Erorile de diagnostic - o realitate tot mai crunta

Publicat la data de: 20 Noiembrie 2019 | Actualizat la data de: 21 Noiembrie 2019
Consultant de specialitate: Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic de familie

Erorile de diagnostic

Sus
Erorile de diagnostic - o realitate tot mai crunta

Tematica erorilor de diagnostic este una tot mai vasta si castiga teren din ce in ce mai mult intr-o lume moderna, in care medicina a evoluat din ce in ce mai mult, iar pacientii sunt liberi sa se informeze despre starea lor de sanatate.

Considerata in trecut o problema a carei incidenta era raspunzatoare de orice neglijenta medicala, iar diagnosticele puse in mod eronat se dovedeau a fi mai putin periculoase, acum orice mica greseala medicala este suspusa unei comisii speciale si se dau diverse sanctiuni.

Conform noilor studii, in fiecare an 1 adult din 20 primeste un diagnostic eronat sau adaugat in plus, iar consecintele acestei incidente crescute se poate traduce prin tratamente incomplete, analize repetate fara sens, proceduri inutile ce pot fi invazive pentru pacient si ii poate afecta in mod indirect starea psihica.

Mai mult, putem adauga faptul ca un numar insemnat de decese survenite in urma spitalizarii, indiferent de afectiunea suferita sau atribuita evolutiei naturale a bolii poate avea ca substrat un diagnostic gresit care a dus la rasturnarea situatiilor, mai ales daca existau si comorbiditati asociate.

Cuprins articol

  1. Erorile de diagnostic
  2. Consecintele erorilor in diagnostic
  3. Complexitatea procesului de stabilire a unui diagnostic
  4. Complexitatea ingrijirii medicale
  5. Erorile cognitive
  6. Concluzii
  7. Citeste pe aceeasi tema

Consecintele erorilor in diagnostic

Sus

Actualmente se estimeaza ca aproximativ 10% din decesele spitalicesti nu sunt cauzate de interventii chirurgicale esuate sau de o medicatie incorecta, ci de diagnostice puse in mod eronat care au atras dupa sine complicatii greu de restabilit.

Exista si alte consecinte trecute tot in contul acestor erori de diagnostic si de aceea se spune ca plangerile de malpraxis sunt tot mai dese, iar despagubirile pacientilor vatamati sunt platite cu sume considerabile.

Nu in ultimul rand, se precizeaza ca, in decursul vietii multe persoane au primit cel putin un diagnostic eronat, iar dupa investigatii suplimentare la alti medici au aflat ca acel diagnostic nu era corect.

Din aceste motive se spune ca in 2018 erorile de diagnostic ocupa primul loc in topul celor 10 probleme legate de siguranta pacientilor, iar demersurile facute pentru imbunatatirea situatiei se fac si astazi in cadrul conferintelor medicale prin informarea activa a medicilor sa fie atenti la ceea ce consulta raportat cu investigatiile paraclinice.

Din punct de vedere al pacientilor, erorile de diagnostic sunt rezultatul unei ingrijiri medicale tip standard, in care timpul acordat consultului medical este limitat din cauza numarului mare de pacienti, iar vatamarea directa sau indirecta poate rezulta din aplicarea unui tratament gresit sau din motivul inceperii tratamentului intr-o etapa inaintata a bolii deoarece pacientul nu s-a prezentat la timp la medic sau nu a relatat timpul exact de debut al bolii.

Intrucat este dificil de stabilit care sunt cauzele exacte ce duc la o eroare medicala, putem indica complexitatea procesului de diagnosticare, de ingrijire medicala pe parcursul spitalizarii si nu numai, cat si greselile cognitive ce pot fi facute de orice om in viata de zi cu zi.

Complexitatea procesului de stabilire a unui diagnostic

Sus

Stabilirea diagnosticului are la baza un intreg proces, iar din cele 5000 de tipuri de investigatii existente la ora actuala trebuie alese cele mai tintite ce duc la una sau doua din cele peste 10000 de boli cunoscute in prezent.

Cu toate acestea, numarul simptomelor si semnelor este mult mai mic, iar la unii pacienti nici nu apar si afectiunea este descoperita pur intamplator. Din acest motiv se spune ca un singur simptom poate avea chiar sute de posibile interpretari si asocieri cu diverse afectiuni, iar pentru a ajunge la un rezultat final trebuie timp si analiza clinica minutioasa.

Erorile pot incepe inca din prima vizita in cadrul cabinetului si chiar din timpul anamnezei cand pacientul omite sau uita sa spuna medicului un simptom sau medicul uita sa il intrebe ceva important, apoi in cadrul examenului clinic se mentine greseala, iar in timpul testelor sau a recoltarii probelor de laborator se mai omit una-doua analize, fie aparatele din laborator nu sunt calibrate corect si atunci apar valori ridicate la anumite analize ce induc medicul in eroare, ca in final interpretarea rezultatelor si stabilirea diagnosticului sa fie partial corecta si deja sa existe o eroare medicala nesesizabila din motivele mentionate mai sus.

Complexitatea ingrijirii medicale

Sus

Intreg sistemul medical functioneaza pe baza unor procese, proceduri, tehnologii ce includ in primul rand personal medical sanitar menit sa ofere ingrijire medicala de specialitate pornind de la brancardieri, infirmiere ce au rol de a ingriji, transporta si curata spitalul, pana la secretare, asistente, medici ce fac documentele necesare, tratamentele sau investigatiile prescrise de medic si intr-un astfel de sistem poate exista oricand un mic scurtcircuit care sa duca la o rasturnare de situatie in dezavantajul pacientului.

Erorile cognitive

Sus

Sunt erori considerate normale pana la o limita deoarce rutina de zi cu zi si stresul la care sunt supusi medicii in ultima vreme fac posibila omiterea unui rezultat sau interpretarea gresita a aceluiasi rezultat modificat anormal sau din vina aparatului necalibrat duce la rastalmacirea diagnosticului si stabilirea unei concluzii fara a mai cauta alte surse informative.

Cee ce trebuie sa retinem este faptul ca reducerea incidentei erorilor de diagnostic nu trebuie lasata doar in mana medicilor, ci trebuie analizate si celelalte circumstante inclusiv pacientul si personalul auxiliar.

Concluzii

Sus

Medicii pot evita erorile medicale printr-o intelegere mai buna a greselilor de cognitie, dar si prin folosirea eficienta a resurselor medicale, iar pauzele de gandire, orele de masa si folosirea suportului decizional sa fie la indemana oricarui medic, astfel incat sa poata transforma pacientul intr-un partener in cadrul procesului de diagnosticare, crescand totodata si masurile de ingrijire medicala.


Medici specialisti Medicina Generala

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Greseli in periajul dentar Greseli in periajul dentar

    Generalitati Periajul dentar este un obicei atat de comun incat foarte putine persoane se opresc sa se gandeasca asupra acestei activitati. La fel ca in cazul oricarui alt obicei, puteti deveni neglijent, iar acest lucru poate duce la carii si boli gingivale....citeste mai mult

  • Simptome care trebuie sa te trimita la medic in caz de raceala sau gripa Simptome care trebuie sa te trimita...

    Afectiunile respiratorii Sezonul rece isi face debutul cu diverse afectiuni respiratorii in special raceala si gripa ce atrag de la sine un disconfort generalizat atat acasa cat si la locul de munca sau scoala. Simptomele sunt diferite de la persoana la persoana in...citeste mai mult

  • Modul de recoltare, prelucrare, transport si stocare a probelor de urina Modul de recoltare, prelucrare,...

    Generalitati Recoltarea probelor de urina ofera informatii importante asupra functionalitatii rinichilor sau a diverselor boli sistemice care pot afecta aparatul excretor. Sunt o serie de cerinte ce trebuie respectate pentru obtinerea unor rezultate concludente....citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate