Epilepsia si Convulsiile

Epilepsia este o boala neurologica cronica caracterizata prin predispozitia de a avea crize epileptice recurente.

O criza e un episod brusc, cauzat de o descarcare electrica brusca, excesiva si dezorganizata a unui grup de neuroni. Aceasta poate afecta temporar miscarea, senzatiile, comportamentul sau starea de constienta. 

O singura criza epileptica nu inseamna automat ca persoana are epilepsie. Diagnosticul este stabilit de neurolog pe baza istoricului, investigatiilor si riscului de recurenta.

Un aspect esential: epilepsia NU e o forma de retardare mintala, NU e o boala psihica si NU e contagioasa - mituri care stigmatizeaza inutil pacientii.

Contrar imaginii comune, nu toate crizele inseamna caderea la pamant cu convulsii generalizate.

Unele crize sunt focale si pot da doar senzatii ciudate, miscari involuntare ale unei parti a corpului, episoade scurte de absenta (privire fixa si lipsa raspunsului timp de cateva secunde) - frecvente la copii), sau senzatii neobisnuite. 

Altele sunt generalizate, cu pierderea constientei si convulsii.

Tipul crizei orienteaza diagnosticul si tratamentul.

Cauzele epilepsiei sunt multifactoriale si adesea nu pe deplin cunoscute: o combinatie de predispozitie genetica si, uneori, o leziune cerebrala.

Cauzele variaza cu varsta - la nou-nascuti si copii predomina cauzele legate de nastere, infectii sau boli metabolice/ereditare; la adulti pot interveni traumatismele, tumorile, bolile vasculare cerebrale (accidentul vascular cerebral  in special la varstnici) consumul de alcool sau droguri. 

Epilepsia apare mai frecvent la copii, dar poate debuta la orice varsta. La multe persoane nu poate fi identificata o cauza clara.

Daca esti martor la o criza cu convulsii: pastreaza-ti calmul, protejeaza persoana de raniri (slabeste hainele stramte din jurul gatului, daca este posibil., indeparteaza obiecte periculoase, pune ceva moale sub cap), intoarce-o usor pe o parte,

NU baga nimic in gura (mitul "sa nu-si inghita limba" e fals si periculos), NU o imobiliza cu forta.

Cronometreaza criza.

Apeleaza 112 daca: criza dureaza peste 5 minute, se repeta, e prima criza, persoana nu isi revine, sau s-a ranit. Dupa criza, ramai cu ea pana isi revine complet.

Dupa terminarea convulsiilor, nu oferi mancare, bauturi sau medicamente pana cand persoana nu este complet treaza.

Vestea buna: la majoritatea pacientilor, tratamentul (medicatia antiepileptica prescrisa de neurolog) reduce sau elimina crizele, permitand o viata normala.

E important ca tratamentul sa fie luat regulat si sa nu fie intrerupt fara avizul medicului. Identificarea si evitarea factorilor care declanseaza crizele (lipsa de somn, alcool, stresul, luminile intermitente la unii) ajuta la control.

Controlul eficient al bolii le permite pacientiilor sa studieze, sa munceasca si sa aiba o viata activa si independenta.

La unii pacienti care nu raspund suficient la medicamente pot fi luate in considerare alte optiuni, precum chirurgia epilepsiei, stimularea nervului vag sau dieta ketogenica, in cazuri atent selectionate.