Coronavirus Update

Levemir, solutie injectabila

Publicat la data de: 03 Februarie 2010 | Actualizat la data de: 16 Aprilie 2021

Informatii prospect Levemir, solutie injectabila

Ce este Levemir si pentru ce se utilizeaza

Indicatii

Levemir este indicat pentru tratamentul diabetului zaharat la adulti, adolescenti si copii cu varsta de 1 an si peste.

Mod de administrare

Doze
Potenta analogilor de insulina, incluzand insulina detemir, este exprimata in unitati, in timp ce potenta insulinei umane este exprimata in unitati internationale. O unitate de insulina detemir corespunde la o unitate internationala de insulina umana.

Levemir poate fi utilizat in monoterapie ca insulina bazala sau in combinatie cu o insulina bolus. De asemenea, poate fi utilizat in combinatie cu medicamente antidiabetice orale si/sau agonisti de receptor GLP-1.

In situatiile in care Levemir este administrat in combinatie cu medicamente antidiabetice orale sau este adaugat la agonisti de receptor GLP-1, se recomanda ca Levemir sa fie administrat o data pe zi, initial intr-o doza de 0,1 - 0,2 unitati/kg sau de 10 unitati la pacienti adulti. Doza de Levemir trebuie ajustata in concordanta cu necesitatile pacientului.

In situatiile in care agonistul de receptor GLP-1 este adaugat la Levemir, se recomanda reducerea dozei de Levemir cu 20% pentru a minimiza riscul de hipoglicemie. Ulterior dozele se vor ajusta individual.
Pentru ajustarea individuala a dozelor se recomanda urmatoarele doua scheme de titrare a dozelor pentru adulti.

Ghid de ajustare a dozelor pentru adulti cu diabet tip 2:

Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: > 10,0 mmol/l (180 mg/dl)
Ajustarea dozei de Levemir: + 8 unitati
Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: 9,1-10,0 mmol/l (163–180 mg/dl)
Ajustarea dozei de Levemir: + 6 unitati
Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: 8,1-9,0 mmol/l (145–162 mg/dl)
Ajustarea dozei de Levemir: + 4 unitati
Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: 7,1-8,0 mmol/l (127–144 mg/dl)
Ajustarea dozei de Levemir: + 2 unitati
Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: 6,1-7,0 mmol/l (109–126 mg/dl)
Ajustarea dozei de Levemir: + 2 unitati
Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: 4,1-6,0 mmol/l (73–108 mg/dl)
Fara modificarea dozei (la tinta)
Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: 3,1-4,0 mmol/l (56–72 mg/dl)
Ajustarea dozei de Levemir: - 2 unitati
Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: Ajustarea dozei de Levemir: - 4 unitati

*Glucoza plasmatica auto-determinata

Ghid de auto-ajustare pentru adulti cu diabet tip 2:

Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: > 6,1 mmol/l (> 110 mg/dl); Ajustarea dozei de Levemir: + 3 unitati
Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar: 4,4–6,1 mmol/l (80–110 mg/dl)
Ajustarea dozei de Levemir: Fara modificarea dozei (la tinta)
Valorile medii GPAD* in conditii de repaus alimentar:< 4,4 mmol/l (< 80 mg/dl)
Ajustarea dozei de Levemir: - 3 unitati

* Glucoza plasmatica auto-determinata.

Cand se utilizeaza ca parte a unei terapii insulinice de tip bazal-bolus, Levemir trebuie administrat o data sau de doua ori pe zi, in concordanta cu necesitatile pacientului. Doza de Levemir trebuie ajustata individual.

Ajustarea dozei poate fi necesara daca pacientii depun efort fizic intens, isi modifica dieta sau in timpul bolilor asociate.

La ajustarea dozei in scopul imbunatatirii controlului glicemiei, pacientii sunt sfatuiti sa fie atenti la semnele de hipoglicemie.

Grupuri speciale de pacienti
Pacienti varstnici (cu varsta ≥ 65 de ani)
Levemir poate fi administrat la pacienti varstnici. La pacientii varstnici, monitorizarea glicemiei trebuie intensificata si dozele de Levemir ajustate in functie de necesitatile individuale.

Insuficienta renala si hepatica
Insuficienta renala sau hepatica poate reduce necesarul de insulina al pacientului.
La pacientii cu insuficienta renala sau hepatica, monitorizarea glicemiei trebuie intensificata si dozele de Levemir ajustate in functie de necesitatile individuale.

Copii si adolescenti
Levemir poate fi folosit la adolescenti si copii cu varsta de la 1 an. La schimbarea de la insulina bazala la Levemir, scaderea dozei de insulina bazala si bolus trebuie ajustata in functie de necesitatile individuale pentru a minimiza riscul de hipoglicemie.
La copii si adolescenti, monitorizarea glicemiei trebuie intensificata si dozele de Levemir ajustate in functie de necesitatile individuale.

Siguranta si eficacitatea Levemir la copii cu varsta sub 1 an nu au fost stabilite.
Nu sunt date disponibile.

Trecerea de la alte medicamente care contin insulina
in cazul in care se face trecerea de la alte medicamente care contin insulina cu actiune intermediara sau prelungita, poate fi necesara ajustarea dozei si a momentului administrarii.
Monitorizarea atenta a glicemiei este recomandata in timpul transferului si in timpul primelor saptamani dupa aceasta.

Poate fi necesara ajustarea tratamentului antidiabetic concomitent (doza si/sau momentul administrarii antidiabeticelor orale sau a insulinelor cu actiune scurta/rapida asociate).

Mod de administrare
Levemir este un analog de insulina cu actiune prelungita, utilizat ca insulina bazala. Levemir se administreaza doar subcutanat. Levemir nu trebuie administrat intravenos, deoarece poate determina hipoglicemie severa. Administrarea intramusculara trebuie de asemenea, evitata. Levemir nu trebuie utilizat in pompele de perfuzare a insulinei.

Levemir se administreaza subcutanat prin injectare in peretele abdominal, coapsa, partea superioara a bratului, regiunea deltoidiana sau regiunea gluteala. Locurile de injectare trebuie intotdeauna schimbate in cadrul aceleiasi regiuni anatomice pentru a reduce riscul de lipodistrofie. Durata de actiune variaza in functie de doza, locul de injectare, fluxul sanguin, temperatura si nivelul activitatii fizice.

Injectia poate fi administrata oricand in timpul zilei, dar la aceeasi ora in fiecare zi. La pacientii care necesita doua administrari pe zi pentru optimizarea controlului glicemic, doza de seara poate fi administrata seara sau la culcare.
Pentru instructiuni detaliate privind utilizarea, consultati prospectul.

Levemir Penfill
Administrarea cu un dispozitiv de eliberare a insulinei
Levemir Penfill este recomandat pentru a fi utilizat cu dispozitivele Novo Nordisk de administrare a insulinei si cu acele NovoFine sau NovoTwist.

Levemir FlexPen
Administrare cu FlexPen
Levemir FlexPen este un stilou injector preumplut (cu cod de culoare) recomandat pentru a fi utilizat cu acele de unica folosinta NovoFine sau NovoTwist, cu lungime de pana la 8 mm. FlexPen elibereaza intre 1 si 60 de unitati, in trepte de cate 1 unitate.
Levemir InnoLet

Administrarea cu InnoLet
Levemir InnoLet este un stilou injector preumplut recomandat pentru a fi utilizat cu acele de unica folosinta NovoFine sau NovoTwist, cu lungime de pana la 8 mm. InnoLet elibereaza intre 1 si 50 de unitati, in trepte de cate 1 unitate.

Levemir FlexTouch
Administrarea cu FlexTouch
Levemir FlexTouch este un stilou injector preumplut (cu cod de culoare) recomandat pentru a fi utilizat cu acele de unica folosinta NovoFine sau NovoTwist, cu lungime de pana la 8 mm. FlexTouch elibereaza intre 1 si 80 de unitati, in trepte de cate 1 unitate.

Atentionari si precautii

Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipienti.

Precautii

Inaintea calatoriilor in zone cu fus orar diferit, pacientul trebuie sa ceara sfatul medicului deoarece aceasta poate insemna faptul ca pacientul va trebui sa isi administreze insulina si sa consume alimente la ore diferite.

Hiperglicemie
Folosirea unor doze inadecvate sau intreruperea tratamentului, in special in cazul diabetului zaharat de tip 1, poate duce la hiperglicemie si cetoacidoza diabetica. De obicei, primele simptome de hiperglicemie apar treptat pe parcursul catorva ore sau zile. Ele includ sete, poliurie, greata, varsaturi, somnolenta, tegumente uscate si eritematoase, xerostomie, pierderea apetitului, precum si respiratie cu miros de acetona. In diabetul zaharat de tip 1, evenimente hiperglicemice netratate duc in cele din urma la cetoacidoza diabetica, potential letala.

Hipoglicemie
Omiterea unei mese sau efectuarea unui efort fizic intens neplanificat poate sa duca la hipoglicemie. La copii se recomanda precautie la ajustarea dozelor de insulina (in special in cazul tratamentelor bazal-bolus) in functie de mese si de activitatil fizice pentru a minimiza riscul de hipoglicemie.

Daca doza de insulina este prea mare fata de necesar poate sa apara hipoglicemia. In caz de hipoglicemie sau daca hipoglicemia este suspectata, Levemir nu trebuie sa fie injectat. Dupa stabilizarea glicemiei pacientului, se va lua in considerare ajustarea dozei.

Pacientii, la care controlul glicemiei este net imbunatatit, de exemplu prin tratament intensiv cu insulina, pot prezenta o modificare a simptomelor obisnuite de avertizare ale hipoglicemiei si trebuie sfatuiti in acest sens. De obicei, la pacientii cu diabet zaharat care a debutat cu mult timp in urma, simptomele de avertizare pot sa dispara.

Afectiunile concomitente, in special infectiile si afectiunile febrile, cresc, de obicei, necesarul de insulina al pacientului. Afectiunile concomitente ale rinichilor, ficatului sau cele ale glandelor suprarenale, hipofizei sau tiroidei pot necesita modificari ale dozei de insulina.

Cand pacientii sunt transferati intre diferitele tipuri de insulina, simptomele precoce de hipoglicemie se pot modifica sau pot deveni mai putin pronuntate fata de cele care au aparut in timpul tratamentului cu insulina anterioara.

Trecerea de la alte medicamente care contin insulina
Trecerea pacientilor pe un alt tip sau marca de insulina trebuie efectuata numai sub supraveghere medicala stricta. Modificari ale concentratiei, marcii (fabricantul), tipului, originii (insulina animala, insulina umana sau analog de insulina) si/sau metodei de fabricatie (ADNr fata de insulina de provenienta animala) pot face necesara modificarea dozei. La pacientii transferati de la un alt tip de insulina pe Levemir, poate fi necesara modificarea dozelor fata de insulina pe care o utilizau in mod obisnuit. Daca este necesara ajustarea dozei, aceasta poate surveni de la prima doza sau in timpul primelor saptamani sau luni de tratament.

Reactii la locul de injectare
Ca in orice tratament cu insulina, pot aparea reactii la locul de injectare, care includ durere, eritem, urticarie, inflamatie, echimoza, tumefactie si prurit. Schimbarea continua prin rotatie a locurilor de injectare in cadrul aceleiasi regiuni anatomice poate ajuta la reducerea sau prevenirea acestor reactii. De regula, aceste reactii dispar pe parcursul catorva zile, pana la cateva saptamani. In cazuri rare, reactiile la locul de injectare pot necesita intreruperea administrarii Levemir.

Hipoalbuminemie
Exista putine date referitoare la pacienti cu hipoalbuminemie severa. Se recomanda monitorizarea atenta a acestor pacienti.

Asocierea Levemir cu pioglitazona
Au fost raportate cazuri de insuficienta cardiaca atunci cand pioglitazona a fost utilizata in asociere cu insulina, in special la pacienti cu factori de risc pentru insuficienta cardiaca. Acest fapt trebuie retinut atunci cand se ia in considerare asocierea pioglitazonei cu Levemir. Daca se utilizeaza aceasta asociere, pacientii trebuie monitorizati pentru semne si simptome de insuficienta cardiaca, surplus ponderal si edeme. Tratamentul cu pioglitazona trebuie oprit in cazul in care se manifesta o deteriorare a simptomelor cardiace.

Evitarea confuziilor accidentale/erorilor legate de medicamente
Pacientii trebuie instruiti sa verifice intotdeauna eticheta insulinei inainte de fiecare injectie pentru a evita confuziile accidentale dintre Levemir si alte produse care contin insulina.

Interactiuni medicamentoase

Se cunoaste ca unele medicamente interactioneaza cu metabolismul glucozei.
Urmatoarele medicamente pot reduce necesarul de insulina al pacientului:
Antidiabetice orale, agonisti de receptor GLP-1, inhibitori de monoaminooxidaza (IMAO), beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), salicilati, steroizi anabolizanti si sulfonamide.
Urmatoarele medicamente pot creste necesarul de insulina al pacientului:
Contraceptive orale, tiazide, glucocorticoizi, hormoni tiroidieni, simpatomimetice, hormon de crestere si danazol.

Medicamentele beta-blocante pot masca simptomele hipoglicemiei.
Octreotida/lanreotida pot fie sa creasca, fie sa reduca necesarul de insulina.
Alcoolul etilic poate intensifica sau reduce efectul insulinei de scadere a glicemiei.

Sarcina si alaptarea

Sarcina
Tratamentul cu Levemir poate fi luat in considerare in timpul sarcinii, dar trebuie evaluat orice potential beneficiu comparativ cu posibilitatea cresterii riscului unui rezultat nedorit al sarcinii.

In general, controlul intensificat al glicemiei si monitorizarea gravidelor cu diabet zaharat sunt recomandate in timpul sarcinii si in perioada de conceptie. De regula, necesarul de insulina scade in timpul primului trimestru de sarcina si creste in al doilea si al treilea trimestru. Dupa nastere, necesarul de insulina revine rapid la valorile anterioare perioadei de sarcina.

Intr-un studiu clinic controlat, randomizat, deschis, la gravide cu diabet zaharat tip 1 (n=310), acestora li s-a administrat Levemir in regim bazal-bolus (n=152) sau insulina NPH (n=158) ca insulina bazala, ambele in combinatie cu NovoRapid. Criteriul principal al acestui studiu a fost sa evalueze efectul Levemir de reglare a glicemiei la gravidele cu diabet zaharat.

Frecventele totale ale reactiilor adverse materne au fost similare pentru grupurile cu Levemir sau insulina NPH; totusi, din punct de vedere numeric, s-a observat o frecventa mai mare a reactiilor adverse grave la mame (61 (40%) fata de 49 (31%)) si la nou-nascuti (36 (24%) fata de 32 (20%)) in grupul tratat cu Levemir fata de insulina NPH. Numarul de nou-nascuti vii ai femeilor care au ramas gravide dupa randomizare a fost de 50 (83%) pentru Levemir si de 55 (89%) pentru NPH. Frecventa malformatiilor congenitale a fost de 4 (5%) pentru Levemir si de 11 (7%) pentru NPH cu 3 (4%) malformatii majore pentru Levemir si 3 (2%) pentru NPH.

Datele obtinute de la 250 femei gravide care au fost expuse la Levemir, dupa punerea pe piata a medicamentului, nu au aratat reactii adverse generate de insulina detemir asupra sarcinii si nici malformatii sau toxicitate fetala/neonatala cauzate de insulina detemir.
Studiile la animale nu au indicat toxicitate reproductiva.

Alaptarea
Nu se cunoaste daca insulina detemir se excreta in laptele uman. Nu sunt anticipate efecte metabolice ale insulinei detemir pentru nou-nascuti/copii alaptati deoarece insulina detemir este o peptida care se transforma in aminoacizi in tractul gastrointestinal uman.
Femeile care alapteaza pot necesita ajustarea dozei de insulina si a dietei.

Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidentiat efecte adverse asupra fertilitatii.

Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor

Capacitatea de concentrare si de reactie a pacientului poate fi afectata ca urmare a hipoglicemiei. Aceasta poate constitui un risc in situatiile in care aceste capacitati sunt de importanta deosebita (de exemplu conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor).

Pacientii trebuie sfatuiti sa ia masuri de precautie pentru a evita hipoglicemia in timpul conducerii de vehicule, mai ales pentru cei care au simptome de avertizare a hipoglicemiei de intensitate mica sau absente sau care au episoade frecvente de hipoglicemie. In aceste circumstante, recomandarea privind conducerea vehiculelor trebuie reconsiderata.

Reactii adverse posibile

Rezumatul profilului de siguranta
Reactiile adverse observate la pacientii care utilizeaza Levemir sunt, in principal, datorate efectului farmacologic al insulinei. In general, procentul pacientilor tratati cu Levemir la care se anticipeaza sa apara reactii adverse la medicament este estimat la 12%.
Hipoglicemia este reactia adversa cel mai frecvent raportata.

Din studiile clinice efectuate se cunoaste ca hipoglicemia majora - definita ca hipoglicemia care necesita tratament asistat - apare la aproximativ 6% dintre pacientii tratati cu Levemir.
Reactiile la locul de injectare sunt observate mai frecvent in timpul tratamentului cu Levemir fata de tratamentul cu insulina umana. Aceste reactii includ durere, eritem, urticarie, inflamatie, echimoza, tumefactie si prurit la locul de injectare. Majoritatea reactiilor la locul de injectare sunt minore si tranzitorii, adica in general dispar in cateva zile, pana la cateva saptamani, pe parcursul tratamentului.

La initierea tratamentului cu insulina pot sa apara tulburari de refractie si edeme; aceste reactii sunt, de regula, tranzitorii. Imbunatatirea rapida a controlului glicemic se poate asocia cu neuropatie acuta dureroasa, care este, de regula, reversibila. Intensificarea tratamentului cu insulina urmata de imbunatatirea brusca a controlului glicemic se poate asocia cu agravarea temporara a retinopatiei diabetice, in timp ce imbunatatirea pe termen lung a controlului glicemic scade riscul de progresie a retinopatiei diabetice.

Lista tabelara a reactiilor adverse
Reactiile adverse enumerate mai jos se bazeaza pe datele din studiile clinice si sunt prezentate in functie de frecventa si clasificarea MedDRA pe aparate, sisteme si organe. Categoriile de frecventa sunt definite dupa urmatoarea conventie: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 si < 1/10); mai putin frecvente (≥ 1/1000 si ˂ 1/100); rare (≥ 1/10000 si ˂ 1/1000); foarte rare (˂1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).

Tulburari ale sistemului imunitar
Mai putin frecvente – Reactii alergice, potentiale reactii alergice, urticarie, eruptie cutanata tranzitorie, eruptii
Foarte rare – Reactii anafilactice.

Tulburari metabolice si de nutritie
Foarte frecvente – Hipoglicemie.

Tulburari ale sistemului nervos
Rare – Neuropatie periferica (neuropatie dureroasa).

Tulburari oculare
Mai putin frecvente – Tulburari de refractie
Mai putin frecvente – Retinopatie diabetica
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Mai putin frecvente – Lipodistrofie.

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Frecvente – reactii la nivelul locului de administrare
Mai putin frecvente – Edem.

Descrierea reactiilor adverse selectate
Reactii alergice, potentiale reactii alergice, urticarie, eruptie cutanata tranzitorie, eruptii.
Reactiile alergice, potentialele reactii alergice, urticaria, eruptia cutanata tranzitorie si eruptiile sunt mai putin frecvente atunci cand Levemir este utilizat in regimul bolus-bazal. Cu toate acestea, daca se utilizeaza in asociere cu antidiabetice orale, trei studii clinice au evidentiat aparitia frecventa (au fost observate 2,2% reactii alergice si potentiale reactii alergice).

Reactii anafilactice
Aparitia reactiilor de hipersensibilitate generalizata (incluzand eruptie cutanata tranzitorie generalizata, prurit, transpiratii, tulburari gastro-intestinale, angioedem, dificultati la respiratie, palpitatii si hipotensiune arteriala) este foarte rara, dar poate pune viata in pericol.

Hipoglicemia
Hipoglicemia este cel mai frecvent raportata reactie adversa. Poate surveni daca doza de insulina este prea mare comparativ cu necesarul de insulina. Hipoglicemia severa poate determina pierderea constientei si/sau convulsii si poate avea ca rezultat afectarea temporara sau permanenta a functiei cerebrale sau chiar deces. Simptomele hipoglicemiei apar, de regula, brusc. Acestea pot sa includa transpiratii reci, tegumente palide si reci, fatigabilitate, nervozitate sau tremor, anxietate, senzatie de oboseala sau slabiciune neobisnuita, confuzie, dificultati de concentrare, somnolenta, senzatie exagerata de foame, tulburari de vedere, cefalee, greata si palpitatii.

Lipodistrofie
Lipodistrofia (include lipohipertrofia, lipoatrofia) poate aparea la locul de injectare. Rotatia continua a locului de injectare in cadrul aceleiasi zone anatomice reduce riscul de aparitie a acestor reactii.

Copii si adolescenti
Frecventa, tipul si severitatea reactiilor adverse observate la copii si adolescenti, analizata pe baza datelor obtinute dupa punerea pe piata a medicamentului si din studiile clinice efectuate, nu au prezentat diferente fata de experienta din populatia generala cu diabet.

Alte grupe speciale de pacienti
Frecventa, tipul si severitatea reactiilor adverse observate la pacientii varstnici si pacientii cu insuficienta renala sau hepatica, analizata pe baza datelor obtinute dupa punerea pe piata a medicamentului si din studiile clinice efectuate, nu au prezentat diferente fata de experienta extinsa din populatia generala.

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului.

Supradozaj

Un anumit supradozaj de insulina nu poate fi definit, totusi, hipoglicemia se poate dezvolta pe parcursul unor etape succesive, daca sunt administrate doze prea mari fata de necesarul pacientului:

• Episoadele hipoglicemice usoare pot fi tratate prin administrarea orala de glucoza sau produse care contin zahar. De aceea, se recomanda ca pacientii cu diabet zaharat sa aiba intotdeauna asupra lor produse care contin zahar.

• Episoadele hipoglicemice severe, cand pacientul devine inconstient, pot fi tratate fie prin administrarea intramusculara sau subcutanata de glucagon (0,5 pana la 1 mg) de catre o persoana instruita adecvat, fie prin administrarea intravenoasa de glucoza de catre personal medical. Glucoza trebuie administrata intravenos daca pacientul nu raspunde la glucagon in decurs de 10 pana la 15 minute. Dupa recapatarea constientei, pentru a preveni recaderile, este recomandata administrarea orala de carbohidrati.

Informatii suplimentare

Compozitie

Levemir Penfill
1 ml solutie contine insulina detemir* 100 unitati (echivalent la 14,2 mg). 1 cartus contine 3 ml echivalent cu 300 unitati.

Levemir FlexPen/Levemir InnoLet/Levemir FlexTouch
1 ml solutie contine insulina detemir* 100 unitati (echivalent la 14,2 mg). 1 stilou injector preumplut contine 3 ml echivalent cu 300 unitati.
*Insulina detemir este produsa pe Saccharomyces cerevisiae prin tehnologie ADN recombinant.

Lista excipientilor
Glicerol
Fenol
Metacrezol
Acetat de zinc
Fosfat disodic dihidrat
Clorura de sodiu
Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului)
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)
Apa pentru preparate injectabile

Ambalaj

Solutie injectabila
Solutia este limpede, incolora si apoasa.

Levemir Penfill
3 ml solutie injectabila in cartus (din sticla tip 1) prevazut cu piston (brombutil) si dop de cauciuc (brombutil/poliizopren).

Marimea ambalajului: 1, 5 si 10 cartuse. Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.

Levemir FlexPen
3 ml solutie injectabila in cartus (din sticla tip1) prevazut cu piston (brombutil) si dop de cauciuc (brombutil/poliizopren) inclus intr-un stilou injector preumplut (stilou injector multidoza de unica folosinta, din polipropilena).

Marimea ambalajului: 1 (cu sau fara ace), 5 (fara ace) sau 10 (fara ace) stilouri injectoare preumplute. Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.

Levemir InnoLet
3 ml solutie injectabila in cartus (din sticla tip 1) prevazut cu piston (brombutil) si dop de cauciuc (brombutil/poliizopren) inclus intr-un stilou injector preumplut (stilou injector multidoza de unica folosinta, din polipropilena).

Marimea ambalajului: 1, 5 si 10 stilouri injectoare preumplute. Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.

Levemir FlexTouch
3 ml solutie injectabila in cartus (din sticla tip 1) prevazut cu piston (brombutil) si dop de cauciuc (brombutil/poliizopren) inclus intr-un stilou injector preumplut (stilou injector multidoza de unica folosinta, din polipropilena).

Marimea ambalajului: 1 (cu sau fara ace), 5 (fara ace) sau un ambalaj multiplu 2 x 5 (fara ace) stilouri injectoare preumplute de 3 ml. Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.

Atentie

Nu se recomanda administrarea de medicamente fara consult medical.

Cititi online prospectele medicamentelor, pentru a va informa asupra indicatiilor, modului de utilizare sau reactiilor adverse.

Citeste si

Arhiva
  • Reactiile alergice la iedera salbatica, stejarul salbatic si otetarul salbatic Reactiile alergice la iedera...

    Generalitati Iedera salbatica, alaturi de stejarul salbatic si otetarul salbatic sunt plante responsabile de aparitia dermatitei de contact (eruptie tegumentara de natura alergica ce apare la contactul cu aceste plante). Eruptia caracteristica este sub forma de linii...citeste mai mult

  • Neurodermatita Neurodermatita

    Generalitati Neurodermatita cunoscuta si sub numele de lichen simplex este o forma cronica de dermatita. Din cauza pruritului constant si a scarpinarii, pielea se ingroasa si isi modifica textura. Pruritul (mancarimea) poate fi cauzata de o intepatura de insecta,...citeste mai mult

  • Fentanil Fentanil

    Descriere Fentanilul este un analgezic opioid, sintetizat in anii 1950 in Belgia de catre Paul Janssen, cu o potenta analgezica de aproximativ 80 ori mai mare decat morfina.A fost introdus in practica medicala in anii 1960 ca anestezic intravenos sub denumirea...citeste mai mult

  •  Ergotamina - aliatul impotriva migrenelor Ergotamina - aliatul impotriva...

    Generalitati Migrenele sunt dureri de cap cu caracter recurent ce pot fi uni sau bilaterale, pot sau nu sa fie insotite de aura migrenoasa sau prodrom dar care, indiferent de tipul lor, altereaza foarte mult starea de sanatate a pacientului si ii scad considerabil...citeste mai mult

Comunitate

  • glicemii diferite

    Am 23 ani si de 2 ani am diabet insulino-dependent de tip 1.Problema este ca de vreo 2 sapt glicemiile au cam luato razna in sensul urmator:de ex ieri am avut urm glicemii:la ora 10:15=165;ora 14:00=110;ora 17:15=220;ora 17:53=198;ora 20:15=138;ora 22:45=189.Astazi au fost urm:ora 13:05=55;ora...

  •  

    Interpretare simptome

    semnificatia simptomelor si afectiunile probabile

    Afla acum

Clasificarea ATC

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter