Depresia si sinuciderea la adolescenti

Generalitati

Sus
Depresia si sinuciderea la adolescenti

In psihopatologia dezvoltarii sunt incluse informatii despre evaluarea si tratarea depresiei la copii si adolescenti.

Adolescentii depresivi sunt mai supusi riscului sa incerce sau chiar sa se sinucida, iar suicidul este a treia cauza a mortii la persoanele tinere.

Psihiatrii si psihologii vorbesc despre depresie la trei moduri: o stare de dispozitie, un sindrom, o tulburare.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Starea depresiva
  3. Tulburarile depresive
  4. Cum apare depresia in adolescenta?
  5. Cauzele depresiei
  6. Factorii genetici si biologici
  7. Factorii sociali
  8. Factorii cognitivi
  9. Sinuciderea in adolescenta
  10. Articole similare

Starea depresiva

Sus

Starea depresiva este un sentiment de afect negativ, incluzand disforie, tristete, iritabilitate. Sindroamele depresive presupun seturi de simptome ce includ disforie, iritabilitate, tulburari ale apetitului, luarea sau scaderea in greutate, insomnie, agitatie, oboseala, sentimente de vina sau inutilitate, probleme de concentrare, ganduri sau comportamente suicidare.

Nu incercati sa va dati singuri un diagnostic sau ca si parinti sa va etichetati copiii fiindca tulburarile depresive necesita un numar, o durata si o severitate minima ale acestor simptome.

Tulburarile depresive

Sus

Tulburarile depresive includ tulburarile bipolare ce implica episoade succesive de manie si depresie; tulburarile distimice ce presupun episoade cronice ale starilor depresive; si tulburarile majore caracterizate de unul sau mai multe episoade de depresie.

Toate presupun deteriorarea functilor sociale, cognitive, scolare sau functionale.

Cum apare depresia in adolescenta?

La adolescenti depresia include izolare sociala, probleme scolare, plansul, evitarea contactului vizual, nemultumiri legate de aspectul fizic si apetitul scazut, iritabilitate si chiar agresivitate.

Depresia in copilarie si adolescenta nu este de scurta durata si este mult mai grava decat in cazul adultilor. Depresia este insotita de o serie de dificultati de concentrare si deficite emotionale ce duc la probleme scolare. Izolarea sociala deterioreaza relatiile interpersonale.

Tinerii care se izoleaza in clasa a IV-a tind sa devina si mai izolati in gimnaziu si liceu. Depresia prefigureaza sinuciderea si consumul de substante. Este asociata cu comportamentul agresiv si delicvent mai ales la baieti. Copiii ce prezinta nivele ridicate de anxietate tind sa sufere de o depresie mai grava in adolescenta.

Copiii si adolescentii se confrunta cu diverse provocari ale vietii si cu sarcini de dezvoltare. Rezolvarea cu succes a acestor sarcini influenteaza organizarea resurselor psihologice si biologice ale copilului rezultand un sistem psihologic sanatos si pregatit pentru a face fata urmatoarei etape de dezvoltare.

Rezolvarea inadecvata faciliteaza integrarea strategiilor maladaptative, incompententa dobandita din timp conduce la incompentente viitoare. Depresia este considerata ca un raspuns esuat la aceste rovocari de dezvoltare.

Cauzele depresiei

Sus

Depresia poate avea cauze diferite la diferiti oameni. Anumite evenimente pot dezvolta la o persoana depresie, la alta anxietate sau tulburari de comportament sau la nici o patologie la o alta persoana.

Trebuie luat in calcul relatiile dinamice si tranzactionale biologice, psihologice si sociale. Toate procesele actioneaza asupra copilului, incepand cu atasamentul, sistemul sinelui, reglarea fiziologica; apoi familia, rudele; si aspecte ale comunitatii cum ar fi locul de munca al tatalui, conducerea scolii si desigur aspecte legate de socientate ce atrage dupa sine conceptiile si valorile culturii inconjuratoare.

Factorii genetici si biologici

Sus

Factorii genetici si biologici ce contribuie la aparitia depresiei arata ca baietii si fetele aflate la puberate prezinta sanse egale de a se confrunta cu simpomele depresive insa, uneori, in adolescenta, fetele sunt mai depresive decat baietii.

Schimbarile hormonale declanseaza aparitia depresiei la adolescente si reprezinta o cauza importanta la predispozitia aparitiei intr-un numar mai mare la fete. De asemeni femeile cu antecedente depresive prezinta un grad mai mare de reaparitie a depresiei decat barbatii care anterior au suferit de depresie. In adolescenta, posibilitatea recidivarii este aceasi la fete si baieti.

Factorii sociali

Sus

Pe langa factorii biologici cei sociali sunt si ei o posibila explicatie a depresiei. Simultaneitatatea schimbarilor pubertare si scolare in preadolescenta anticipeaza efectul depresiv la sfarsitul adolescentei.

Pentru baieti, debutul pubertatii apare la mult timp dupa intrarea in gimnaziu. In cazul fetelor, probabilitatea de a se confrunta cu ambele schimbari in primele sase luni este de patru ori mai mare.

In plus, cand baietii se confrunta cu evenimente familiare negative, prezinta o probabilitate mai mare de a inregistra o scadere a afectelor negative - evenimentele stresante avand mai degraba un efect de intarire, dar nu si asupra fetelor.

Depresia este influentata in mod semnificativ de imaginea perceputa a corpului, iar aceasta este mai puternica la adolescente. Baietii prezinta un nivel mai ridicat de stima de sine decat fetele. Aceste constatari pot explica frecventa aparitie a tulburarilor alimentare si a depresiei la adolescente.

Factorii cognitivi

Sus

Factorii cognitivi predispun catre stres, catre un model al unei gandiri care fie interactioneaza, fie este declansat de evenimente negative. Depresia este influentata de tipare negative, probabil invatate in copilarie, ce genereaza puncte de vedere pesimiste asupra sinelui, viitorului si lumii.

Adolescentii depresivi tind sa dramatizeze situatiile si sa aiba o toleranta scazuta la frustrare si asteptari nerealiste de la ei insisi si fata de ceilalti. Ei tind sa-si atribuie aspecte negative, sunt deseori critici si anticipeaza ca vor esua in realizarile proprii, gandesc in alb si negru, cred ca au un control slab asupra evenimentelor vietii si devin pesimisti in legatura cu viitorul.

Fetele par sa mediteze in mod excesiv asupra problemelor lor contribuind la depresie prin stilul meditativ si concentrat pe sine pentru a raspunde problemelor.
Evenimentele stresante si destramarea familiei anticipeaza cresteri ale sentimentelor de neajutorare si scadere a capacitatii de control.

Evenimentele negative, controlul maternal strict, o copilarie marcata de abuz emotional, feedbackul la evenimentele negative si nivelurile scazute ale acceptarii si caldurii paternale cresc riscurile de depresie.

Adolescentii depresivi par sa provina din familii destramate cu un comportament mai putin sigur, comunicativ, calduros si coeziv. O familie divortata sau lipsita de prezenta unui tata influenteaza aparitia si mentinerea depresiei in adolescenta mai ales daca sunt prezente conflicte in interactiunile familiale si sprijinul familial este scazut.

Studiile mai evidentiaza ca parintii pot accentua simptomele depresive ale adolescentilor printr-o atitudine mai intelegatoare si deschisa fata de rezolvarea problemelor. Astfel de actiuni intaresc pozitiv comportamentul depresiv juvenil.

Divortul influenteaza depresia juvenila prin generarea de stres, dificultati economice, aparitia unor probleme noi ce nu existau inainte de divort.

Sinuciderea in adolescenta

Sus

Sinuciderea in adolescenta este un subiect incontinuu cercetat. Ratele sinuciderii sunt probabil subestimate. O problema este dificultatea in a face distinctia intre sinucidere si ale cauze ale mortii (supradoza de droguri, un accident de masina sau orice accident fatal).

Si evitarea de a cataloga moartea unei persoane tinere drept sinucidere din cauza sentimentului de vinovatie, rusine sau motive spirituale ale familiei poate duce la declararea unei morti accidentale de catre medic. Intr-un sondaj al medicilor legisti s-a descoperit ca rata reala a sinuciderii este probabil de doua ori mai mare decat cea raportata.

De-alungul adolescentei, incidenta sinuciderii creste odata cu varsta. Adolescentii prezinta o probabilitate mai ridicata de a dezvolta o psihopatologie, care este un factor de risc major al sinuciderii. Desi tentativele de sinucidere sunt mai des intalnite in randul fetelor, actul suicidar este mai comun baietilor.

Adolescentii homosexuali si lesbienele sunt un grup supus riscului mai ales in urma desoperirii unei noi orientari sexuale. Homosexualii pare sa fie expusi unui risc mai mare devreme ce tind sa se identifice drept homosexuali in jurul varstei de 15 ani, spre deosebire de fete la 20-23 ani.

Factorii de risc care cresc riscul de sinucidere la adolescenti sunt psihologici, comportamentali si familiali. Factorii psihologici sunt legati de prevalenta bolilor psihiatrice de care sufera sinucigasii.

Din punct de vedere comportamental exista dovezi conform carora tentativa de suicid este cel mai bun indicator al unei eventuale sinucideri reusite. In cadrul factorilor familiali sunt incluse pierderea sau separarea de un parinte, relatiile familiale proaste si experientele abuzive.

Multi adulti inteleg mai greu de ce o persoana tanara ar incerca sa se sinucida. Este posibil ca ei sa piarda din vedere chiar tentativa de suicid pe care o pregateste tanarul de langa ei. Evident, cu cat mai repede poate fi sesizata o posibila tentativa, decesul prin sinucidere poate fi prevenit.

Psiholog Delia Ciobancan
Cabinet Individual de Psihologie
Tel. 0733 098444
delia.ciobancan@psychedeli.ro

Citeste si

Arhiva
  • Dismorfofobia Dismorfofobia

    Definitie Tulburarea dismorfica corporala sau dismorfofobia a fost recunoscuta formal in 1997 si inclusa in Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mentale (DSM-IV) in cadrul tulburarilor somatoforme. Dismorfofobia este definita ca preocuparea...citeste mai mult

  • Violenta sau abuzul domestic Violenta sau abuzul domestic

    Generalitati Violenta sau abuzul domestic pot implica orice persoane, indiferent de marime, gen sau putere, dar problema este, adesea, trecuta cu vederea, iertata sau negata. Acest lucru este valabil mai ales in cazul in care abuzul este de ordin psihologic, mai...citeste mai mult

  • Psiholog sau psihiatru? Psiholog sau psihiatru?

    Psiholog sau psihiatru? Foarte multi oameni se intreaba la cine sa apeleze atunci cand au o problema: la psiholog sau la psihiatru? Mai intai, sa facem o distinctie intre cei doi specialisti: 1. Psihiatrul este un medic care a terminat facultatea de...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Medici recomandati
Servicii specializate
+7
Vezi toate clinicile
Mai putin
+1
Vezi toti medicii
Mai putin
+2
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK