Avortul provocat - pierderea provocata a sarcinii

Cele mai frecvente motive sunt:
- contraceptie nereusita – mai mult de jumatate din femeile care au facut avort foloseau o metoda contraceptiva in perioada in care au ramas gravide
- imposibilitatea de a intretine un copil
- intreruperea unei sarcini nedorite
- prevenirea nasterii unui copil malformat sau cu boli grave – aceste probleme fetale sunt de multe ori diagnosticate doar in al doilea trimestru de sarcina in cadrul unor investigatii de rutina (screeningul anomaliilor fetale)
- sarcina in urma unui viol sau incest – in aceasta situatie sunt aproximativ 13.000 de femei in fiecare an
- afectiune fizica sau psihica care pune in pericol viata gravidei in cazul in care sarcina se mentine.

Avortul este legal, cu unele restrictii pana in saptamana 24 de sarcina (in absenta unor indicatii medicale, avortul la cerere este legal pana la 12 saptamani de sarcina). Numeroase state cer femeii sa se gandeasca 24 de ore dupa ce a fost informata in legatura cu implicatiile unui avort.
Avortul ilegal este avortul realizat de personal fara pregatire medicala corespunzatoare si prezinta un risc mult mai mare de complicatiile decat cel realizat de personal calificat.

Aproximativ 30% dintre adolescentele gravide aleg avortul. La aproximativ 60% dintre femeile sub 18 ani care au avut un avort, cel putin unul dintre parinti stie de acest avort si sustine alegerea fiicei. Cele mai frecvente motive pentru care adolescentele aleg avortul sunt:
- nu sunt suficient de mature pentru a avea un copil
- nu sunt capabile financiar sa creasca un copil
- preocuparea ca un copil le va schimba viata si le va compromite viitorul (si pe cel al copilului) – multe dintre tinerele mame nu mai reusesc sa obtina un nivel de educatie si un loc de munca necesare pentru a evita cresterea copilului in saracie.

Investigatiile de specialitate au scopul de a diagnostica sarcina si de a vedea daca sunt si alte probleme care necesita urmarire. Indiferent de viitorul sarcinii, continuare sau avort, consultul va include o anamneza in care se va pune accent pe antecedentele personale (alte sarcini, avorturi, boli asociate), un examen obiectiv si examene paraclinice (de laborator).
Indiferent de varsta gravidei, femeie adulta sau adolescenta, consultul ginecologic este confidential. Ginecologul nu are voie sa divulge aspecte ale consultatiei nimanui fara acordul pacientei.

Examenul obiectiv anterior avortului cuprinde:
- semnele vitale: tensiunea arteriala si frecventa cardiaca (pulsul)
- auscultatia inimii si a plamanilor
- examen pelvin pentru a determina dimensiunea uterului (ajuta la estimarea saptamanii de sarcina), forma uterului, starea ovarelor si a trompelor uterine (pentru a elimina o posibila sarcina ectopica/in trompele uterine si nu in uter, unde este normal, caz in care se palpeaza o formatiune in pelvis).

Avortul medicamentos adica folosirea medicatiei pentru intreruperea unei sarcini, este 98% eficient daca se realizeaza in primele 9 saptamani de sarcina. Pe masura ce sarcina se apropie de sfarsitul primului trimestru, medicatia nu mai este suficienta pentru a induce avortul. In acest caz este necesar si un avort chirurgical pentru a obtine un avort complet (indepartarea tuturor urmelor de tesut fetal din uter).

Planul terapeutic intr-un avort medicamentos cuprinde un prim consult medical si administrare de medicatie, urmat dupa 3-4 zile de al doilea consult si medicatie (conform unui alt plan terapeutic, a doua administrare de medicatie este permisa si la domiciliu). Sangerarea vaginala dureaza in medie 14 zile. Dupa aproximativ 2 saptamani de la al doilea consult medical este obligatoriu un control pentru a vedea daca evolutia este corespunzatoare.

Urmarirea medicala inainte si dupa avort include examene fizice si teste de laborator, informarea pacientei despre posibilele urmari ale avortului, instructiuni de autoingrijire, informarea despre posibile acuze pentru care trebuie sa se prezinte la specialist si planning-ul familial.

Medicamentele folosite in prezent pentru inducerea avortului sunt:
- Misoprostol – acest hormon induce travaliul prin dilatarea colului cervical si prin producerea de contractii uterine. Misoprostolul poate fi administrat singur, dar este mult mai eficient daca este asociat cu Mifepristona sau Methotrexat, pentru avorturile din primul trimestru
- Mifepristona si Misoprostol - Mifepristona cunoscuta si ca Mifeprex sau RU-486, blocheaza folosirea progesteronului, acesta opreste cresterea placentei, dilata colul cervical si pregateste uterul pentru travaliu. Misoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal. Acest tratament are o eficacitate intre 95-98% pentru sarcinile de pana la 9 saptamani
- Methotrexat si Misoprostol – Methotrexatul opreste cresterea placentei, fiind mai putin eficient decat Mifepristona; Misoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal. Acest tratament are o eficacitate intre 95-99% pentru sarcinile de pana la 7 saptamani.

Avortul chirurgical intrerupe sarcina prin indepartarea chirurgicala a continutului uterului. In functie de varsta sarcinii in saptamani, se folosesc proceduri diferite pentru avortul chirurgical.
Urmarirea medicala inainte si dupa avortul chirurgical include examene fizice si teste de laborator, informarea pacientei despre posibilele urmari ale avortului, instructiuni de autoingrijire, informarea despre posibile acuze pentru care trebuie sa se prezinte la specialist si planning-ul familial.

Tehnicile chirurgicale folosite pentru sarcini in primul trimestru (saptamana 3-12) sunt:
- aspiratia manuala sau aspiratia mecanica realizeaza aspiratia printr-un tub a intregului tesut fetal din uter
- dilatarea colului uterin si chiuretarea uterului, o tehnica mai chirurgicala decat anterioara, foloseste pentru a curati uterul cu un instrument ascutit. Aceasta metoda este de obicei rezervata cazurilor in care prin aspiratie nu s-a obtinut curatirea completa a uterului.

Tehnica chirurgicala folosita pentru sarcini in al doilea trimestru este dilatarea colului uterin si evacuarea uterului care de fapt este o combinatie intre aspiratie, dilatare si chiuretare, folosind instrumente chirurgicale precum forcepsul pentru indepartarea tesutului fetal si a placentei din uter. Aceasta metoda este mai frecvent folosita pentru sarcinile din trimestrul doi decat inducerea unui avort (medicamentos) deoarece prezinta un risc mai scazut de complicatii.
Metoda nechirurgicala posibila in sarcini aflate in trimestrul al doilea este inducerea avortului folosind medicatie care produce contractii uterine urmate de expulzia fatului din uter. Din cauza riscului crescut de complicatii aceasta metoda este rar folosita.

In cazul in care nu se doreste o sarcina dar a existat contact sexual neprotejat in ultimele 5 zile, medicul specialist poate indica o metoda contraceptiva de urgenta, medicatie hormonala precum Preven. Daca a existat contact sexual neprotejat in ultimele 5 pana la 7 zile se poate folosi ca metoda contraceptiva de urgenta dispozitivul intrauterin (DIU).

Optiunea metodei de realizare a avortului depinde de problemele medicale anterioare si asociate, numarul de saptamani de sarcina si de nivelul serviciului medical disponibil.
Urmatorul tabel evidentiaza unele diferente intre avortul medicamentos si cel chirurgical:

Durerea asociata cu avortul poate sa varieze de la usoara pana la severa si depinde de statusul/conditia fizica si emotional al fiecarei femei.
Unele anomalii congenitale (defecte de la nastere) sau alte probleme fetale sunt de multe ori diagnosticate doar in al doilea trimestru de sarcina in cadrul unor investigatii de rutina. In aceste conditii raman mai putine optiuni in legatura cu metoda de avort.

Dupa avortul chirurgical pacienta este urmarita in centrul medical continuu pentru 1 pana la 4 ore, dupa care poate sa mai ramana sub observatie sau sa mearga acasa cu instructiuni speciale de ingrijire si la cine sa apeleze in cazul aparitiei unei complicatii.

Cercetarile sugereaza ca modificarile hormonale din timpul sarcinii protejeaza organismul si reduc riscul de aparitie a cancerului la san. In trecut se considera ca avortul intrerupe aceste modificari hormonale protectoare si creste riscul de aparitie a cancerului la san. Ultimele cercetari au concluzionat ca nu exista nici o legatura intre avort si aparitia cancerului la san.

Daca este posibila existenta unei sarcini trebuie consultat un specialist pentru realizarea unui test de sarcina, a unui examen fizic si a unei consilieri despre perioada de sarcina. Daca se intentioneaza intreruperea sarcinii se intreaba specialistul care sunt optiunile. Cu cat intreruperea se realizeaza mai precoce, cu atat exista mai multe optiuni medicamentoase si riscul de complicatii este mult redus fata de un avort tardiv.
In cazul in care a existat contact sexual neprotejat in ultimele 72 de ore, se poate folosi contraceptia de urgenta fara realizarea unui test de sarcina. Se poate folosi ca metoda contraceptiva de urgenta si dispozitivul intrauterin (DIU) care poate fi montat la cel tarziu 5 pana la 7 zile dupa un contact sexual neprotejat.

Avortul chirurgical este de fapt o mica interventie chirurgicala care trebuie realizata de un specialist in domeniu. Daca avortul medicamentos nu este complet trebuie urmat de un avort chirurgical pentru a preveni infectia si pierderea de sange si pentru a intrerupe sarcina deoarece medicatia administrata in avortul medicamentos produce anomalii congenitale la fat.

Urmatorii specialisti au dreptul de a realiza avorturi:
- ginecologul
- medicul de familie, daca are pregatire.

Unii specialisti fac doar avort medicamentos si recomanda un alt specialist pentru un avort prin aspiratie. Alti specialisti realizeaza avort medicamentos si aspiratie manuala daca este nevoie, o procedura relativ usoara si eficienta. Putini specialisti fac si avorturi medicamentoase si aspiratii si avorturi chirurgicale.Medicul specialist informeaza pacienta care pot fii urmarile avortului.

Simptomele prezente la majoritatea femeilor sunt:
- sangerari neregulate pentru urmatoarele 3 saptamani
- crampe (dureri abdominale si pelvine) in primele 2 saptamani. Unele femei au dureri asemanatoare cu cele din timpul menstruatiei, aproximativ 6 saptamani
- reactivitate/labilitate emotionala 2-3 saptamani.
Centrul medical in care se va realiza avortul are obligatia de a informa pacienta despre pregatirea preoperatorie. Dupa avortul chirurgical pacienta este urmarita in centrul medical continuu pentru 1 pana la 4 ore, dupa care poate sa mai ramana sub observatie sau sa mearga acasa cu instructiuni speciale de ingrijire si la cine sa apeleze in cazul aparitiei unei complicatii.

Mai putin de 1% dintre femeile care au fost supuse unui avort au avut o evolutie cu complicatii. Daca apar semne care ar putea sugera o complicatie postavort trebuie contactat medicul specialist. Simptomele unor posibile complicatii sunt:
- sangerare in cantitate mare si de lunga durata. Atat avortul medicamentos cat si cel chirurgical produc sangerari diferite de cele menstruale. Problema cea mai mare nu este o posibila patare a hainelor ci sangerarea in cantitate mare, care ridica semne de alarma:
- este in cantitate mai mare decat o menstruatie
- dureaza mai mult de 2 saptamani
- necesita folosirea a doua tampoane absorbante in decursul unei ore, continuand la fel timp de 2 ore
- durere puternica care nu se calmeaza dupa administrare orala de antialgice
- durere, inflamatie (umflare) sau eritem (roseata) in zona genitala
- semne de infectie generalizata precum cefalee (durere de cap), dureri musculare, ameteala sau stare generala alterata (stare de rau general)
- bufeuri (valuri) de caldura sau febra 38 grade C sau mai mare care dureaza de mai mult de 6 ore
- greturi, varsaturi, constipatie sau balonare accentuata
- secretie vaginala care a crescut cantitativ si miroase urat
- lipsa menstruatiei in urmatoarele 6 saptamani de la avort
- simptome noi, inexplicabile care pot fi cauzate de medicatia administrata
- semne si simptome ale depresiei. Modificarile hormonale aparute dupa sarcina pot cauza depresia postpartum care trebuie tratata corespunzator.

Avortul medicamentos si avortul prin aspiratie nu afecteaza capacitatea pacientei de a ramane din nou insarcinata. Este posibila o noua sarcina inca din primele saptamani dupa avort.
Se recomanda evitarea contactului sexual pana in momentul in care organismul este complet vindecat, cel putin 1-3 saptamani.
Pentru a preveni infectia si o noua sarcina specialistul va recomanda folosirea prezervativului in momentul reluarii contactului sexual. Se poate avea in vedere si o alta metoda de contraceptie potrivita stilului de viata al pacientei.