Tusea cronica

Definitie

Sus
Tusea cronica

Tusea cronica dureaza opt saptamani sau mai mult si este mai mult decat deranjanta. In afara de faptul ca poate fi epuizanta, ea poate fi deranjanta pentru familie, colegii de serviciu, poate interfera cu somnul si lasa pacientul frustrat si nervos. Tusea cronica este una dintre cele mai frecvente acuze ale pacientilor care se prezinta la medic.

Desi uneori poate fi dificil de determinat cauza exacta care determina tusea cronica, cele mai frecvente cauze ale acesteia sunt hipersecretia de mucus din sinusuri, astmul si refluxul acid – un simptom frecvent al bolii de reflux gastroesofagian. De obicei tusea cronica dispare odata ce cauza care a determinat-o este tratata.

Cuprins articol

  1. Definitie
  2. Simptome
  3. Consultul medical
  4. Cauze
  5. Factori de risc
  6. Complicatii
  7. Pregatirea pentru consultatie
  8. Consultatia
  9. Teste si diagnostic
  10. Tratament
  11. Modul de viata si remedii la domiciliu
  12. Articole similare

Simptome

Sus

Tusea cronica poate apare alaturi de alte semne si simptome, printre care:
- rinoree sau nas infundat;
- o senzatie de lichid care se scurge in faringe;
- respiratie zgomotoasa si dispnee;
- arsuri esofagiene sau gust acru;
- in cazuri rare, tuse cu expectoratie sanguinolenta.

Consultul medical

Sus

Este bine sa fie consultat medicul daca pacientul prezinta o tuse cu expectoratie, mai ales una cu sputa sanguinolenta, sau tuse care deranjeaza somnul, sau afecteaza munca si relatiile cu cei din jur.

Cauze

Sus

Tusea incepe cand o substanta iritanta – acid gastric, mucus, spray pentru par, parfum, chiar si alimentele condimentate – stimuleaza nervii din tractul respirator. O tuse ocazionala este normala - ajuta la curatarea de substante straine si secretii din plamani si previne infectiile. Dar tusea care persista pe perioade mai lungi de timp este rezultatul unei probleme ascunse.
Exemplele includ:

Hipersecretia de mucus din sinusuri

In fiecare zi, glandele de la nivelul nasului, sinusuri si faringe produc mucus, care curata si hidrateaza caile aeriene. In mod normal, acest lichid este inghitit inconstient, dar atunci cand se produce in exces – datorita unei alergii, a unei raceli sau a unei infectii sinusale - poate fi resimtit ca si cum s-ar acumula la nivelul faringelui. Acest mucus in exces poate determina iritarea si inflamatia care declanseaza reflexul de tuse. Daca aceasta hipersecretie este cronica, tusea poate deveni, de asemeni, cronica. Desi aceasta hipersecretie este evidenta, este posibil ca acesta conditie medicala sa existe si fara aparitia unor simptome.

Astmul

Aceasta este o cauza frecventa a tusei cronice la adulti si cea mai frecventa cauza a tusei la copii. Cel mai frrecvent, tusea apare alaturi de respiratia suieratoare (wheezing) si dispnee, dar exista si un tip de astm in care tusea este singurul simptom. O tuse legata de prezenta astmului poate apare si dispare in functie de anotimp, poate apare dupa o infectie a cailor respiratorii superioare, sau se poate agrava la expunerea la aer rece sau la anumite substante chimice. Acest tip de astm este cunoscut sub numele de „boala cailor aeriene hiperactive”.

Boala de reflux gastro-esofagian

In cazul acestei afectiui frecvente, acidul gastric reflueaza din stomac in esofag. Iritarea constanta a esofagului si uneori chiar a mucoasei bronsice poate duce la tuse cornica. Refluxul acid determina arsuri si gust acru, dar aproximativ jumatate dintre pacientii cu reflux gastroesofagian au ca unic simptom tusea cronica.

Infectiile tractului inferior

Tusea poate persisita mai mult timp dupa ce alte simptome ale racelii, gripei sau pneumoniei sau a altei infectii a tractului respirator superior, au disparut. In unele cazuri, tusea poate apare deoarece infectia este trenanta. Uneori, chiar daca infectia s-a vindecat, caile aeriene pot ramane inflamate si de aceea pot fi mai sensibile la prezenta unor factori iritanti.

Medicamentele antihipertensive

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, care sunt frecvent prescrise pentru hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca, sunt recunoscute ca determinand tuse cronica la 20% dintre pacienti care le iau. In majoritatea cazurilor, tusea apare in prima saptamana dupa inceperea terapiei, dar exista si cazuri in care apare dupa sase luni de la inceperea tratamentului. Si desi tusea dispare in cateva zile de la sistarea tratamentului, exista si cazuri in care poate dura chiar mai multe luni.

Bronsita cronica

Aceasta inflamatie cronica a cailor aeriene majore (bronhii) poate determina congestie, greutate in respiratie, respiratie suieratoare si tuse cu sputa albicioasa. Intrucat majoritatea pacientilor cu bronsita cronica sunt fumatori sau au fost fumatori, tusea este de obicei un semn al leziunilor pulmonare si al cailor aeriene.

Bronsiectaziile

Aceasta este o afectiune pulmonara cronica, severa in care largirea anormala a bronhiilor afecteaza abilitatea lor de a elimina mucusul de la nivelul plamanilor. Este aproape intotdeauna precedata de pneumonie, desi pneumonia poate sa nu fie atat de serioasa pentru a face pacientul sa se prezinte la medic. Semnele si simptomele includ tusea cu expectoratie albicioasa sau sanguinolenta, dispnee si oboseala.

Cancerul pulmonar

Doar un procent mic de persoane cu tuse cronica au cancer pulmonar, iar majoritatea sunt sau au fost fumatori. Se recomanda ca fumatorii care expectoreaza tuse sanguinolenta sa se prezinte la medic.

Factori de risc

Sus

1. Fumatul. Fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru tusea cronica.Expunerea frecventa la fumul de tigara (fumatul pasiv) poate duce la aparitia tusei si a afectiunilor pulmonare.
2. Sexul. Intrucat femeile au tendinta de a avea o sensibilitatea mai mare la tuse, ele au un risc mai mare de a dezvolta tuse cronica.

Complicatii

Sus

Tusea cronica poate fi epuizanta. Efortul de tuse poate lasa pacientul fara energie si ii perturba somnul. O tuse cronica poate determina, de asemeni:
- cefalee;
- ameteli;
- transpiratii ;
- incontinenta urinara;
- fracturi costale, in special la femeile cu oase fragile.

Pregatirea pentru consultatie

Sus

Cel mai probabil pacientul va consulta mai intai medicul de familie, iar acesta il va trimite la un pneumolog – un medic specializat in afectiuni pulmonare.
In asteptarea consultatiei pacientul isi poate nota anumite lucruri:
- descrierea detaliata a simptomelor;
- informatii despre problemele medicale pe care le-a avut in trecut;
- informatii despre problemele medicale ale parintilor si fratilor sai;
- medicamentele si suplimentele alimentare pe care le ia pacientul;
- intrebari de adresat medicului.

Consultatia

Sus

Un istoric medical amanuntit si un examen fizic pot oferi informatii importante despre tusea cronica. Medicul poate pune urmatoarele intrebari:
- daca pacientul a fumat;
- daca pacientul ia medicamente antihipertensive iar daca da, ce tip;
- cand apare tusea; dupa mese? Noaptea?
- exista ceva care sa amelioreze tusea?
- pacientul devine mai dispneic odata cu oboseala? Sau cu expunerea la aer rece?

Teste si diagnostic

Sus

Intrucat principalele trei cauze ale tusei cronice – hipersecretia de mucus din sinusuri, astmul si refluzul gastroesofagian – sunt atat de frecvente, medicii pot spune care este cauza tusei prin raspunsul la tratament doar prin teste. Daca tusea dispare cu tratament pentru o problema specifica, diagnosticul este confirmat.

Tratamentul include:
- antihistaminice si decongestionante pentru hipersecretia sinusala;
- inhalante si spray-uri nasale pentru astm;
- medicatie antiacida pentru refluxul gastroesofagian;
Daca aceasta abordare nu este eficienta sau daca pacientul devine frustrat de aceste incercari, acesta poate avea nevoie de unul dintre urmatoarele teste.

Teste imagistice
- Radiografia toracica. Desi o radiografie toracica de rutina nu va putea descoperi cauzele mai frecvente ale tusei, cum ar fi astmul, refluxul sau problemele sinusale, este folosita pentru a exclude posibilitatea prezentei unui cancer pulmonar sau a altor probleme pulmonare.
- Tomografia computerizata. O tomografie computerizata realizeaza mai multe radiografii din diferite unghiuri si apoi le combina pentru a forma imagini de intersectare. Aceasta tehnica poate oferi imagini mai detaliate ale plamanilor. CT-ul poate fi folosit si pentru a determina starea sinusurilor pentru prezenta puroiului.

Testele de functionare pulmonara
Aceste teste noninvazive simple, masoara cat de mult aer pot tine plamanii si cat de repede poate pacientul sa inspire si sa expire. Uneori pacientul poate fi supus unui test de provocare pentru astm, care arata cat de bine respira pacientul inainte si dupa ce inhaleaza un medicament numit metacolina.

Testele scopice (vizuale)
Aceste teste folosesc un tub subtire si flexibil echipat cu o sursa de lumina si o microcamera de luat vederi pentru a vizualiza structurile corpului. Procedura este precedata intotdeauna de pulverizarea la nivelul nasului si gatului a unei substante cu rol anesteziant, cum ar fi lidocaina. Pacientului i se pot administra, de asemeni, sedative sau analgezice pentru a face procedura mai putin dureroasa.
- endoscopia nazala. Acest test implica inserarea unui tub fibrooptic subtire prin nari pentru a evalua mai bine starea mucoasei nazale si deschiderile sinusale de la acest nivel. De obicei inainte de aceasta procedura se realizeaza o tomografie computerizata a sinusurilor.
- endoscopia structurilor superioare. In cazul acestui test, tubul este introdus prin faringe si apoi in esofag pentru a identifica eventuale semne de reflux in stomac sau esofag.
- bronhoscopia. In cazul acestui test, tubul este trecut prin trahee pentru a verifica la nivelul bronhiilor a unor semne eventuale de infectie sau obstructie.

Tratament

Sus

Tratamentul tusei cronice de cauza cunoscuta este, de obicei, direct. Cand cauza nu poate fi determinata, tratamentul devine mai problematic si frustrant.

Antihistaminicele si decongestivele
Antihistaminele si decongestivele sunt de obicei administrate impreuna cu tratamentul standard pentru alergii si problemele sinusale. Antihistaminicele mai vechi, cu efect sedativ, pot fi mai eficiente in tratarea tusei decat cele de generatie mai noua care nu produc ameteli si somnolenta.

Corticosteroizii inhalanti
Aceste medicamente antiinflamatorii sunt cel mai eficient tratament pentru astm si tusea legata de astm, dar folosirea bronhodilatatoarelor inhalante pot fi, de asemeni, necesare. Folosirea pe termen lung a corticosteroizilor poate creste riscul de subtiere a pielii, aparitia echimozelor, osteoporoza si cataracta.

Medicatie pentru tratarea refluxului acid
Cand modificarile stilului de viata nu amelioreaza refluxul acid, pacientul poate fi tratat cu un inhibitor al pompei de protoni, care blocheaza productia de acid si permite tesutului esofagian sa se vindece.

Inhibitorii pompei de protoni sunt:
- esomeprazol;
- lansoprazol;
- omeprazol;
- patoprazol;
- rabeprazol.

Alte tratamente
Cand cauza tusei nu este cunoscuta, medicul poate prescrie un medicament de inhibare a tusei sau un tip de medicamente care relaxeaza caile aeriene pana la plamani.

Modul de viata si remedii la domiciliu

Sus

Fumatul
Multe tipuri de tuse cronica sunt determinate sau agravate de fumat. Renuntarea la fumat poate ajuta foarte mult, ca si evitarea fumatului pasiv. Pacientul poate discuta cu medicul despre un program de incetare a fumatului care poate include:
- suport social;
- consiliere nutritionala;
- guma de mestecat cu nicotina sau plasturi cu nicotina;
- medicamente care sa amelioreze simptomele de sevraj.

Refluxul acid

Tusea cauzata de refluxul acid poate fi deseori tratata doar prin modificari ale stilului de viata.
Acestea pot fi:
- mentinerea unei greutati corporale sanatoase;
- consumarea unor mese mai mici si mai frecvente;
- evitarea alimentelor care declanseaza arsurile cum ar fi alcoolul, ciocolata, menta si alimentele prajite;
- evitarea decubitului aproximativ trei ore dupa masa;
- ridicarea capataiului patului.

Medicamente care suprima tusea
Unele medicamante care se pot elibera fara prescriptie medicala pot ajuta la controlarea tusei, dar nu pot actiona asupra cauzei care o produce.
Acestea pot fi:
- unguente pe baza de camfor sau mentol;
- siropuri de tuse, in special cele care contin dextrometorfan;
- picaturi pentru tuse;
- miere, in special in apa fierbinte sau ceai.

Citeste si

Arhiva
  • Tulburarile mieloproliferative cronice Tulburarile mieloproliferative cronice

    Generalitati Tulburarile mieloproliferative reprezinta un grup de boli in care maduva osoasa produce un numar crescut de globule rosii, albe sau plachete (trombocite). In mod normal, maduva osoasa produce celule stem (celule sanguine imature) ce se vor dezvolta...citeste mai mult

  • Bronhopneumopatia obstructiva cronica si activitatea sexuala Bronhopneumopatia obstructiva cronica...

    Daca o persoana sufera de boli pulmonare obstructive cronice sau are un partener care manifesta o astfel de boala, poate ar dori sa cunoasca efectele acesteia asupra vietii sale sexuale. Este posibila implicarea in siguranta in activitatea sexuala? Cuplul va fi unul...citeste mai mult

  • Exacerbarile astmului Exacerbarile astmului

    Generalitati Astmul determina cele mai frecvente urgente respiratorii. In Statele Unite, in 1998, s-au inregistrat 11 milioane de exacerbari acute, 2 milioane de adresari la camera de garda si 423.000 de spitalizari. Aproximativ o treime dintre prezentarile de...citeste mai mult

Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK