Dispozitiv intrauterin (diu)

Aparat contraceptiv plasat in uter.

Diferite tipuri de sterilet - Steriletele sunt mici aparate din material plastic, de forma si marime variabila de 3 sau 4 centimetri lungime, prelungite in vagin printr-un fir ce semnaleaza prezenta lor si care permite sa poate fi scoase. Exista doua tipuri principale: sterilete zise pasive, ori inerte, din polietilen, si steriletele zise active, carora li s-a adaugat cupru sau progesteron pentru a le creste eficacitatea. Aceste ultime modele sunt actualmente cele mai utilizate.

Functionare - Plasat in cavitatea uterina, un sterilet antreneaza o reactie locala care impiedica nidatia oului in uter, moificand mucoasa uterina. El trebuie sa fie aplicat de catre un medic, in primele 10 zile ale unui ciclu menstrual. Majoritatea steriletelor disponibile actualmente pot fi pastrate timp de mai multi ani.

Contraindicatii si efecte nedorite - steriletul este contraindicat femeilor care nu au avut niciodata copii si celor care au un fibrom sau antecedente de infectie a trompelor, din cauza riscului de infectie genitala (salpingita) pe care-l comporta. El nici nu evita, nici nu favorizeaza aparitia unei sarcini extrauterine.
Excelent mijloc contraceptiv, steriletul este eficace in proportie de aproape 100%. Totusi, actiunea sa contraceptiva poate fi diminuata prin luarea de antiinflamatoare. Un sterilet nu impune nici o restrictie, in afara unei igiene genitale riguroase, un numar limitat de parteneri si o supraveghere medicala regulata pentru a controla pozitionarea sa si starea mucoasei uterine. El poate provoca dureri pelviene, hemoragii si infectii uterine sau tubare. Uneori steriletul antreneaza scurgeri menstruale mai de durata, din cauza unei iritatii a mucoasei.

Sinonim: sterilet.