Emfizemul

Generalitati

Sus
Emfizemul

Emfizemul este un factor care contribuie la progresul bolilor pulmonare obstructive, o boala care limiteaza fluxul de aer expirat. Emfizemul apare atunci cand saculetii de aer din componenta bronhiolelor sunt treptat, distrusi. Fumatul este principala cauza a emfizemului.

Pe masura ce se agraveaza, ca urmare a bolii, sacii de aer care au forme sferice (grupati ca ciorchinii de struguri) se largesc si se transforma in niste buzunare mari, neregulate, ai caror pereti interiori sunt perforati. Din cauza acestui lucru, se reduce numarul saculetilor cu aer fapt ce nu permite oxigenului sa intre in plamani si sa ajunga in sistemul respirator.

In plus, multe dintre fibrele elastice sunt distruse, treptat. De aceea, aerul va trebui evacuat in mod constient din plamani. Una dintre caracteristicile bolii pulmonare obstructive este blocarea cailor respiratorii care contribuie la aparitia emfizemului. Combinatia dintre emfizem si obstructia cailor respiratorii ingreuneaza si mai tare procesul respiratiei. Tratamentul de cele mai multe ori poate incetini evolutia bolii, dar nu o poate face reversibila.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Simptome
  3. Cand trebuie consultat medicul
  4. Cauze
  5. Factori de risc
  6. Complicatii
  7. Pregatirea pentru consultatie
  8. Teste si diagnostic
  9. Tratament
  10. Stil de viata si remedii la domiciliu
  11. Alte masuri
  12. Prevenire
  13. Articole similare

Simptome

Sus

Simptomele emfizemului sunt destul de usoare in faza de inceput a bolii, dar se inrautatesc in mod constant, pe masura ce boala progreseaza.
Principalele simptome ale emfizemului sunt:
- scurtarea respiratiei;
- respiratie suieratoare;
- senzatie de apasare in piept;
- capacitate redusa de activitate fizica;
- tuse cronica (ce ar putea indica inclusiv bronsita cronica);
- pierderea poftei de mancare;
- scadere in greutate;
- oboseala.

Cand trebuie consultat medicul

Sus

Medicul trebuie consultat in oricare din urmatoarele situatii:
- cand o persoana oboseste repede sau nu poate face cu usurinta lucrurile pe care inainte le facea in mod normal;
- cand o persoana nu poate respira normal chiar cand face exercitii fizice moderate;
- cand respiratia unei persoane se inrautateste atunci cand este racita;
- cand o persoana are buzele sau unghiile de culoare gri sau albastra (fapt ce indica un nivel scazut de oxigen);
- cand o persoana tuseste frecvent, iar sputa are culoare galbena sau verzuie;
- cand o persoana scade in greutate in mod nejustificat.

Totusi, nu oricine se afla intr-una din situatiile de mai sus are emfizem. Totusi, exista posibilitatea ca plamanii persoanei in cauza sa nu functioneze in mod corespunzator, iar o vizita la cabinetul medicului specialist este necesara.

Cauze

Sus

Printre cauzele emfizemului sunt:
- fumatul - fumul de tigara este cea mai frecventa cauza de emfizem. In fumul de tutun exista peste 4000 de substante chimice. Indiferent ca o persoana fumeaza activ sau pasiv, aceste substante chimice iritante, distrug lent caile aeriene periferice, saculetii elastici de aer si fibrele elastice care ii sustin;
- deficitul de proteine - intre 1-2% din persoanele cu emfizem au mostenit lipsa unei proteine numite AAT, care protejeaza structurile elastice ale plamanilor. Fara aceasta proteina, enzimele pot cauza afectiuni pulmonare care pot evolua pana la emfizem. Daca la acest factor de risc se mai adauga si fumatul, emfizemul se poate declansa in jurul varstei de 30-40 de ani. Evolutia si severitatea bolii sunt mult accelerate de fumat.

Factori de risc

Sus

Factorii de risc pentru emfizem includ:
- fumatul - la declansarea emfizemului contribuie fumatul, indiferent ca este vorba despre tigara, pipa sau trabuc, iar sansele de a dezvolta boala cresc cu cat este mai mare de numarul anilor in care obiceiul nociv a persistat, dar si de cantitatea de tutun fumata;
- varsta - desi functia plamanului este afectata in mod gradat, cei mai multi dintre oamenii care fumeaza, vor experimenta simptomele bolii intre 40-60 de ani;
- expunerea la fumul de tigara sau fumatul pasiv - se refera la fumul de tigara inspirat de o persoana care nu fumeaza;
- expunerea la fum si praf in mediul profesional - daca o persoana respira in mod constant anumite substante chimice sau praf de cereale, bumbac, lemn sau produse miniere, are mai multe sanse de a dezvolta emfizem. Acest risc se amplifica in cazul persoanei care fumeaza;
- expunerea la poluare - inspirarea factorilor poluanti (fum, gaze emanate de combustibilul pentru incalzire, gaze de esapament, etc.) duce la cresterea posibilitatilor de a face emfizem;
- infectia cu HIV - fumatorii care au fost deja diagnosticati cu HIV au un risc mai mare de emfizem decat fumatorii care nu au aceasta infectie;
- afectiuni ale tesutului conjunctiv - unele boli care afecteaza tesutul conjunctiv sunt asociate cu emfizem. Acestea includ derma laxa, o boala rara care provoaca imbatranirea prematura si sindromul Marfan, tulburare care afecteaza mai multe organe diferite, mai ales inima, ochii, scheletul si plamanii.

Complicatii

Sus

Emfizemul poate creste severitatea altor afectiuni cronice cum ar fi diabetul zaharat si insuficienta cardiaca. Daca o persoana manifesta emfizem, poluarea aerului sau o infectie respiratorie poate duce la agravarea bolilor pulmonare obstructive, insotite de dificultati majore de respiratie si de niveluri periculos de scazute de oxigen.
Poate fi necesara si internarea bolnavului intr-o unitate de terapie intensiva sau chiar conectarea la un aparat de respiratie artificiala, pana cand boala se vindeca.

Pregatirea pentru consultatie

Sus

La prima consultatie, medicul pneumolog sau medicul de familie ar putea sa adreseze pacientului urmatoarele intrebari:
- Sunteti fumator? Daca da, cate pachete de tigari fumati pe zi?
- Ati luat contact cu substante iritante ale cailor respiratorii, cum ar fi: fum sau praf industrial?
- Aveti tuse cronica? Cand a debutat aceasta?
- Respiratia este suieratoare? Manifestati probleme de respiratie in aer rece?
Apoi, bolnavului i se va cere sa prezinte medicului istoricul familial al bolilor obstructive pulmonare (daca acestea au existat la vreunul din membrii familiei). Dupa examinare medicul va explica pacientului care sunt testele recomandate pentru stabilirea unui diagnostic precis.

Teste si diagnostic

Sus

Pentru a determina daca o persoana are sau nu emfizem, medicul va solicita anumite teste, inclusiv:
-spirometrie si alte teste pentru evaluarea functiei pulmonare - teste neinvazive care pot detecta prezenta emfizemului inainte ca acesta sa prezinte simptome. Prin intermediul acestor investigatii se masoara cat de mult aer poate pastra plamanii, debitul de aer din plamani. De asemenea se evalueaza functia plamanilor de a furniza oxigen sistemului circulator. In timpul spirometriei, bolnavul este rugat sa sufle intr-un instrument simplu, numit spirometru. Alte teste prin care se poate aprecia nivelul functiei pulmonare se pot face inainte si dupa utilizarea de medicamente inhalante, pentru a se testa raspunsul la acestea;
Fumatorii sau cei care au fumat o perioada indelungata de timp, ar trebui sa realizeze aceste investigatii chiar daca nu prezinta simptome de emfizem sau boli pulmonare obstructive;
- gazometria arteriala - este un test de sange prin intermediul caruia se poate stabili cat de bine pot transfera plamanii oxigenul si pot elimina dioxidul de carbon din sistemul circulator al unei persoane;
- pulsoximetria - in cadrul acestei investigatii este aplicat un mic dispozitiv pe varful degetului unei persoane. Oximetrul masoara cantitatea de oxigen din sange, intr-un mod diferit de gazometria arteriala. Pentru a se determina daca o persoana are nevoie de oxigen suplimentar, testul se va efectua atat in repaus, in timpul exercitiilor dar si pe parcursul noptii cand bolnavul se odihneste;
- radiografii toracice (raze X) - acestea pot ajuta la confirmarea diagnosticului de emfizem si pot exclude alte cauze ale dificultatilor respiratorii. Totusi, doar radiografia nu este suficienta pentru a stabili un diagnostic precis;
- examenul de sputa - analiza celulelor din mucozitatile expectorate in urma tusei (sputa) pot contribui la determinarea cauzelor unora dintre problemele pulmonare;
- tomografia computerizata - poate permite medicului sa vizualizeze organele interne, pentru a depista eventualele leziuni cauzate de emfizem.

Tratament

Sus

Cel mai important pas in orice plan de tratament, mai ales in cazul fumatorilor care au emfizem este renuntarea la fumat. Aceasta este, de fapt, singura modalitate de a stopa procesul afectarii plamanilor. Cu toate acestea, abandonarea fumatului nu este usoara si de multe ori, oamenii au nevoie de ajutorul profesionistilor.

Printre regulile care ar trebui urmate, sunt:
- fixarea datei in care o persoana urmeaza sa se lase de fumat;
- prevenirea recaderii;
- respectarea unui regim de viata sanatos;
- apelarea la profesionisti.

Medicamentele cum ar fi guma de mestecat sau plasturii cu nicotina, chantix, etc. se vor folosi doar cu avizul medicului.
Alte tratamente pentru emfizem se concentreaza pe ameliorarea simptomelor, stoparea evolutiei emfizemului.

Acestea includ:
- bronhodilatatoare - care pot ameliora tusea, dificultatile respiratorii si relaxarea cailor respiratorii aflate in constrictie. Totusi, acestea nu sunt la fel de eficace in tratarea emfizemului ca in tratamentul astmului sau a bronsitelor cronice;
- inhalatori cu steroizi - medicamentele cu steroizi, inhalati pe care orala sub forma de sprayuri cu aerosoli, pot ameliora simtomele de emfizem, mai ales daca acestea sunt asociate cu cele de astm sau bronista. Desi steroizii administrati prin inhalare au mai putine efecte secundare decat steroizii administrati pe cale orala, utilizarea prelungita poate afecta oasele, creste riscul de tensiune arteriala, diabet zaharat si cataracta;
- tratament pentru boala de reflux gastroesofagian - Simptomele acestei boli, agraveaza bolile respiratorii, la multi dintre bolnavi. Acesta este si motiv pentru care medicul poate recomanda tratament medicamentos si schimbarea stilului de viata;
- oxigen suplimentar - in cazul bolnavilor cu emfizem sever, cu niveluri scazute de oxigen in sange, se va utiliza oxigenul acasa in mod regulat si se vor face in mod constant exercitii fizice. Multi oameni folosesc oxigen 24 de ore pe zi. Sunt disponibile in acest scop, diferite dispozitive pentru furnizarea de oxigen suplimentar, plamanilor;
- program de reabilitare pulmonara - o parte esentiala a tratamentului, il constituie programul de reabilitare pulmonara care combina educatia, antrenamentul si modificarile comportamentale care incurajeaza bolnavul sa ramana activ si sa-si imbunatateasca atat starea de sanatate cat si calitatea vietii;
Pacientul va primi ajutor atat pentru a putea renunta la fumat, dar si privind nevoile sale nutritionale, poate invata tehnici speciale de respiratie si modalitati prin care sa-si conserve energia. Pentru ca exercitiile fizice pot contribui la incetinirea deteriorarii functiei pulmonare, medicul specialist ii va recomanda si un program de exercitii;
- antibioticele - in cazul in care este prezenta si o infectie bacteriana (bronsita sau pneumonie), se impune tratamentul cu antibiotice;
- vaccinarea impotriva gripei si pneumoniei - daca a fost diagnosticat emfizemul sau alta forma de boala obstructiva pulmonara, expertii recomanda vaccinarea anuala si impotriva pneumoniei, o data la fiecare cinci ani;
- chirurgia - prin intermediul unei proceduri chirurgicale pentru reductia volumului pulmonar, chirurgii elimina mici portiuni de tesut pulmonar afectat. Rezectia acestui tip de tesut contribuie la o activitate eficienta a plamanilor si ajuta la imbunatatirea respiratiei;
- bulectomia chirurgicala - in cazul acestei proceduri, medicii vor incerca sa elimine o portiune de plaman care a fost distrusa de o leziune de mari dimensiuni numita bula, formata de distrugerea sacilor de aer. Aceasta procedura poate imbunatati respiratia;
- transplant - transplantul pulmonar este o alternativa in cazul in care pacientul manifesta o forma severa de emfizem si daca alte optiuni de tratament au esuat.

Stil de viata si remedii la domiciliu

Sus

Cateva exercitii simple, realizate de doua-trei ori pe zi (mai ales cele abdominale) pot imbunatati functia respiratorie a unei persoane diagnosticata cu emfizem sau alta tulburare pulmonara cronica.

Respiratia diafragmatica
Pentru a efectua acest tip de exercitiu, trebuie urmati urmatorii pasi:
- bolnavul se va intinde pe spate cu capul si genunchii sprijiniti de perne. Va respira usor si ritmic, relaxat si va incerca sa elimine tot aerul din plamani;
- se vor aseza degetele pe abdomen, chiar la baza coastelor. Pe masura ce va respira, incet, va simti cum se ridica diafragma sub degetele sale;
- va impinge abdomenul atunci cand isi va umple pieptul cu aer. Toracele va ramane nemiscat, pe sol. Se va inspira aerul pe gura si va fi mentinut timp de trei secunde, inainte sa fie expirat usor, prelung, tot pe gura (in sase secunde);
Se pot practica serii de cate 10-15 respiratii diafragmatice consecutive, intr-o singura sedinta. Apoi aceasta se va exersa, cu pacientul asezat in pozitie culcat pe o parte, iar apoi pe cealalta. In timp, pe masura ce tehnica va fi stapanita mai bine, poate fi utilizata in diverse pozitii: stand pe scaun, in picioare, atunci cand se urca scarile, etc.

Respiratia cu buzele incretite
Pacientul va incerca sa realizeze exercitiile de respiratii diafragmatice cu buzele incretite sau tuguiate (gura de peste) cand expira, eliberand aerul cu zgomot. Se va inspira adang pe gura deschisa si se va expira. Se va repeta de 10 ori. Respiratia cu buzele tuguiate are scopul de evita dispneea si de a prelungi expiratia, prin cresterea presiuni aerului din interiorul cailor respiratorii.

Exercitii de respiratie profunda
In timp ce bolnavul va sta in picioare, va trage coatele cu fermitate inapoi si va inspira profund. Aerul va fi tinut timp de 5 minute in piept si apoi va fi eliberat cu forta prin contractarea muschilor abdominali. Coatele vor reveni la pozitia initiala. Exercitiul se va repeta de 10 ori.

Alte masuri

Sus

Persoanele cu emfizem mai pot lua o serie de masuri pentru oprirea progresiei bolii si pentru protejarea de alte complicatii, printre care:
- se va renunta la fumat - aceasta este cea mai importanta masura pentru imbunatatirea starii generale de sanatate (exista multe programe in care specialistii sustin persoanele interesate sa renunte la fumat). Se va evita fumatul pasiv;
- se vor face exercitii fizice in mod regulat - acestea pot duce la o crestere semnificativa a capacitatii plamanilor;
- se va evita expunerea la iritanti ai cailor respiratorii: fumul (emanat de gaze de esapament, lumanari, etc.), mirosuri de mancare, anumite parfumuri, tamaie. Se va schimba in mod regulat filtrul aparatului de aer conditionat;
- se va mentine igiena cailor respiratorii - daca o persoana are bronsita cronica, mucusul colectat va fi dificil de eliminat. Pentru subtierea sau fluidizarea secretiilor, se vor bea, zilnic, multe lichide fara alcool;
- persoanele sensibile se vor proteja de aerul rece - care poate cauza spasme la nivelul tuburilor bronhice, ingreunandu-se respiratia. Pe vreme rece, se va purta un fular moale sau masti speciale care vor acoperi gura si nasul, pentru a incalzi aerul care intra in plamani;
- se va incerca evitarea infectiilor respiratorii - periodic se vor face vaccinuri contra gripei si pneumoniei, si se va evita contactul direct cu persoanele bolnave. Mainile se vor spala frecvent in sezonul rece, se vor dezinfecta si chiar se vor purta masti pentru protectie. Se va incerca sa nu se atinga interiorul nasului sau sa se frece ochii (caile de intrare pentru majoritatea infectiilor virale);
- se va pastra un echilibru in dieta - dieta echilibrata ofera organismului nutrientii de care are nevoie pentru construirea si mentinerea celulelor si pentru reglementarea a diferite procese ale organismului. Indicat este sa nu se depaseasca greutatea corporala potrivita: supraponderabilitatea solicita mai mult oxigen, iar subponderabilitatea poate duce la scaderea imunitatii.
In cazul in care pofta de mancare este crescuta, se vor consuma mese mici, de mai multe ori pe zi. Primele mese, se vor servi devreme, in prima parte a zilei. Se vor consuma alimente ca iaurt, orez, cartofi, pui sau peste, etc.

Prevenire

Sus

Majoritatea cazurilor de emfizem pot fi prevenite. Pentru a nu dezvolta emfizem, trebuie sa nu se fumeze, sa se evite expunerea la fum de orice fel si la praf. Cei care au fumat, vor face, cu regularitate, cat mai multe exercitii fizice.

Citeste si

Arhiva
  • Pofta scazuta de mancare Pofta scazuta de mancare

    Generalitati Pofta scazuta de mancare este un simptom des intalnit mai ales in cazul persoanelor cu varsta inaintata, care sufera de cancer (in special de colon, ovare sau pancreas), boli cronice sau ca efect secundar al medicamentelor. Primul trimestru de sarcina...citeste mai mult

  • Tot ce trebuie sa stii despre ciupercile medicinale Tot ce trebuie sa stii despre...

    Generalitati Cunoscandu-le proprietatile terapeutice extraordinare, vechii chinezi considerau ciupercile medicinale ca adevarate "daruri ale zeilor" sau "elixire ale vietii". Tratatele farmaceutice orientale ne ofera date despre peste 100 de...citeste mai mult

  • Bolile pulmonare: 8 motive sa te duci la medic Bolile pulmonare: 8 motive sa te duci...

    Bolile de plamani cauzeaza 20% dintre decesele la nivel mondial si ucid in fiecare an peste patru milioane de oameni. Vestea buna este ca acum poti depista daca suferi de o boala pulmonara prin efecturea unei analize simple, cu biletul de trimitere de la medicul de...citeste mai mult

Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK