Abordarea bolii Parkinson

Generalitati

Sus
Abordarea bolii Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa, in continua evolutie, pentru care exista mai multe posibilitati terapeutice care modifica intr-un mod pozitiv tabloul clinic al bolii, si care au capacitatea de a ameliora si de a creste capacitatea bolnavilor de a-si continua viata in conditii normale sau aproape normale.

Persoanele cu boala Parkinson nu au cantitati suficiente de dopamina - un neurotransmitator din creier, deoarece anumite celule nervoase, care secretau aceasta substanta chimica, au fost distruse. In lipsa dopaminei, miscarile devin mai lente si mai rare, asociind si alte tipuri de afectare neurologica si generala.

Mai mult de un milion de oameni din Europa traiesc in prezent avand boala Parkinson si acest numar se estimeaza ca se va dubla, pana in 2030, conform datelor Asociatiei Europene a bolnavilor de boala Parkinson.

In Romania sunt in jur de 72 000 de persoane cu boala Parkinson. Boala debuteaza de obicei dupa 50 de ani, dar nu este exclus debutul la varste mai tinere.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Simptomele si semnele bolii Parkinson
  3. Boala Parkinson si semnele non-motorii
  4. Diagnosticul bolii Parkinson
  5. Tratamentul bolii Parkinson
  6. Sfaturi pentru bolnavi
  7. Articole similare

Simptomele si semnele bolii Parkinson

Sus

Pacientii care sufera de boala Parkinson nu prezinta cu totii aceleasi simptome si acestea nu vor aparea in aceeasi ordine la fiecare persoana. Fiecare pacient cu boala Parkinson este diferit; de aceea, modul in care simptomele vor afecta viata, durata progresiei si tratamentul primit pentru controlul bolii pot fi diferite de la caz la caz.

Simptomele bolii Parkinson se pot modifica de la o zi la alta, si chiar de la o ora la alta, precum si de-a lungul unor perioade mai lungi de timp. Simptomele cele mai frecvente ale bolii Parkinson sunt:

Tremorul care incepe, de obicei, la nivelul unei maini sau al unui brat. Tremorul este prezent de regula atunci cand partea afectata a corpului este in repaus, sau in conditii de agitatie, stres, suparare.

Tremorul se poate reduce sau poate chiar disparea atunci cand este utilizata partea afectata a corpului. Desi tremorul este simptomul asociat de cele mai multe persoane cu boala Parkinson, totusi nu toti cei care sufera de aceasta boala prezinta tremor.

Rigiditatea. Musculatura rigida poate ingreuna mult efectuarea sarcinilor zilnice si poate fi foarte dureroasa. Este posibil ca bolnavii sa aiba probleme atunci cand se rasucesc in loc, cand se ridica de pe scaun, sau cand efectueaza miscari fine cu degetele (cand se inchid la nasturi sau cand utilizeaza tastele unui calculator, fara sa controleze miscarile cu privirea).

Unele persoane observa ca pozitia corpului devine incovoiata sau ca aspectul fetei lor devine imobil, fiindu-le dificil sa adopte expresii faciale.

Tulburarile posturale afecteaza echilibrul si mersul - putand fi responsabile, in evolutie, de caderi.

Lentoarea miscarilor. Este posibil ca pacientul sa observe ca ii este mai dificil sa se miste, iar efectuarea unei miscari dureaza mai mult. In timpul mersului, este redus balansul bratelor, mai ales la nivelul bratului afectat primul, iar calcaiul nu mai calca usor pe sol si pasii devin mai mici.

Fenomenul de “inghetare” poate aparea atunci cand persoanele cu boala Parkinson se blocheaza si se opresc in timpul mersului sau atunci cand initiaza o miscare. Daca se blocheaza, este posibil sa constate ca este greu sa demareze miscarea sau ca nu se pot misca din nou un anumit interval de timp.

De asemenea, este posibil sa observe ca simptomele sunt mai severe atunci cand nivelul concentratiei sanguine a medicamentelor antiparkinsoniene pe care le primeste sunt reduse si cand acestea nu au un efect complet.

Dupa ce ia urmatoarea doza de medicamente antiparkinsoniene, simptomele pot deveni mai putin sesizabile.

Boala Parkinson si semnele non-motorii

Sus

Boala Parkinson a fost considerata multa vreme o afectiune caracterizata in principal prin tulburari motorii. Totusi, simptomele non-motorii (care nu sunt legate in mod direct de miscare) sunt foarte frecvente.

Depresia se asociaza frecvent cu boala Parkinson. In acest context apar tristetea, insomnia, tulburari ale poftei de mancare si apatia. Depresia poate fi dificil de identificat, deoarece multe dintre simptomele sale se suprapun cu simptomele bolii Parkinson.

Anxietatea este frecventa. Persoanele cu boala Parkinson pot fi anxioase sau pot suferi atacuri de panica. Tulburarile de dispozitie pot fi persistente pe parcursul zilei sau pot avea legatura cu nivelul concentratiei sanguine al medicatiei antiparkinsoniene (respectiv o stare de bine sau multe ganduri negative).

Apatia. Este posibil ca unii bolnavi sa se simta apatici si sa le lipseasca imboldul de a realiza diverse actiuni. Consecinta nedorita este ca unii pacienti se multumesc sa stea acasa si sa nu faca aproape nimic, fara sa resimta tristete in legatura cu aceasta stare.

Probleme vezicale. Aceste probleme nu vor fi prezente la toate persoanele cu boala Parkinson, dar anumiti pacienti pot suferi de incontinenta urinara, urinat in timpul noptii sau dificultati la urinare.

Constipatia. Este o problema foarte frecvent intalnita in cadrul bolii Parkinson, precedand frecvent cu foarte multi ani debutul motor al bolii.

Salivatia excesiva si dificultatile la inghitire. Daca o persoana sufera de boala Parkinson de multi ani, este posibil sa observe dificultati la inghitire. Aceste dificultati pot fi insotite de salivatie in exces.

Acesta este un simptom extrem de deranjant, provocand mult disconfort si jena persoanei suferinde. Cu atat mai mult, in contextul prezentei acestor probleme, este importanta mentinerea sanatatii bucale si dentare.

Fatigabilitatea este definita ca oboseala excesiva si nejustificata, lipsa de energie, senzatie de epuizare, care poate influenta actiunile realizate sau capacitatea de concentrare.

Durerea este destul de frecvent intalnita in contextul bolii Parkinson, fiind determinata prin mai multe mecanisme, aparand inclusiv la epuizarea efectului medicatiei antiparkinsoniene si, respectiv, prezentand ameliorare dupa administrarea dozei necesare de medicatie.

Modificari tegumentare si transpiratia excesiva. Este posibil ca, din cauza bolii Parkinson, glandele cutanate sa produca o cantitate prea mare dintr-o substanta numita sebum; din acest motiv, pielea (inclusiv pielea scalpului) poate avea cruste si un aspect gras.

Transpiratia, in special cea nocturna, poate fi provocata de catre boala sau de unele dintre medicamentele antiparkinsoniene.

Tulburari ale somnului. Boala Parkinson poate fi asociata cu multiple tulburari ale somnului, de la insomnie, la tulburari de somn cauzate de dificultatile de miscare in pat, la sindromul picioarelor nelinistite, pana la tulburari mai complexe ale comportamentului de somn, care constau in agitatie motorie nocturna, miscari involuntare bruste, uneori violente, care pot face necesar ca persoana cu boala Parkinson sa doarma intr-un pat separat. Desigur ca toate aceste tulburari ale somnului se vor asocia cu senzatie de oboseala diurna.

Tulburarile de gandire si de memorie pot fi induse de boala, pot fi reactii adverse ale medicatiei antiparkinsoniene sau pot fi asociate cu alte afectiuni medicale concomitente.

Acestea se manifesta prin dificultati in reamintirea unor lucruri, greutate la concentrarea pe perioade mai lungi sau dificultati atunci se incearca efectuarea mai multor lucruri in acelasi timp.

Unele persoane cu boala Parkinson pot dezvolta dementa in stadii mai avansate ale bolii. Acest fenomen este mai frecvent la pacientii care sunt diagnosticati cu boala Parkinson la varste avansate.

• De asemenea, unele persoane cu boala Parkinson pot prezenta halucinatii si iluzii, ca urmare directa a bolii sau ca reactii adverse induse de medicamentele antiparkinsoniene.

Simptomatologia poate fi complexa, boala Parkinson fiind intr-adevar „mai mult decat tremorul”. Asadar, pacientul trebuie sa discute cu medicul sau de familie, cu medicul specialist sau cu asistenta medicala specializata in boala Parkinson (daca are una), daca il ingrijoreaza oricare dintre aceste aspecte.

Cauza bolii Parkinson nu este cunoscuta, dar se considera ca exista un cumul de factori genetici si de mediu, care determina moartea celulelor nervoase care produc dopamina. De asemenea, se cunoaste faptul ca in producerea acestei boli sunt implicate mai multe structuri nervoase.

Diagnosticul bolii Parkinson

Sus

Daca in multe boli analizele de laborator si mijloacele de investigatie moderne sunt necesare pentru a pune diagnosticul, in contextul bolii Parkinson diagnosticul este eminamente clinic.

Investigatiile imagistice si de laborator nu aduc elemente specifice bolii si au scopul de a exclude alte afectiuni, care pot avea tablouri asemanatoare.

Tratamentul bolii Parkinson

Sus

Intrucat nu este cunoscuta cauza (etiologia) bolii Parkinson, vestea proasta este ca nu exista un tratament curativ pentru boala. Totusi, vestea buna este ca exista tratamente care pot ajuta la controlul simptomelor si la cresterea calitatii vietii.

Aceste terapii includ medicamente diverse, interventii neurochirurgicale, cum ar fi stimularea intracerebrala profunda (DBS), kinetoterapie, terapia tulburarilor de vorbire si de limbaj si terapia ocupationala.

Tratamentul medicamentos

Desi nu exista inca tratament curativ in boala Parkinson, partea buna este ca aceasta maladie dispune de cea mai larga paleta terapeutica dintre toate bolile de miscare.

Tratamentul optim va fi stabilit in urma discutiei cu medicul specialist neurolog si a consultului clinic. Astfel se va ajunge la cele mai adecvate optiuni medicamentoase pentru fiecare bolnav in parte.

Este posibila administrarea unui singur medicament sau a unei combinatii de mai multe clase medicamentoase. Fiecare persoana cu boala Parkinson este diferita; de aceea, simptomele si raspunsul acestora la tratament pot fi diferite.

Astfel, tipul si numarul medicamentelor, precum si orele lor de administrare, pot sa fie diferite de cele ale altor persoane cu aceeasi boala.

Medicamentele antiparkinsoniene pot functiona bine, dar, din pacate, nu vindeca boala. In schimb, ele controleaza simptomele si amelioreaza calitatea vietii.

Intrucat boala Parkinson este o afectiune progresiva iar tratamentele sunt simptomatice, boala este evolutiva, necesitand periodic ajustarea tratamentului administrat.

Efecte secundare

Adeseori tratamentul antiparkinsonian functioneaza foarte bine o perioada dupa diagnosticare („luna de miere”), dar aceasta situatie se poate schimba odata cu trecerea timpului si pot aparea simptome noi, datorita evolutiei bolii si/sau efectelor adverse ale unor medicamente.

Pentru unele persoane, efectele adverse au un impact major asupra vietii si necesita o gestionare la fel de atenta ca si simptomele bolii.

Asadar, trebuie discutat cu medicul de familie si mai ales cu medicul specialist neurolog, deoarece modificarea schemei de tratament poate fi de mare ajutor.

Sfaturi pentru bolnavi

Sus

-La trezire: flexati genunchii pe saltea; aduceti mana stanga peste trunchi pe partea dreapta, in acelasi timp in care lasati genunchii sa cada spre aceeasi parte. Acum sunteti intors pe partea dreapta; scoateti picioarele in afara patului, in timp ce va impingeti cu mana stanga si cotul drept.

Stand pe marginea patului, faceti cateva respiratii complete si doar apoi va ridicati.

-Faceti exercitii pentru musculatura fetei: buza de jos peste buza de sus, apoi buza de jos intre dinti; gura deschisa, limba afara, miscata stanga-dreapta; stergerea buzelor cu limba, in sensul acelor de ceasornic, apoi invers.

-Nu trebuie uitata igiena zilnica. La nevoie, se inlocuieste cada cu o cabina de dus.

-Intrucat constipatia e o problema frecventa pentru persoanele cu boala Parkinson, trebuie crescut aportul de lichide si consumul de alimente bogate in fibre (seminte, paste integrale, cereale, legume si fructe).

-Faceti cat mai multa miscare, pentru ca si colonul va fi "pus in miscare".

-Este de dorit sa aveti scaun zilnic. Imitati pozitia de defecare "pe vine", utilizand un scaunel/suport pe care sa il puneti sub picioare cat timp stati pe toaleta.

-Cat timp gatiti, faceti-va de lucru prin bucatarie, pentru a nu uita mancarea pe foc.

-Nu va grabiti cand mancati.

-Faceti-va lista de cumparaturi daca intampinati probleme de memorie.

Citeste si

Arhiva
  • Incontinenta urinara in boala Parkinson Incontinenta urinara in boala Parkinson

    Generalitati Boala Parkinson reprezinta a doua cea mai comuna tulburare neurodegenerativa si este caracterizata prin distrugerea progresiva a neuronilor, care are drept rezultat tremorul necontrolat al membrelor si capului, rigiditate musculara, tulburari de echilibru...citeste mai mult

  • Simptomele si semnele precoce ale bolii Parkinson Simptomele si semnele precoce ale...

    Generalitati Boala Parkinson este o afectiune progresiva, a sistemului nervos, care determina tulburari in zona ariei cerebrale care controleaza miscarea. Aceasta evolueaza treptat si de cele mai multe ori debuteaza cu un tremor dificil de observat, doar la o singura...citeste mai mult

  • Cauze de vezica urinara hiperactiva Cauze de vezica urinara hiperactiva

    Generalitati Vezica urinara hiperactiva (se mai utilizeaza prescurtarea OAB – overactive bladder) reprezinta o problema medicala cu care se confrunta 1 din 6 adulti cu varsta peste 40 de ani. In Statele Unite specialistii considera ca peste 13 milioane de...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Servicii specializate
+2
Vezi toate clinicile
Mai putin
+1
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK