deficientele nutritionale si vitaminice, glicemia, anemia si colesterolul.

Pentru a gestiona intoleranta la gluten se recomanda evitarea produselor care contin grau, secara si orz.

Printre acestea se numara painea, pastele (inclusiv taiteii), produsele de patiserie (covrigi, foietaje), biscuiti, fursecuri, napolitane, pizza, cerealele, faina de grau, crutoanele, pesmetul, unele sosuri, ce pot contine faina ca agent de ingrosare, berea si arpacasul.

Alimentele la care se recomanda o atentie sporita, intrucat pot contine gluten sunt mezelurile si carnatii (agent de legare), unele suplimente si vitamine, guma de mestecat, ciocolata, bomboanele, sosurile, dressing-urile pentru salate si supa la plic, precum si unele lichioruri si whisky-uri.

Se recomanda sa fie citite cu atentie etichetele alimentelor pentru a evita amidonul “ascuns”, mentionat: dextrina, emulgatori, stabilizatori, amidon modificat de grau, amidon de porumb, proteina vegetala hidrolizata si malt.

Schimbarea tipului de alimentatie catre o dieta fara gluten poate fi greu de respectat initial, din cauza faptului ca sunt multe alimente care trebuie evitate, insa exista multe alternative fara gluten pentru paste, bauturi, dulciuri si produse fainoase.

Daca nu sunteti diagnosticati cu boala celiaca sau intoleranta la gluten, nu exista beneficii dovedite asupra sanatatii prin reducerea sau evitarea glutenului, fiind chiar daunatoare pentru cei fara aceste afectiuni.

Afectiunile legate de consumul de gluten pot avea simptome variate, ceea ce ingreuneaza procesul de diagnosticare.

Este important de constientizat faptul ca severitatea poate varia de la un individ la altul, recomandandu-se diagnosticarea precisa de catre medic pentru a evalua toate simptomele si a realiza testele de excludere a celorlalte afectiuni.

Pentru controlul simptomelor este util un plan dietetic care sa excluda glutenul, intrucat reuseste sa determinte remiterea acestora.

Bibliografie
https://www.healthline.com/nutrition/signs-you-are-gluten-intolerant
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21622-gluten-intolerance
https://www.healthline.com/nutrition/gluten-sensitivity-is-real#gluten
https://www.columbiadoctors.org/news/gluten-sensitivity-real-condition