Tulburari de somnTulburare bipolaraTulburare ciclotimicaManiiSindrom neuroleptic malignTulburari comportamentale de somn - REMTulburari afective sezoniere
Tulburarea afectiva bipolara este o boala vindecabila?
Buna seara,
Numele meu este Ioana, iar sora mea Laura in varsta de 28 de ani a fost diacnosticata cu tulburare afectiva bipolara, de catre domnul doctor psihiatru Popescu de la Spitalul Alexandru Obregia din Bucuresti. Am mare nevoie de ajutor pentru a putea intelege prin ce trece sora mea si pentru ca mai apoi, eu si intreaga familie s-o putem ajuta sa treaca cu bine peste toate.
As dori sa va povestesc cateva cuvinte despre trecutul familiei noastre si in mod special al surorii mele, doarece am dori sa stim care a putut fii motivul imbolnavirii sale, pentru a stii ce sa facem pe viitor.
Incep prin a va spune ca suntem patru frati, iar tatal nostru, care a decedat in luna noiembrie a anului trecut, a avut mari probleme cu alcoolul, iar toata copilaria noastra a fost grea, plina de scene de violenta verbala si fizica. De aici cu totii putem spune ca am ramas cu o trauma... Sora mea si-a ales mereu gresit partenerii de viata, si de aceea s-a ajuns sa fie batuta si maltratata, fizic si psihic, de doi dintre fostii ei iubiti si din aceste motive a avut 2 tentative de suicid.
Tot ea s-a chinuit mereu sa dea jos kilogramele in plus pe care le-a avut si am ajuns la concluzia ca sub ochii nostrii si fara sa ne dam seama, deoarece este o persoana foarte inchisa in ea, a dezvoltat o obsesie legata de acest lucru... Pentru ca si din acest motiv, spunem noi, a inceput totul... In iarna anului 2008, surorii mele i-au aparut primele simptome ale bolii, atunci am aflat ca ea incerca sa slabeasca luand pastile de slabit ce contineau efedrina... Cand noi am mers cu ea la doctor trecuse deja de etapa maniacala, era in cea de depresie.. Acest lucru a facut ca sora mea sa accepte tratamentul, cei adevarat nu de la inceput, ci usor usor...
A tinut tratament primele luni cu Haloperidol, Romparkin, Anafranil si Orfiril, iar pe parcursul unui an a luat doar Anafranil si Orfiril, cu mers la medic pentru a-i miscora doza... Ea trebuia sa tina tratamentul pana in luna februarie a acestui an, insa din luna decembrie 2009 a refuzat sa-l mai ia... Ne-a spus ca se simte mult prea molesita de la pastile si ca e sigura ca ii va fi bine fara ele... Ne-am gandit, in inconstienta noastra, ca stie ce face si nu am insistat prea mult sa-l reia...
De cateva saptamani insa simptomele au reaparut... I-am gasit din nou pastile de slabit, de aceasta data ce contin amfetamina, am mers la acelasi domn psihiatru, care i-a dat acelasi tratament, mai putin Anafranilul si ne-a sfatuit s-o internam, explicandu-ne ca de aceasta data se afla in etapa maniacala si se va impotrivi tratamentului... Din pacate domnul psihiatru are dreptate... Nu vrea sa renunte nici in ruptul capului la obiceiurile ciudate pe care le-a dobandit, iar daca incercam s-o oprim devi agresiva si ne gandim ca tratamentul il elimina prin vomat, deoarece Haloperidolul spre exemplu nu-si face efectul, tot 3-4 ore doarme pe noapte.
Problema este ca noua ne este destul de greu s-o stim internata sper exemplu intr-un spital precum Spitalul Obregia si am cautat o clinica particulara, unde poate primi mai multa atentie... Insa din cauza formalitatilor va trebui sa mai asteptam cateva zile... Putem avea incredere ca ceea ce promit cei ce detin astfel de clinici este adevarat?
As avea cateva alte intrebari : Ati putea stii care este cauza imbolnavirii? Cum sa procedam pentru a o putea ajuta cat mai bine? Daca tulburarea afectiva bipolara este o boala vindecabila? Episoadele bolii pot reveni? Si daca da, cat de des sau din cauza caror factori?
Va rog din suflet sa nu ignorati mail-ul meu si sa imi raspundeti, avem cu totii mare nevoie de ajutorul dumveavoastra
Cu stima,
Ioana Vitan
Numele meu este Ioana, iar sora mea Laura in varsta de 28 de ani a fost diacnosticata cu tulburare afectiva bipolara, de catre domnul doctor psihiatru Popescu de la Spitalul Alexandru Obregia din Bucuresti. Am mare nevoie de ajutor pentru a putea intelege prin ce trece sora mea si pentru ca mai apoi, eu si intreaga familie s-o putem ajuta sa treaca cu bine peste toate.
As dori sa va povestesc cateva cuvinte despre trecutul familiei noastre si in mod special al surorii mele, doarece am dori sa stim care a putut fii motivul imbolnavirii sale, pentru a stii ce sa facem pe viitor.
Incep prin a va spune ca suntem patru frati, iar tatal nostru, care a decedat in luna noiembrie a anului trecut, a avut mari probleme cu alcoolul, iar toata copilaria noastra a fost grea, plina de scene de violenta verbala si fizica. De aici cu totii putem spune ca am ramas cu o trauma... Sora mea si-a ales mereu gresit partenerii de viata, si de aceea s-a ajuns sa fie batuta si maltratata, fizic si psihic, de doi dintre fostii ei iubiti si din aceste motive a avut 2 tentative de suicid.
Tot ea s-a chinuit mereu sa dea jos kilogramele in plus pe care le-a avut si am ajuns la concluzia ca sub ochii nostrii si fara sa ne dam seama, deoarece este o persoana foarte inchisa in ea, a dezvoltat o obsesie legata de acest lucru... Pentru ca si din acest motiv, spunem noi, a inceput totul... In iarna anului 2008, surorii mele i-au aparut primele simptome ale bolii, atunci am aflat ca ea incerca sa slabeasca luand pastile de slabit ce contineau efedrina... Cand noi am mers cu ea la doctor trecuse deja de etapa maniacala, era in cea de depresie.. Acest lucru a facut ca sora mea sa accepte tratamentul, cei adevarat nu de la inceput, ci usor usor...
A tinut tratament primele luni cu Haloperidol, Romparkin, Anafranil si Orfiril, iar pe parcursul unui an a luat doar Anafranil si Orfiril, cu mers la medic pentru a-i miscora doza... Ea trebuia sa tina tratamentul pana in luna februarie a acestui an, insa din luna decembrie 2009 a refuzat sa-l mai ia... Ne-a spus ca se simte mult prea molesita de la pastile si ca e sigura ca ii va fi bine fara ele... Ne-am gandit, in inconstienta noastra, ca stie ce face si nu am insistat prea mult sa-l reia...
De cateva saptamani insa simptomele au reaparut... I-am gasit din nou pastile de slabit, de aceasta data ce contin amfetamina, am mers la acelasi domn psihiatru, care i-a dat acelasi tratament, mai putin Anafranilul si ne-a sfatuit s-o internam, explicandu-ne ca de aceasta data se afla in etapa maniacala si se va impotrivi tratamentului... Din pacate domnul psihiatru are dreptate... Nu vrea sa renunte nici in ruptul capului la obiceiurile ciudate pe care le-a dobandit, iar daca incercam s-o oprim devi agresiva si ne gandim ca tratamentul il elimina prin vomat, deoarece Haloperidolul spre exemplu nu-si face efectul, tot 3-4 ore doarme pe noapte.
Problema este ca noua ne este destul de greu s-o stim internata sper exemplu intr-un spital precum Spitalul Obregia si am cautat o clinica particulara, unde poate primi mai multa atentie... Insa din cauza formalitatilor va trebui sa mai asteptam cateva zile... Putem avea incredere ca ceea ce promit cei ce detin astfel de clinici este adevarat?
As avea cateva alte intrebari : Ati putea stii care este cauza imbolnavirii? Cum sa procedam pentru a o putea ajuta cat mai bine? Daca tulburarea afectiva bipolara este o boala vindecabila? Episoadele bolii pot reveni? Si daca da, cat de des sau din cauza caror factori?
Va rog din suflet sa nu ignorati mail-ul meu si sa imi raspundeti, avem cu totii mare nevoie de ajutorul dumveavoastra
Cu stima,
Ioana Vitan
−50%până la
Aplicația Sfatul Medicului
Prima ta întrebare, mai ieftin în aplicație
Descarcă aplicația și pune prima întrebare cu până la −50% reducere.
Scanează cu telefonul
Raspunsuri
(153)
I
Iris
acum 11 ani
Da, Nor, am vazut filmul intreg. Probabil, ca nu ai TAB, altfel,ai stii ca un minim tratament medicamentos este necesar. In Lumea asta, noi suntem altfel. Si in rest, totul poate fi normal. Poti afisa o viata conforma standardelor societatii.
U
un iluminat spiritual
acum 11 ani
Iris, eu nu am vazut filmul intreg. am vazut numai videoclipul referitor la iluminarea spirituala. hmm, m-am ingrozit! sa faci pipi pe covor si apoi sa te asezi cu fundul pe covor in pipi sau sa admiri "sculptura" materiilor fecale in niciun caz nu reprezinta iluminare spirituala, ci pur si simplu nebunie.
F
florin
acum 11 ani
o sa va spun un singur cuvant sau mai multe trebuie luat tratamentul ca si prietena mea are la fel tulburari afective bipolare si e greu dar trebuie ajutata. prin medicamentatie poate face ce isi doreste poate munci poate gandi si acum o sa vorbesc cu ea sa mearga la terapie . spunetii ca e spre binele ei sa ea tratamentu . va doresc numai bine si multa sanatate
I
ioly
acum 10 ani
Coopilul meu in varsta de 47 de ani prezinta simtome de depresie nu a suparat si cauta sa nu supere pe nimeni dar se distruge pe el si e pacat conduce extraordinar de bine intr un fel este implinit materialdar i a intrat in cap ca meseria pe care o practica el are concurenta prea mare sideasemeni ca meseria lui e depasita de tineret
M
Miruna
acum 10 ani
TAB nu poate fi tinuta sub control fara medicamente, mai precis fara un stabilizator al dispozitiei. Eu iau Seroquel si Depakine de prin 2011, cu 2 pauze, in timpul carora am ajuns la internare. Ultima internare s-a intamplat din cauza ca am intrerupt Depakine, cel care imi tine mania sub control, pentru ca mi se parea mie ca imi cade parul prea mult si ca ar fi de la Depakine. Nu eram atat de constienta de gravitatea bolii pana cand nu m-am trezit ca vorbesc cu Dumnezeu si cu sfintii si ca si eu sunt una dintre ei. La mine a fost boala s-a declansat pe fondul unei trairi religioase intense. Initial, din curiozitatea starnita de catre o cunostinta, am inceput sa frecventez niste cercuri dubioase, ezoterice, mai precis radiestezia. MI-au bagat tot felul de tampenii in cap si am participat si la o sesiune de initiere (la inceput cautam sensul vietii si am crezut ca ei ma pot ajuta) care m-a dat peste cap si am simtit cum imi vandusem sufletul diavolului. Ulterior, mergand la biserica si la un preot mai in varsta, cu mult ajutor am reusit sa trec peste perioada aceea, fara medicamente. Credeam ca este doar o depresie severa. Cum trecusem printr-o deceptie sentimentala, m-am indreptat catre biserica. Apoi am cunoscut pe cineva cu care si urma sa ma casatoresc, dar am anulat nunta pe ultima suta de metri pt ca viitorul sot avea o dependenta fata de jocurile de noroc si ma mintise toata perioada cat fusesem impreuna. Dupa aceasta deceptie, m-am apropiat si mai mult de biserica. Am facut tot ce ne indeamna biserica noastra ortodoxa: am postit toate posturile din an, m-am rugat de nenumarate ori pe zi - rugaciuni, acatiste, Biblia (chiar traiam si memoram fiecare cuvintel) cu pocainta si parere de rau fata de viata desfranata pe care o dusesem inainte, ma spovedeam si impartaseam constant, faceam milostenie (uneori ofeream si sute de lei cersetorilor sau hainele pe care le aveam, mancarea). Faceam tot ce ne indemna preotul la predica de duminica, ce citeam in cartile sfintilor, in Noul Testament. Alt refugiu nu aveam in afara de credinta. Asta insemna pentru mine ca eram un ortodox practicant. Apoi a urmat primul episod maniacal. Ajunsesem ca un ogar de atata postit si pocainta, simteam ca nu ma pot ierta sau ca nu am facut destul ca Dumnezeu sa-mi ierte pacatele tineretii (chiar facusm multe greseli si aveam doar 25 de ani). Dupa ce m-am impartasit prima data dupa ani multi (din copilarie) am avut imediat gandul ca diavolul stie ca m-am impartasit si ca am sufletul curat si ca-si trimite demonii sa-mi faca rau. Fugeam de acasa la biserica, aveam impresia ca diavolul e in casa si vrea sa-mi faca rau...tot felul de HALUCINATII. Mi se parea ca pot avea influenta magica asupra oamenilor, ca sunt aleasa, ca am puteri supranaturale.. Da, ati citit bine. Pentru mine, avand un trecut de depresie din cauza neincrederii in sine, a aspectului fizic si altele de-ale adolescentei, o asceza totala -ajunsesem sa-mi evit prietenii ca sa nu cad in pacat- a insemnat inceputul bolii. Nu zic sa nu fim credinciosi, dar cu masura, ca mai toate lucurile pe lumea asta. Faptul ca am frecventat cercurile acelor ezoterici si ca am exagerat apoi cu credinta incercand sa compensez greseala, m-a costat sanatatea mentala. Sfatul meu e ca niciodata sa nu va incredeti in radiestezisti/bioenergeticieni, Credeti-ma, ii vedeam pe instructorii radiestezisti cu masini de zeci de mii de euro (bani castigati de pe urma taxelor exorbitante pentru cursanti) si pe fii ai masonilor cunoscuti din Romania care veneau sa fie initiati. M-am ingrozit si am fugit mancand pamantul, dar am platit pretul curiozitatii mele cu sanatatea. Desigur, nu se deosebesc de mai marii patriarhiei (majoritatea calugari) care circula cu limuzine de lux si au telefoane de ultima generatie/tablete, navigheaza pe internet si calatoresc pe banii fraierilor de contribuabili la construirea cadedralei mantuirii neamului.
Mergeti la Sfanta Liturghie, rugati-va, dar fiti mai ales milostivi si buni cu aproapele vostru, caci asta va conta la final. Nu cum vad frecvent oameni instariti care merg la biserica sa asculte slujba si nici macar nu se deranjeaza sa se uite la cersetori, sau chiar ii si dispretuiesc, iar saracii dau din saracia lor celor care sunt mai necajiti ca ei. A se excepta falsii cersetori, care fac din asta o meserie si care poate sunt mai bine imbracati ca noi. Eu nu mai pot sa merg la biserica precum mergeam inainte pentru ca am dezvoltat o teama (imi amintesc cu groaza ce spuneam cand eram bolnava), dar sunt atatia bolnavi care gasesc alinare in credinta. Insa fiind vorba de un dezechilibru chimic la nivelul creierului, fara tratament nu putem avea o viata normala. Credinta poate alina suferinta psihica, dar in nici un caz nu o vindeca. Atat eu am trait asta pe propria piele cat si mii de oameni din intreaga lume. Daca stiti engleza sau va poate ajuta cineva, cititi pe forumurile din intreaga lume experienta oamenilor, cum intreruperea medicamentelor atrage, mai devreme sau mai tarziu, o recadere, de multe ori care necesita internare. Nu da bine la angajator, la colegii de munca (care afla imediat ce inseamna codul de pe certificatul medical si unitatea care l-a emis), dar mai ales nu te ajuta sa ai o viata buna. Nu va lasati indrumati decat de catre un medic avizat si eventual un psiholog sau un duhovnic smerit si cu adevarat crestin. Cum rar ne permitem sa facem terapie la psiholog, un duhovnic sau un confident ne poate ajuta, fara sa ceara nimic in schimb. Asa ne mai trece un pic din amarala pe care ti-o aduce boala.
Negasind prea multe articole romanesti, am gasit pe diverse forumuri americane cum ca foarte multi oameni care au aceasta afectiune au un episod maniacal de tip religios. Dar nu pentru ca religia/credinta in sine face lucrul asta, ci viziunea gresita pe care o poate avea omul asupra religiei/credintei si practicarii ei. Sunt atatia oameni care sunt credinciosi si nu au nicio problema de sanatate, deci sigur un om la care se declanseaza mania religioasa are o sensibilitate.
Poate ca multi nu au gasit nici medicul si nici duhovnicul potrivit, pot sa va recomand pe dl. dr. Motoescu Eduard, e sef de sectie psihiatrie si are si cabinet particular unde nu platiti nimic, mergeti doar cu trimitere, undeva in zona piata Obor, pe Ziduri Mosi, la parterul unui bloc. pe mine ma ajuta, tratamentul este unul minim si fara efecte secundare prea urate. M-am ingrasat pentru ca mi-a crescut pofta de mancare si manac excesiv, dar daca mergi la o sala si tii si dieta, slabesti sigur, testat pe mine.
Sper sa fi ajutat pe cineva cu ceea ce am scris sau macar sa va mai ia gandul de la faptul ca aveti o boala poate rusinoasa in ochii altora...nu se stie niciodata cand cineva drag lor sau chiar ei pot pati ceva asemanator, asa ca mai bine ii sfatuiti sa-si vada de treaba daca va arata cu degetul. Mie chiar mi s-a intamplat ca o persoana destul de apropiata sa ma judece si apoi la scurt timp sa cada in depresie si sa fie leguma din cauza medicamentelor prescrise gresit. Deci se poate intampla oricui, depinde cine e mai "norocos" sau predispus. Si in legatura cu femeile care vor sa faca copii, recomandarea medicilor e sa se intrerupa tratamentul cu antipsihotice cel putin 5 luni inainte de conceptie si pe toata perioada sarcinii deoarece pot influenta negativ dezvoltarea normala a fatului, dar sunt femei care necesita tratament continuu si trebuie sa-si asume un risc destul de mare. La noi nu prea sunt studii, dar gasiti pe site-uri americane diverse experiente ale mamelor si sfaturile medicilor de-acolo. Oricum, conteaza mai mult indicatia medicului tau.
Sanatate si putere de a trece mai departe doresc tuturor!
Mergeti la Sfanta Liturghie, rugati-va, dar fiti mai ales milostivi si buni cu aproapele vostru, caci asta va conta la final. Nu cum vad frecvent oameni instariti care merg la biserica sa asculte slujba si nici macar nu se deranjeaza sa se uite la cersetori, sau chiar ii si dispretuiesc, iar saracii dau din saracia lor celor care sunt mai necajiti ca ei. A se excepta falsii cersetori, care fac din asta o meserie si care poate sunt mai bine imbracati ca noi. Eu nu mai pot sa merg la biserica precum mergeam inainte pentru ca am dezvoltat o teama (imi amintesc cu groaza ce spuneam cand eram bolnava), dar sunt atatia bolnavi care gasesc alinare in credinta. Insa fiind vorba de un dezechilibru chimic la nivelul creierului, fara tratament nu putem avea o viata normala. Credinta poate alina suferinta psihica, dar in nici un caz nu o vindeca. Atat eu am trait asta pe propria piele cat si mii de oameni din intreaga lume. Daca stiti engleza sau va poate ajuta cineva, cititi pe forumurile din intreaga lume experienta oamenilor, cum intreruperea medicamentelor atrage, mai devreme sau mai tarziu, o recadere, de multe ori care necesita internare. Nu da bine la angajator, la colegii de munca (care afla imediat ce inseamna codul de pe certificatul medical si unitatea care l-a emis), dar mai ales nu te ajuta sa ai o viata buna. Nu va lasati indrumati decat de catre un medic avizat si eventual un psiholog sau un duhovnic smerit si cu adevarat crestin. Cum rar ne permitem sa facem terapie la psiholog, un duhovnic sau un confident ne poate ajuta, fara sa ceara nimic in schimb. Asa ne mai trece un pic din amarala pe care ti-o aduce boala.
Negasind prea multe articole romanesti, am gasit pe diverse forumuri americane cum ca foarte multi oameni care au aceasta afectiune au un episod maniacal de tip religios. Dar nu pentru ca religia/credinta in sine face lucrul asta, ci viziunea gresita pe care o poate avea omul asupra religiei/credintei si practicarii ei. Sunt atatia oameni care sunt credinciosi si nu au nicio problema de sanatate, deci sigur un om la care se declanseaza mania religioasa are o sensibilitate.
Poate ca multi nu au gasit nici medicul si nici duhovnicul potrivit, pot sa va recomand pe dl. dr. Motoescu Eduard, e sef de sectie psihiatrie si are si cabinet particular unde nu platiti nimic, mergeti doar cu trimitere, undeva in zona piata Obor, pe Ziduri Mosi, la parterul unui bloc. pe mine ma ajuta, tratamentul este unul minim si fara efecte secundare prea urate. M-am ingrasat pentru ca mi-a crescut pofta de mancare si manac excesiv, dar daca mergi la o sala si tii si dieta, slabesti sigur, testat pe mine.
Sper sa fi ajutat pe cineva cu ceea ce am scris sau macar sa va mai ia gandul de la faptul ca aveti o boala poate rusinoasa in ochii altora...nu se stie niciodata cand cineva drag lor sau chiar ei pot pati ceva asemanator, asa ca mai bine ii sfatuiti sa-si vada de treaba daca va arata cu degetul. Mie chiar mi s-a intamplat ca o persoana destul de apropiata sa ma judece si apoi la scurt timp sa cada in depresie si sa fie leguma din cauza medicamentelor prescrise gresit. Deci se poate intampla oricui, depinde cine e mai "norocos" sau predispus. Si in legatura cu femeile care vor sa faca copii, recomandarea medicilor e sa se intrerupa tratamentul cu antipsihotice cel putin 5 luni inainte de conceptie si pe toata perioada sarcinii deoarece pot influenta negativ dezvoltarea normala a fatului, dar sunt femei care necesita tratament continuu si trebuie sa-si asume un risc destul de mare. La noi nu prea sunt studii, dar gasiti pe site-uri americane diverse experiente ale mamelor si sfaturile medicilor de-acolo. Oricum, conteaza mai mult indicatia medicului tau.
Sanatate si putere de a trece mai departe doresc tuturor!
A
Andrei Nistor
acum 10 ani
Am infiintat Asociatia de Sprijin al Persoanelor cu Tulburare Bipolara si Depresie EQUILIBRIUM. Puteti sa ne contactati oricand: www.echilibru.org
C
Clara
acum 10 ani
Intruniri Grupuri de suport pentru bipolari si depresivi - Bucuresti
Asociatia de Sprijin a Persoanelor cu Tulburare Bipolara si Depresie din Bucuresti organizeaza saptamanal, gratuit, grupuri de suport pentru persoanele bipolare si cu depresie.
Cine doreste sa participe la un astfel de grup, este rugat sa intre pe site-ul asociatiei
www.echilibru.org
sa selecteze optiunea Contacteaza-ne si sa trimita un mesaj privat.
Asociatia noastra este o filiala a asociatiei Depression and Bipolar Support din America.
Asociatia de Sprijin a Persoanelor cu Tulburare Bipolara si Depresie din Bucuresti organizeaza saptamanal, gratuit, grupuri de suport pentru persoanele bipolare si cu depresie.
Cine doreste sa participe la un astfel de grup, este rugat sa intre pe site-ul asociatiei
www.echilibru.org
sa selecteze optiunea Contacteaza-ne si sa trimita un mesaj privat.
Asociatia noastra este o filiala a asociatiei Depression and Bipolar Support din America.
M
Marina Marin
acum 7 ani
Intrebare: Daca avand acest diagnostic , ti se da adeverinta APT sau INAPT de munca de catre medicul psihiatru sau cel de medicina muncii?
Membru anonim
acum 6 ani
Aceasta boala nu se vindeca va trebui să ia tratament mereu sunt in aceeasi cauza
E
Elinnor
acum 4 ani
Bună ziua!
Unde mai exact are dr. psihiatru Motoescu Eduard cabinetul particular?
Încerc de 2 săptămâni sa găsesc cabinetul și nu reușesc
Mulțumesc anticipat!
Unde mai exact are dr. psihiatru Motoescu Eduard cabinetul particular?
Încerc de 2 săptămâni sa găsesc cabinetul și nu reușesc
Mulțumesc anticipat!
Raspunde la intrebare
Scrie raspunsul, apoi te autentifici rapid (sau iti faci cont) ca sa-l publici — textul nu se pierde.
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Neurologie , Neurologie pediatrica , Neurochirurgie .
Dr. Dragos Zaicescu
Albion Medical - Bucuresti
Dr. Dogaru Oana
Clinica RMN Tineretului - Bucuresti
Dr. Anghel Daniela Nicoleta
Hyperclinica MedLife Favorit - Bucuresti
Dr. Ghizdavet Cristina Daniela
IdealClinic - Bucuresti
Dr. Mehmet Osman Akcakaya
Group Florence Nightingale Hospitals - Bucuresti
Dr. Popescu Diana
Clinica FocusMed Gara de Nord - Bucuresti
Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie,
ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.
Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare,
informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.
SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel.
Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.
Logheaza-te sau inregistreaza-te ca sa comunici cu medicii si pacientii din comunitate.
Ai si tu o intrebare?
Comunitatea Sfatul Medicului e pregatita sa raspunda, gratuit.
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter