Atrofia nervului optic

Generalitati

Sus
Atrofia nervului optic

Atrofia nervului optic reprezinta de fapt moartea nervului responsabil de transmiterea stimulilor vizuali de la segmentul de receptie al analizatorului vizual (ochiul) catre creier.
Atrofia nervului optic reprezinta rezultatul final al multor procese degenerative axonale care pot afecta calea vizuala. Din punct de vedere clinic, atrofia de nerv optic se manifesta prin modificari de perceptie a culorilor asociate cu alterarea structurii si aspectului macroscopic al ochiului, totul pe fondul alterarii perceptiei si acuitatii vizuale.

Totusi, din punct de vedere histopatologic atrofia este un termen folosit abuziv deoarece ar presupune involutia unei structuri anatomice prin nefolosirea ei indelungata.

Nervul optic contine aproximativ 1,2 milioane de axoni ce au originea in stratul celulelor ganglionare din retina. Acesti axoni, deoarece sunt puternic mielinizati, nu pot fi recuperati dupa ce au fost distrusi (nu au capacitate de regenerare).

Nervul optic are 4 segmente, dupa cum urmeaza:
- Segment intraocular (1mm);
- Segment intraorbital (25 mm);
- Segment intracanalicular (5 mm);
- Segment intracranian (10 mm).

Segmentul intraocular este foarte sensibil deoarece este zona de tranzitie intre regiuni cu presiuni diferite (de la mare spre mica).

Modificarile histopatologice care se pot produce la nivelul nervului optic in cadrul atrofiei sunt reprezentate in principal de:
- Pierderea tecii de mielina;
- Glioza;
- Largirea spatiului subarahnoidian;
- Largirea septului pial;
- Edematierea axonala.

Clasificare

Sus

Specialistii au clasificat atrofa nervului optic dupa criterii fiziopatologice, oftalmoscopice si etiologice.

Conform clasificarii oftalmologice exista mai multe tipuri de atrofie:

1. Atrofie primara
Apare in cadrul unor boli de tipul sclerozei multiple, neuropatiei optice traumatice, tumorilor de nerv optic, tumorilor hipofizare si consta in degenerarea ordonata a fibrelor nervoase care sunt inlocuite de celule gliale, fara sa apara alterari ale arhitecturii nervului optic, in special in segmentul intraocular. Vasele retiniene sunt in continuare normale.
2. Atrofie secundara
Apare de obicei in procese de tipul papilitei sau edemului papilar. Nervul optic este profund degenerat, iar tesutul glial prolifereaza excesiv. Fibrele nervului optic sunt foarte dezorganizate iar arhitectura acestuia se pierde. Apar corpi hialini de degenerescenta si vasele (atat arteriale cat si venoase) sunt tortuoase. In aceasta situatie apare micsorarea progresiva a campului vizual.

3. Atrofie optica consecutiva
Este caracteristica proceselor patologice din miopie, ocluzie de artera centrala a retinei, retinita pigmentara. Nervul apare foarte palid iar arterele au calibru foarte diminuat.
4. Atrofie optica glaucomatoasa sau atrofie optica cavernoasa
Se poate observa deviatia nazala a vaselor retiniene, halou clar peripapilar si hemoragie in aschie pe margini.

5. Paloare temporala
Este tipul care apare in neuropatia optica nutritionala sau in cea post traumatica si este tipul frecvent intalnit la pacientii cu scleroza multipla, in special in cazul celor cu nevrita optica (activa sau in antecedente).

Atrofia nervului optic nu este o boala in sine ci un semn care apare in multe procese patologice. Din acest motiv, datele epidemiologice depind foarte mult in functie de etiologia acestuia.

Cauze

Sus

Cauzele atrofiei optice sunt foarte variate, cel mai frecvent este un proces ischemic local ce afecteaza in special varstnicii (neuropatie optica ischemica), insa la fel de bine pot fi incriminate:
- Traumatisme;
- Expunerea la substante chimice toxice;
- Radiatii;
- Socuri;
- Patologia oftalmica, in special glaucomul poate duce la atrofia nervului optic cu cecitate consecutiva.
Din cadrul bolilor neurologice, atrofia apare in:
- Scleroza multipla;
- Arterita temporala;
- Tumori cerebrale;
- Accidente vasculare cerebrale.

Specialistii au realizat o clasificare etiologica a atrofiei de nerv optic.
Conform acesteia, in momentul actual exista:


1. Atrofie ereditara
Atrofie optica congenitala sau infantila (boala cu transmitere dominanta) sau atrofie optica ereditara Behr (care se transmite autozomal recesiv).
2. Atrofie consecutiva
Apare dupa afectiuni ale coroidei sau retinei: corioretinita, distrofie retiniana pigmentara, degenerare cerebromaculara.

3. Atrofie circulatorie
Este o neuropatie optica ischemica ce apare cand presiunea de perfuzie a corpilor ciliari scade sub presiunea intraoculara. O astfel de etiologie apare in ocluzia arterei centrale a retinei, ocluzia arterei carotide si arterita craniala.

4. Atrofie metabolica
Este intalnita in oftalmopatia tiroidiana, diabetul zaharat juvenil, ambliopie nutritionala, ambliopie toxica, consum de metanol sau de anumite medicamente (etambutol, sulfonamide).
5. Atrofie demielinizanta
Apare in scleroza multipla sau boala Devic.
6. Atrofie de tractiune sau de presiune
Este observata in edemul papilar si glaucom.
7. Atrofia postinflamatorie
Este cea din nevrita optica, perinevrita secundara inflamatiei meningeale, din celulita orbitala.

8. Neuropatia optica traumatica
Procesul fiziopatologic in acest caz este mai putin cunoscut, insa se pare ca hematoamele si impingerea nervului datorita unor corpi straini penetranti induc disfunctie nervoasa ce se finalizeaza cu atrofie de nerv optic.
Indiferent de etiologie, atrofia de nerv optic este asociata cu grade variabile de alterare a functiei vizuale.

Simptomatologie

Sus

Atrofia de nerv optic determina reducerea acuitatii vizuale, pacientii pierzandu-si capacitatea de a distinge detaliile.

Alte simptome includ:
- Vedere incetosata;
- Alterarea vederii periferice;
- Alterare perceptiei culorilor;
- Incapacitatea de constrictie corespunzatoare si adecvata a pupilei la stimuli luminosi;
- Modificari ale globului ocular.
In final, ochiul isi pierde complet functia si se instaleaza cecitatea.

Cand pacientii au atrofie optica ereditara sau congenitala, manifesta simptome si semne in prima sau cel tarziu in a doua decada de varsta.
Acestea pot fi de trei tipuri:
1. Atrofie optica cu patologie generalizata a substantei albe cerebrale (adrenoleucodistrofie).
2. Atrofie optica cu manifestari sistemice aparent necorelate cu aceasta.
3. Atrofie optica izolata.

Consultarea unui specialist

Sus

Pacientii care prezinta factori de risc (boli neurologice, scleroza multipla, glaucom, arterita temporala) trebuie monitorizati atent de catre un oftalmolog cu experienta in neurooftalmologie.

Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte de urgenta la medic daca observa modificari ale vederii sau orice alte simptome oftalmologice.

Diagnosticarea prompta si tratarea imediata este esentiala in acest caz!

Investigatii paraclinice

Sus

Atrofia de nerv optic poate fi diagnosticata daca se realizeaza un examen oftalmologic complet. Pentru a detecta cauza de aparitie pacientii trebuie investigati in amanunt si trebuie sa se realizeze si o serie de investigatii specifice.

Daca la examenul oftalmologic se descopera atrofie optica, pacientul trebuie investigat suplimentar.

Medicul poate efectua:
- Examen complet de camp vizual;
- Rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala cu sau fara contrast;
- Computer tomografie cerebrala si de orbita cu substanta de contrast (se pot observa pe langa posibilele formatiuni inlocuitoare de spatiu si alte procese care pot explica simptomele);
- Determinare glicemiei, a nivelurilor vitaminei B12, a homocisteinei;
- Examinare cardiovasculara;
- Investigatii serologice - anticorpi antifosfolipidici, anticorpi antinucleari.

Tipul de investigatie neuroimagistica depinde foarte mult de procesul patologic suspicionat, astfel:
- Daca sunt leziuni solide se recomanda RMN (in special in zonele aflate langa planuri osoase).
- Daca sunt fracturi asociate traumatismelor se prefera CT fara substanta de contrast.
La examenul oftalmoscopic se observa:
- Modificari ale fundului de ochi - acesta apare palid, isi pierde inca de la inceputul procesului atrofic nuanta rosiatica naturala si normala.
- Modificari ale vaselor retiniene - in majoritatea cazurilor acestea au calibru redus sau sunt chiar complet colabate.

Tratament

Sus

Atrofia de nerv optic este un proces ireversibil iar leziunile induse de ea nu pot fi tratate curativ. Daca insa tratamentul este initiat anterior dezvoltarii atrofiei, el poate fi util si poate salva vederea pacientului. Unele studii au demonstrat rolul important al administrarii de corticosteroizi intravenos, in special in cazurile de nevrita optica sau neuropatie optica ischemica arteritica.

Tratamentul cu celule stem poate fi o alternativa in viitor, insa inca se efectueaza studii care sa demonstreze eficienta acestora.
In momentul actual cel mai bun tratament este diagnosticarea rapida a atrofiei si rezolvarea proceselor patologice care au dus la aparitia acesteia.

Prognostic

Sus

Atrofia de nerv optic duce in final la cecitate (orbire). Daca aceasta afectiune nu este descoperita la timp si cauza ei nu este tratata prompt, prognosticul pacientului este rezervat.
Tratamentul precoce poate salva insa vederea pacientului.

Complicatii

Sus

Complicatiile sunt atat cele ale atrofiei in sine (cecitate) cat si cele ale bolii de baza care a determinat aparitia acestui proces.

Prevenire

Sus

Multe din cauzele atrofiei optice nu pot fi prevenite, insa daca sunt tratate corespunzator, evolutia spre acest proces poate fi stopata sau incetinita.
Cea mai frecventa cauza de atrofie toxica este metanolul. Acesta se gaseste in cantitati mari in multe din bauturile alcoolice preparate in casa. De aceea, o metoda preventiva foare utila este evitarea sau reducerea consumului acestora.

Citeste si

Arhiva
  • Rasina de mastic lupta impotriva bacteriei Helicobacter pylori Rasina de mastic lupta impotriva...

    Generalitati Helicobacter pylori (H. pylori) este cauza infectiilor gastrice pentru aproximativ o jumatate din populatia lumii cu astfel de patologii. Aceasta bacterie gram-negativa este cunoscuta pentru raspandirea larga si pentru actiunea virulenta asupra...citeste mai mult

  • Implantele, prezent si viitor Implantele, prezent si viitor

    Implantarea de dinti artificiali, semnalata de cercetari antropologice ca fiind practicata, empiric desigur, inca inaintea erei noastre, capata prima descriere cu caracter stiintific mult mai tarziu in sec al XVIII-lea. Ulterior, in sec al XIX-lea si primele decenii...citeste mai mult

  • Afectiuni cutanate in diabetul zaharat Afectiuni cutanate in diabetul zaharat

    Generalitati Diabetul zaharat este in prezent o cauza majora de morbiditate si mortalitate. Frecvent este insotit de diverse manifestari cutanate. Aproximativ o treime dintre pacientii diabetici pot sa prezinte manifestari dermatologice. Perturbarea metabolismului...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Articolul a fost salvat cu succes.
Articolul a fost sters cu succes.
Articolul este deja salvat.
Ne pare rau dar articolul nu a putut fi salvat.
Felicitari, adresa ta de email a fost inscrisa la newsletterul Sfatulmedicului.ro.
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK