Boala pilonidala

La un anumit moment, anumiti specialisti au considerat ca boala pilonidala ar fi o afectiune congenitala prezenta inca de la nastere. Totusi, marea majoritate a specialistilor considera acum ca aceste chisturi sunt dobandite in timpul vietii. Se considera ca un chist pilonidal apare atunci cand un folicul pilos (sacul de la nivelul caruia se dezvolta firul de par) de la nivelul tegumentului este intins sau iritat. Acest lucru se poate produce in timpul efectuarii exercitiilor ce implica zona fesiera (precum calaria sau ciclismul), in cazul purtarii de haine stranse in jurul feselor, caldura sau in caz de transpiratie excesiva. Apare un blocaj la nivelul folicului pilos, ulterior acesta se infecteaza si se umfla, rupandu-se in tesuturile inconjuratoare si ducand la aparitia unui abces. Efectuarea in continuare a exercitiilor si mersul duc la acapararea firelor de par la nivelul abcesului.

Boala pilonidala este evidentiata pentru prima oara ca o mica gropita (denumita si sinus) imediat lateral sau superior de santul interfesier. Firele de par pot protruziona de la nivelul acesteia si de asemenea pot fi evidentiate mai multe chisturi. Boala pilonidala este adesea asimptomatica. Totusi, atunci cand zona infectata se inroseste, urmatoarele simptome pot fi resimtite:
- disconfort, inrosirea sau umflarea (edematierea) zonei situata imediat lateral sau superior de santul interfesier. Chistul poate crea o senzatie de disconfort suficient de puternica incat sezutul si deplasarea sa se faca cu dificultate
- exteriorizarea de la nivelul chistului a sangelui si a unui lichid tulbure
- febra peste 38,1?C (100,5 F). Totusi, febra nu este un simptom frecvent.
Cu toate ca boala pilonidala se intalneste mai frecvent la barbati, aceasta poate aparea si la femei. Datorita localizarii, chistul pilonidal poate induce o stare de jena si de izolare sociala. Acest lucru nu trebuie sa impiedice solicitarea tratamentului, in conditiile in care acesta este disponibil.
Datorita unor simptome comune, chistul pilonidal poate fi uneori confundat cu boala Crohn, fistula anorectala sau cu un abces localizat langa rect (abces perirectal).

In mod normal, investigatiile paraclinice nu sunt necesare pentru diagnosticul bolii pilonidale. Medicul specialist poate observa aceasta afectiune prin examinarea vizuala a zonei din jurul santului interfesier.
In cazul in care chistul pilonidal nu se vindeca in urma tratamentului, se pot efectua culturi de la nivelul zonei afectate.
Chistul pilonidal poate fi uneori confundat cu boala Chron, fistula anorectala sau cu o acumulare de puroi in vecinatatea rectului (abces perirectal). Daca medicul specialist suspecteaza o alta afectiune, va indica efectuarea unor investigatii suplimentare.

Boala pilonidala asimptomatica nu necesita tratament. Daca diagnosticul de boala pilonidala a fost pus este importanta mentinerea zonei perichistice curata si uscata. De asemenea, medicul poate recomanda epilarea zonei respective pentru a se preveni patrunderea parului in chist si perpetuarea infectiei.
Chistul pilonidal simptomatic poate fi tratat intr-unul din cele doua modalitati:
- deschiderea si drenarea chistului
- excizia chistului (chistul este indepartat).
Incizia si drenarea chistului este uneori prima optiune terapeutica, in special daca acesta este infectat. In cazul in care chistul nu se vindeca sau recidiveaza, medicul specialist va efectua excizia acestuia. Incizia si drenajul chistului pot fi de asemenea efectuate pentru limitarea infectiei inaintea efectuarii exciziei pentru a se limita riscul de raspandire a acesteia. Totusi, alegerea tratamentului depinde de severitate infectiei.

Tratamentul la domiciliu al bolii pilonidale se concentreaza pe mentinerea zonei afectate curata si in cazul tratamentului chirurgical se refera la respectarea recomandarilor medicale si la ingrijirea zonei respective.
In cazul unui chist pilonidal fara simptome de infectie sau disconfort se recomanda:
- mentinerea uscata si curata a zonei afectate
- epilarea zonei respective daca acest lucru este solicitat de catre medicul specialist
- evitarea sezutului prelungit pe suprafete dure
- supravegherea zonei pentru semne de infectie precum: disconfort, inrosire, umflare (edematiere), durere, exteriorizarea unui lichid tulbure ori sanghinolent sau febra peste 38,1C (100,5 F).

In cazul unui chist pilonidal ce asociaza si semne de infectie se recomanda:
- consultarea medicului specialist
- mentinerea uscata si curata a zonei afectate
- epilarea zonei respective daca acest lucru este solicitat de catre medicul specialist
- efectuarea de bai calde de cateva ori pe zi
- administrarea de medicamente antialgice daca acest lucru este necesar.
In cazul efectuarii unui tratament chirurgical (excizie sau incizie si drenaj) pentru chistul pilonidal:
- medicul va oferi instructiuni pacientului in ceea ce priveste ingrijirea zonei respective si de asemenea il va instrui in ceea ce priveste activitatile fizice pe care urmeaza sa le efectueze
- in mod normal se recomanda repausul la domiciliu si limitarea activitatilor fizice pe o perioada de cateva saptamani
- procesul de vindecare poate fi dureros, astfel incat poate deveni necesara administrarea de medicamente antialgice.