distrofia musculara progresiva

Distrofia musculara progresiva duchenne

Actualizat la data de: 05 Iulie 2022

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Ce este distrofia musculara Distrofiile musculare sunt un grup heterogen de afectiuni genetice, ereditare, caracterizate prin degenerarea fibrelor musculare si deficit motor cu evolutie progresiva. La nivelul maselor musculare se acumuleaza tesut conjunctiv si adipos, cu arii de necroza focala , iar fibrele musculare variaza ca grosime. Pentru diagnosticul acestui grup de miopatii este necesara biopsia musculara si examen histopatologic. distrofia musculara progresiva Duchenne Epidemiologie - cea mai frecventa miopatie ereditara, afectand aproximativ intre 1:3300-4500 baieti. Distrofia musculara reprezinta un grup de peste 30 de afectiuni care determina slabiciune si degenerare musculara. Pe masura ce afectiunea progreseaza, miscarile devin tot mai dificile. In anumite cazuri, sunt afectate respiratia si functia cardiaca, aspecte care pot genera complicatii care ameninta viata. In functie de tipul si severitatea distrofiei musculare, efectele pot fi usoare, progresand treptat... [continuare]

Tipuri majore de distrofie musculara

Actualizat la data de: 06 Octombrie 2022

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Definitie Distrofia musculara reprezinta un grup de afectiuni ereditare ale aparatului locomotor in care fibrele musculare sunt foarte susceptibile la traumatisme. Astfel, muschii devin din ce in ce mai slabiti, pana cand in stadiile finale ale afectiunii, fibrele musculare sunt inlocuite cu tesut adipos si tesut conjunctiv. Unele tipuri de distrofie musculara afecteaza muschiul inimii, altele afecteaza musculatura neteda si organele interne. Nu exista la momentul actual un tratament care sa vindece distrofia musculara, dar terapiile actuale pot incetini progresia bolii in cele mai multe cazuri. Simptome generale Semnele si simptomele pot varia in functie de tipul specific de distrofie musculara, in general este vorba despre: • Slabiciune musculara; • Scaderea capacitatii de coordonare a miscarilor; • Infirmitate progresiva, ca urmare a fixarii musculaturii in contractie si a scaderii mobilitatii articulare. Semnele si simptomele specifice variaza in functie de forma... [continuare]

Distrofia musculara congenitala

Actualizat la data de: 29 Martie 2023

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Generalitati Distrofia musculara congenitala este un termen general oferit unui grup de boli musculare genetice care apar la nastere (congenitale) sau la inceputul copilariei.  Aceste afectiuni sunt caracterizate de obicei de un tonus muscular redus (hipotonie), slabiciune si degenerare musculara progresiva (atrofie), rigiditate a coloanei vertebrale, intarzieri in atingerea reperelor motorii si articulatii fixate anormal, care au loc atunci cand ingrosarea si scurtarea tesuturilor, precum fibrele musculare, cauzeaza deformari si restrictioneaza miscarea unei zone afectate (contracturi).  In anumite cazuri se pot dezvolta dificultati de hranire si complicatii respiratorii. Slabiciunea musculara poate sa se imbunatateasca, sa ramana stabila sau sa se agraveze. Anumite forme de distrofie musculara congenitala pot fi asociate cu defecte structurale ale creierului si eventual cu dizabilitati intelectuale. Tipuri Severitatea, simptomele specifice si progresia acestor boli... [continuare]

Distrofia miotonica steinert, o boala neuromusculara cu impact sistemic

Actualizat la data de: 11 Iulie 2023

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Ce este distrofia miotonica Steiner Distrofia miotonica Steinert (DMS), cunoscuta si sub denumirea de distrofie miotonica tip 1 (DM1), este o tulburare neuromusculara complexa caracterizata de slabiciune musculara progresiva si miotonie. Este o afectiune genetica autosomala dominanta cauzata de expansiunea secventelor de repetitii trinucleotidice in gena DMPK. Etiologie Distrofia miotonica Steinert (DMS) este cea mai frecventa forma de distrofie musculara cu debut la adulti, care defineste un tip special de distrofie musculara progresiva in care este afectata excitabilitatea membranei si implicit contractia fibrei musculare. Aceasta are o prevalenta de aproximativ 1 la 8.000 de persoane la nivel mondial si este caracterizata printr-o gama larga de simptome clinice, inclusiv miotonie, atrofie musculara, anomalii cardiace, disfunctii respiratorii, tulburari endocrine si deficite cognitive. Baza genetica a DMS implica o expansiune anormala a secventelor de repetitii CTG in... [continuare]

Distrofia facio-scapulo-humerala: o afectiune genetica complexa si progresiva

Actualizat la data de: 12 Iulie 2023

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Ce este distrofia facio-scapulo-humerala Distrofia facio-scapulo-humerala (FSHD) este o boala neuromusculara genetica caracterizata prin slabiciune si atrofie musculara progresiva, care afecteaza in principal muschii fetei, ai umarului si ai bratului. Aceasta afectiune se manifesta diferit de la o persoana la alta si poate varia in gravitate. Cercetarile din domeniul geneticii si al neurostiintelor au adus lumina asupra mecanismelor patogenetice ale FSHD, insa exista inca multe aspecte neelucidate in legatura cu aceasta boala. Etiologie Distrofia facio-scapulo-humerala este una dintre cele mai frecvente afectiuni musculare ereditare si afecteaza aproximativ 1 din 8.000 de persoane la nivel mondial. A fost descrisa pentru prima data in secolul al XIX-lea si, de atunci, cercetatorii si medicii au incercat sa inteleaga cauzele si mecanismele acestei boli complexe. FSHD este cauzata de mutatii genetice care afecteaza regiunile D4Z4 ale cromozomului 4. Cauze si... [continuare]

Viata cu distrofie facio-brahio-scapulo-humerala - diagnostic si ingrijire

Actualizat la data de: 11 Septembrie 2025

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Ce este distrofia FSHD? Distrofia facio-scapulo-humerala (FSHD) este una dintre cele mai frecvente forme de distrofie musculara autozomala dominanta, cu o prevalenta estimata intre 1:8.000 si 1:20.000. Afecteaza in special musculatura faciala, a centurii scapulare si a bratelor, avand o evolutie lenta, dar progresiva. Boala este caracterizata prin debut precoce, de obicei in adolescenta, si prezinta o variabilitate fenotipica considerabila. Recent, intelegerea mecanismelor genetice implicate in patogeneza FSHD a permis redefinirea criteriilor de diagnostic si conturarea unor directii terapeutice emergente. Factori de risc FSHD este cauzata in principal de dereglarea expresiei genei DUX4, un factor de transcriptie embriologic toxic, in celulele musculare somatice. Exista doua forme genetice principale: FSHD1 (95% dintre cazuri) este determinata de contractia repetitiilor macrosatelitare D4Z4 pe cromozomul 4q35. Pacientii afectati prezinta 1–10 unitati de repetitie... [continuare]

Sindromul prader-willi

Actualizat la data de: 27 Septembrie 2022

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Introducere Sindromul Prader Willi (PWS) este o boala genetica rara si complexa, cu numeroase implicatii asupra sistemelor metabolice, endocrine, neurologice, cu dificultati de comportament si intelectuale. PWS se caracterizeaza in principal prin hipotonie severa cu dificultati de hranire in primii ani de viata. Intarzieri globale de dezvoltare, hiperfagie cu o dezvoltare treptata a obezitatii morbide la aproximativ trei ani. Este, de asemenea, recunoscut dupa trasaturile faciale, strabism si alte afectiuni musculo-scheletale. Multi pacienti cu PWS manifesta statura mica din cauza deficientei hormonului de crestere. Acesti indivizi prezinta si disfunctie hipotalamica, ducsnd la mai multe endocrinopatii precum hipogonadism, hipotiroidism, insuficienta suprarenaliana centrala, cu densitate minerala osoasa redusa. Prin urmare, acesti pacienti trebuie sa fie urmariti indeaproape de un endocrinolog pe toata durata vietii. Etiologie Sindromul Prader Willi rezulta din pierderea... [continuare]

Boala charcot sau neuropatia ereditara periferica

Actualizat la data de: 07 Martie 2024

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Ce este boala Charcot Marie Tooth Boala Charcot Marie Tooth, cunoscuta si sub denumirea de neuropatie ereditara periferica, este o afectiune lent progresiva cu caracteristica genetica, manifestandu-se prin deficit motor si atrofie a lojelor antero-externe ale gambelor, precum si a muschilor mici ai picioarelor si mainilor. Aceasta boala afecteaza sistemul nervos periferic si se imparte in tipurile I si II, cu forme de tranzitie intre ele. Epidemiologie Boala Charcot-Marie-Tooth are o frecventa aproximativa de un caz la 2500 de persoane si poate fi transmisa prin mostenire autosomal dominant (AD), autosomal recesiv (AR) sau legata de cromozomul X (X linkata), cu varianta AR avand o evolutie mai maligna. Mutari genetice localizate pe cromozomul 1 sau 17 sunt asociate cu aceasta boala, si, in unele cazuri, pot aparea si forme sporadice. Morfopatologie La nivelul nervilor periferici, in forma hipertrofica a bolii, se observa alterari ale tecii de mielina, caracterizate prin... [continuare]

Distrofia musculara

Actualizat la data de: 30 Martie 2010

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Sub denumirea de distrofie musculara sunt reunite un grup de boli musculare progresive, non-inflamatorii, fara o patologie a nervilor centrali sau periferici. Boala afecteaza muschii, producand degenerarea definitiva a fibrelor, dar fara dovezi de aberatii morfologice. Progresele in metodele de biologie moleculara au aratat ca la baza distrofiei musculare stau defecte genetice in codarea unei proteine musculare scheletice - distrofina. Aceste defecte determina diferitele prezentari asociate de obicei cu distrofia musculara, precum slabiciune musculara si pseudohipertrofie (falsa hipertrofie musculara prin care se realizeaza o crestere in volum a muschiului prin infiltrare fibrograsoasa, insa cu o valoare functionala redusa). Proteina distrofin se gaseste de asemenea in inima si in creier (ceea ce determina un usor retard mental asociat cu aceasta boala). Desi exista mici variatiuni, toate tipurile de distrofie musculara au in comun slabiciunea musculara... [continuare]

Distrofie musculara becker

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Boli genitale masculine

Buna! Cineva din familia mea a avut ca diagnostic pana la varsta de 17-18 ani distrofie musculara progresiva becker de tip 2. Dupa mai multe vizite la diferiti medici, controale, ecografii s-a constatat ca de fapt nu sufera de aceasta boala. Timp de cativa ani a fost bine, dar acum a avut niste simptome asemanatoare cu cele de cand era mic. Este posibil ca boala sa nu se fi manifestat o perioada si acum sa revina? Va rog sa imi dati un raspuns pentru ca lui ii este foarte frica, nu vrea sa mearga la nici un medic de teama sa nu ii zica ca de fapt boala a fost mereu prezenta, iar noi, ceilalti din familie, suntem disperati. Va multumesc! [continuare]

Distrofie musculara

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Neuropatii

unde pot gasi cele mai multe informatii despre aceasta boala distrofie musculara progresiva forma centurilor? si ce tratamente pot urma ? [continuare]

boala musculara familiala si ereditara care provoaca o degenerescenta progresiva a fibrelor musculare. Distrofiile musculare se clasifica in diferite tipuri, dupa modul lor de transmitere (legata sau nu de sex, dominant sau recesiv), rapiditatea dezvoltarii bolii si debutul aparitiei simptomelor. Semnele incep insidios si se dezvolta in continuare foarte lent. Forta muschilor slabeste din ce in ce, in mod simetric de fiecare parte a corpului, provocand un handicap adesea sever. Evolutia poate fi rapida si grava, ca in miopatia lui Duchenne, antrenand o insuficienta respiratorie si o atingere a inimii adesea fatala. Alte distrofii sunt de o evolutie mai lenta (boala lui Steinert, miopatia lui Landouzy-Dejerine). O distrofie musculara este diagnosticata prin electromiografie (analiza activitatii electrice a muschiului) si confirmata prin biopsie musculara: micsorarea numarului de fibre musculare este intotdeauna considerabila, iar fibrele persistente sunt foarte inegale in ce... [continuare]

Tratamentul chirurgical al distrofiei musculare

Actualizat la data de: 23 Octombrie 2018

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Distrofia musculara este o afectiune ce nu are pana in prezent un tratament curativ, insa exista numeroase alternative terapeutice care isi propun sa amelioreze starea de sanatate a pacientului si sa ii imbunatateasca mobilitatea. In acest sens, se poate recomanda un program intens de fizioterapie, terapie ocupationala, interventii ortopedice, sau se poate apela la modalitati complementare care pot permite pacientului sa se deplaseze (fotoliu cu rotile, cadre de sprijin). Nu exista un tratament specific pentru niciuna din formele de distrofie musculara, insa tratamentul ortopedic (tratament chirurgical) poate fi una din principalele modalitati care imbunatatesc calitatea vietii pacientului. Despre tratamentul chirurgical Principalele probleme care apar in cazul copiilor diagnosticati cu distrofie musculara sunt slabiciunea musculara cu evolutie progresiva, contracturile de tesut moale si aparitia deformarilor spinale. Rolul tratamentului chirurgical este... [continuare]

Afectiuni medicale ce au ca efecte secundare slabiciunea musculara

Actualizat la data de: 13 Septembrie 2019

Autor: SfatulMedicului

Ce este slabiciunea musculara Slabiciunea musculara se caracterizeaza prin lipsa de forta de la nivelul muschilor. Miscarile se realizeaza cu dificultate, iar muschii se contracta mai greu, fiind necesar un efort mai mare. Exista cazuri in care bolile cronice sau infectiile vor determina uzarea muschilor si aparitia slabiciunii musculare. Atunci cand o persoana se confrunta cu acest simptom, vizita la medic este necesara pentru a se putea descoperi afectiunea de baza ce il produce. Care sunt cauzele ce produc slabiciune musculara Boala Addison Boala Addison este o afectiune in care glandele suprarenale nu mai produc suficienti hormoni specifici, numiti cortizol si aldosteron. Pe langa slabiciunea musculara, boala Addison este insotita si de urmatoarele simptome: - Oboseala; - Pierdere in greutate; - Pierderea poftei de mancare; - Dureri la nivelul stomacului. Anemia Anemia reprezinta o afectiune in care nivelurile de hemoglobina sunt scazute, adesea din cauza carentei de... [continuare]

Menopauza la barbati

Actualizat la data de: 29 Iulie 2024

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Femeile nu sunt singurele care sufera in urma efectelor cauzate de schimbarile hormonale. Medicii au constatat ca inclusiv pacientii lor de sex masculin prezinta unele dintre manifestarile pe care femeile le experimenteaza in perimenopauza si menopauza. Comunitatea medicala dezbate si in prezent daca la barbati exista un tip de menopauza bine definit. Specialistii considera ca pacientii de sex masculin care au urmat terapie hormonala cu testosteron au raportat o amelioare a unora dintre simptomele asociate cu asa-numita menopauza a sexului masculin. Parerile specialistilor Menopauza masculina este un termen informal folosit pentru a defini afectiunea cauzata de scaderea nivelului de testosteron la barbati ca urmare a imbatranirii. Expertii nu au ajuns la un consens privind procentul de raspandire al acestei conditii. Unii afirma ca acesta este intalnita intr-o proportie de 2% la barbatii de peste 60 de ani, altii considera ca aceasta a fost... [continuare]

Neurologie

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Neuropatii

salutare am o intrebare am un prieten ce e diagnosticat cu distrofie musculara progresiva de centura are 25 de ani si vrea sa stie daca pote o btine avizul petru a face scoala de soferi si a obtine carnet de conducere cu o masina adaptata pentru persoanele cu handicap as vrea un raspuns . va multumesc. [continuare]

Ce este Cordamil si pentru ce se utilizeaza Indicatii Cordamil este utilizat in urmatoarele cazuri: 1. Simptome de angina pectorala (de exemplu durere sau senzatie de constrictie in zona pieptului), determinate de un aport insuficient de oxigen catre muschiul inimii: la efort: angina cronica stabila (angina de efort); in repaus: angina instabila (angina agravata, angina de repaus); datorita ingustarii vaselor sanguine: angina vasospastica (angina Prinzmetal, angina varianta); angina post-infarct la pacientii fara insuficienta cardiaca (fara functie redusa a inimii), cand tratamentul cu beta-blocante nu este indicat; 2. batai neregulate ale inimii, in caz de: - tahicardie paroxistica supra-ventriculara (accelerare brusca a ritmului inimii, cu originea deasupra ventriculelor). - fibrilatie atriala/ flutter (tulburare a ritmului inimii, determinata de stimularea anormala a atriilor) cu conducere atrio-ventriculara rapida (cu exceptia pacientilor cu sindrom... [continuare]

Forma de prezentare: Cpr. film. 40 mg, 80 mg; ct. 5 sau 10 blist. 10 cpr. Indicatii: Profilaxia si tratamentul starilor de insuficienta coronariana cronica: angina cronica stabila; angina de repaus, inclusiv angina vasospastica, angina instabila; angina post IMA; hipertensiune arteriala; tahiaritmii de tipul tahicardiei paroxistice supraventriculare; flutter si fibrilatie atriala cu ritm ventricular rapid (in afara de sindrom WPW). Doze si recomandari: Adulti: 40-80 mg de 3-4 ori/zi. copii sub 6 ani: 80-120 mg/zi. copii peste 6 ani: 40-120 mg de 2-3 ori/zi (maxim 360 mg/zi). Pacienti cu ciroza hepatica: la inceput se administreaza 40 mg de 2-3 ori/zi. Forme retard: pt. hipertensiune arteriala: 240 mg dimineata, suplimentat la nevoie cu 120-240 mg; pt. celelalte indicatii: 120 mg de 2 ori/zi, maxim 480 mg/zi. Contraindicatii: Colaps cardiocirculator, IMA recent insotit de complicatii (bradicardie, hipertensiune arteriala accentuata, insuficienta ventriculara stanga);... [continuare]

Ce este Isoptin 80 si pentru ce se utilizeaza Indicatii Isoptin se utilizeaza in: Tratamentul insuficientei coronariene (afectiune caracterizata prin aport insuficient de oxigen catre miocard): - angina pectorala cronica stabila (angina de efort); - angina pectorala instabila (angina progresiva, angina de repaus); - angina pectorala vasospastica (angina Prinzmetal, angina variabila); - angina pectorala post infarct miocardic la pacientii fara insuficienta cardiaca, daca beta-blocantele sunt contraindicate. Tratamentul tulburarilor de ritm cardiac cum sunt: - tahicardie paroxistica supraventriculara, - fibrilatie atriala si/sau - flutter atrial cu conducere atrioventriculara rapida (cu exceptia sindromului Wolff-Parkinson-White). Tratamentul hipertensiunii arteriale. Mod de adminsitrare Utilizati intotdeauna Isoptin exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. in cazul in care... [continuare]

Forma de prezentare: Comprimate filmate cu eliberare prelungita 240 mg; ct. 1 sau 3 blist. 10 cpr., ct. 1 fl. 30 sau 100 cpr. Indicatii: Profilaxia si tratamentul starilor de insuficienta coronariana cronica: angina cronica stabila; angina de repaus, inclusiv angina vasospastica, angina instabila; angina post IMA; hipertensiune arteriala; tahiaritmii de tipul tahicardiei paroxistice supraventriculare; flutter si fibrilatie atriala cu ritm ventricular rapid (in afara de sindrom WPW). Doze si recomandari: Adulti: 40-80 mg de 3-4 ori/zi. copii sub 6 ani: 80-120 mg/zi. copii peste 6 ani: 40-120 mg de 2-3 ori/zi (maxim 360 mg/zi). Pacienti cu ciroza hepatica: la inceput se administreaza 40 mg de 2-3 ori/zi. Forme retard: pt. hipertensiune arteriala: 240 mg dimineata, suplimentat la nevoie cu 120-240 mg; pt. celelalte indicatii: 120 mg de 2 ori/zi, maxim 480 mg/zi. Contraindicatii: Colaps cardiocirculator, IMA recent insotit de complicatii (bradicardie, hipertensiune arteriala... [continuare]

Ce este Isoptin RR si pentru ce se utilizeaza Indicatii Isoptin se utilizeaza in: Tratamentul insuficientei coronariene (afectiune caracterizata prin aport insuficient de oxigen catre miocard): - angina pectorala cronica stabila (angina de efort); - angina pectorala instabila (angina progresiva, angina de repaus); - angina pectorala vasospastica (angina Prinzmetal, angina variabila); - angina pectorala post infarct miocardic la pacientii fara insuficienta cardiaca, daca betablocantele sunt contraindicate. Tratamentul tulburarilor de ritm cardiac cum sunt: - tahicardie paroxistica supraventriculara, - fibrilatie atriala si/sau - flutter atrial cu conducere atrioventriculara rapida (cu exceptia sindromului Wolff-Parkinson-White). Tratamentul hipertensiunii arteriale. Mod de administrare Utilizati intotdeauna acest medicament exact asa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. In cazul in care... [continuare]

Ce este Isoptin 40 si pentru ce se utilizeaza Indicatii Isoptin se utilizeaza in: Tratamentul insuficientei coronariene (afectiune caracterizata prin aport insuficient de oxigen catre miocard): - angina pectorala cronica stabila (angina de efort); - angina pectorala instabila (angina progresiva, angina de repaus); - angina pectorala vasospastica (angina Prinzmetal, angina variabila); - angina pectorala post infarct miocardic la pacientii fara insuficienta cardiaca, daca beta-blocantele sunt contraindicate. Tratamentul tulburarilor de ritm cardiac cum sunt: - tahicardie paroxistica supraventriculara, - fibrilatie atriala si/sau - flutter atrial cu conducere atrioventriculara rapida (cu exceptia sindromului Wolff-Parkinson-White). Tratamentul hipertensiunii arteriale. Mod de administrare Utilizati intotdeauna Isoptin exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. In cazul in care... [continuare]

Forma de prezentare: Capsule 80 mg; ct. 1 fl. 20 cps. Indicatii: Profilaxia si tratamentul starilor de insuficienta coronariana cronica: angina cronica stabila; angina de repaus, inclusiv angina vasospastica, angina instabila; angina post IMA; hipertensiune arteriala; tahiaritmii de tipul tahicardiei paroxistice supraventriculare; flutter si fibrilatie atriala cu ritm ventricular rapid (in afara de sindrom WPW). Doze si recomandari: Adulti: 40-80 mg de 3-4 ori/zi. copii sub 6 ani: 80-120 mg/zi. copii peste 6 ani: 40-120 mg de 2-3 ori/zi (maxim 360 mg/zi). Pacienti cu ciroza hepatica: la inceput se administreaza 40 mg de 2-3 ori/zi. Forme retard: pt. hipertensiune arteriala: 240 mg dimineata, suplimentat la nevoie cu 120-240 mg; pt. celelalte indicatii: 120 mg de 2 ori/zi, maxim 480 mg/zi. Contraindicatii: Colaps cardiocirculator, IMA recent insotit de complicatii (bradicardie, hipertensiune arteriala accentuata, insuficienta ventriculara stanga); tulburari grave ale... [continuare]

Compozitie 2 ml solutie injectabila contin 5 mg clorhidrat de verapamil; excipienti: NaCl + apa injectabila. Actiune terapeutica Verapamil, antagonist de calciu, poseda o actiune antiaritmica, mai ales la tulburarile de ritm supraventriculare. Intarzie conducerea excitatiei in nodul AV si prin aceasta, in functie de felul tulburarilor de ritm cardiac, se restabil este ritmul sinusal si/sau se normalizeaza frecventa ventriculara. Prin scaderea tonusului musculaturii netede ale vaselor, se reduc valorile crescute ale tensiunii arteriale si este inlaturat spasmul coronarian. Indicatii Tahiaritmii ca tahicardia paroxistica supraventriculara; fibrilatii atriale/flutter atrial cu tahiaritmie (exceptand sindromul WPW, vezi contraindicatiile); crize hipertensive; insuficienta coronariana acuta (spasme coronariene). Mod de administrare Injectia se face incet intravenos (cca 2 min) avand sub supraveghere pacientul, preferabil si sub controlul EKG si al tensiunii arteriale. Daca... [continuare]

Compozitie Fiole a 10 ml solutie apoasa injectabila 10% de acid aminoacetic (1 g/fiola) . Actiune terapeutica Activator al metabolismului muscular si vasodilatator coronarian. Indicatii Angina pectorala, distrofie musculara progresiva, miastenie, sechele poliomielitice si postdifterice. Contraindicatii Astm bronsic. Mod de administrare Adulti: 1 fiola/zi in injectii i.v. sau i.m., timp de 10 zile, cu o pauza de 5-10 zile intre serii; se poate asocia cu vitamina e. [continuare]

Compozitie Fiole a 10 ml solutie injectabila continand tubocurarina hidroclorid 30 mg si 1,5 ml. Actiune terapeutica Curarizant antidepolarizant; 0,1-0,2 mg/kg corp intravenos, la adult, provoaca pareza musculaturii membrelor, 0,4-0,5 mg/kg corp-relaxare abdominala, 0,5-0,6 mg/kg corp permit intubatie endotraheala; efectul se instaleaza in mai putin de 2 minute de la injectarea intravenoasa, este maxim dupa 3-5 minute, dureaza 20-40 minute, apoi diminueaza progresiv. Indicatii Ca adjuvant al anesteziei, pentru completarea relaxarii musculare in interventii chirurgicale si ortopedice; pentru controlul convulsiilor (in tetanos, electrosoc). Doze si mod de administrare In anestezie, injectii intramusculare, initial 15-25 mg (cu variatii intre 10 si 40 mg) la un adult de 70 kg, eventual in continuare cate 4-5 mg la intervale de 25-60 minute, fara a depasi o doza totala de 45 mg (ultima injectie cu cel putin 30 de minute inainte de terminarea interventiei); la copii 0,3-0,5... [continuare]

Ce sa fac?

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Depresie

Buna ziua! Nu stiu cu ce sa incep, am asa de mult de spus, incat nu stiu daca cineva va avea rabdare sa citeasca tot... Dar am sa incerc.Am fost casatorita de doua ori, din prima casatorie rezultand o fiica care acum are 20 de ani.De primul sot m-am despartit dupa 3 ani si jumatate, din cauza ca avea probleme cu alcoolul.Cu cel de al doilea sot am stat 16 ani si ne-am despartit din cauza parintilor si fratilor lui.Familia lui nu ma agreat niciodata, din cauza ca am un copil din alta casnicie.Vreau sa mentionez ca am facut tratament timp de 11 ani ca sa pot ramane insarcinata cu cel de al doilea sot, dar degeaba.Dupa acest divort, am stat 2 ani singura, pana anul trecut cand l-am cunoscut pe "el"....am cunoscut acest barbat prin intermediul unui sait de socializare.In luna februarie a anului trecut, am decis sa-l vizitez (el este dintr-o tara nordica).Am stat atunci la el 2 saptamani si totul mi sa parut un vis frumos.Mi-a parut foarte rau cand am plecat de la el.Dupa lungi... [continuare]

Ce este Finlepsin Retard si pentru ce se utilizeaza Indicatii FINLEPSIN RETARD contine carbamazepina, care face parte din grupul de medicamente numite anticonvulsivante. FINLEPSIN RETARD este indicat in tratamentul anumitor tipuri de epilepsie, a unor crize dureroase paroxistice de origine nervoasa, precum si ca adjuvant in controlul tulburarilor de dispozitie. Astfel FINLEPSIN RETARD este administrat pentru tratarea urmatoarelor afectiuni: - epilepsie: crize care pornesc de la o zona limitata a creierului (crize focale); crizele pot aparea fara tulburari ale constiintei (crize simple partiale) sau asociate cu tulburari ale constiintei (crize complexe partiale, crize psihomotorii). Crize care afecteaza ambele emisfere cerebrale (crize generalizate), in special cand acestea sunt cauzate de o zona limitata a creierului (grand mal in timpul somnului, grand mal difuz); forme mixte de epilepsie. - durere faciala paroxistica (nevralgia trigeminala). - durere paroxistica in... [continuare]

Ce este Finlepsin si pentru ce se utilizeaza Indicatii FINLEPSIN contine carbamazepina, care face parte din grupul de medicamente numite anticonvulsivante. FINLEPSIN este indicat in tratamentul anumitor tipuri de epilepsie, a unor crize dureroase paroxistice de origine nervoasa, precum si ca adjuvant in controlul tulburarilor de dispozitie. Astfel FINLEPSIN este administrat pentru tratarea urmatoarelor afectiuni: - epilepsie: crize care pornesc de la o zona limitata a creierului (crize focale); crizele pot aparea fara tulburari ale constiintei (crize simple partiale) sau asociate cu tulburari ale constiintei (crize complexe partiale, crize psihomotorii). Crize care afecteaza ambele emisfere cerebrale (crize generalizate), in special cand acestea sunt cauzate de o zona limitata a creierului (grand mal in timpul somnului, grand mal difuz); forme mixte de epilepsie. - durere faciala paroxistica (nevralgia trigeminala). - durere paroxistica in regiunea gatului de cauza... [continuare]