Buna ziua.....!!!!cum scap de o depresie din dragoste?

Buna sofyya,

Daca stii ca el are o iubita pe care o mai si iubeste de ce nu-ti iei gandul de la el. Mai jos scrii ca 'mi-a facut mult rauuu', oare cum poti iubi un om care ti-a facut rau? Te inteleg ca a fost primul tau prieten pe care l-ai iubit....doar tu l-ai iubit, el nu ti-a impartasit aceasta iubire.

Cel mai bine incearca sa-ti faci un nou iubit, mergi si distreaza-te cat esti tanara si mai ales libera. Incearca sa-ti faci prieteni cu care sa poti iesi la un film, la un teatru...cu care sa mergi la munte...sunt atatea lucruri de vazut, nu te inchide in tine si mai ales nu suferi.

Multa bafta!!!

Sofyya,am20de ani si acum doi ani am trecut printr-o situatie asemanatoare cu a ta.....dar viata mi-a scos in cale un barbat minunat,care a pus capat suferintei mele,ideea este ca oricat de mult am suferi trebuie intotdeauna sa ne punem pe noi pe primul loc,sa incercam sa facem cat mai multe lucruri pentru noi si abia apoi sa ne gandim la altii.eu am incercat sa imi distrag atentia,concentrandu-ma asupra studiilor mai mult,si pot spune la momentul actual,fara modestie ca sunt mandra ca am trecut peste acea etapa dureroasa,dar mai ales ca am langa mine un om minunat,care ma sustine din toate punctele de vedere.Iar acel baiat,pentru care am suferit,a incercat de multe ori sa ma conectacteze,intreaba toate cunostintele de mine....si chiar mi-a spus ca regreta enorm...dar asta este,in viata tot timpul platim sau ne bucuram de alegerile facute!Iar tie iti spun capul sus,si incearca sa mergi mai departe,esti tanara si ai multe lucruri de facut de acum inainte,iubeste te mai mult pe tine,si fii mandra ca de fiecare data cand el va vorbi de tine...nu va avea ce lucruri urate sa spuna..

Am 40 de ani. Am trecut si eu in anii din urma prin aceeasi situatie. Dupa cum vezi asta nu are legatura cu varsta.
Nu ai ce face, draga mea. Daca va trece va trece, dar o dragoste adevarata nu trece asa usor si nu exista sfat pe care sa-l poti urma. Resurse pentru a merge mai departe trebuie sa gasesti tot in tine.
Iubeste-l in continuare pentru ca dragostea nu o poti smulge din suflet, dar daca el nu te iubeste lasa-l sa-si urmeze drumul. Aceasta va fi tot o dovada de dragoste. Nu te agata de el. Nu te va iubi mai mult.
Nu te lasa coplesita. La 18 ani ai multe de facut. Invata, mergi la scoala si incapataneaza-te sa stai acolo la toate orele, daca poti iesi la plimbare, mergi la biserica la slujbe si roaga-te (asta te alina mult), plangi cand iti vine sa plangi, vorbeste despre el cu vreo prietena, incepe un jurnal in care seara sa-ti descrii trairile, dar nu dispera.
Incearca sa atingi un scop inalt, de exemplu sa reusesti la o anumita facultate, citeste poezie (de ex. Vasile Voiculescu - "Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare" sau altele) si-ai sa vezi cum iti regasesti trairile in multe poezii. Sau scrie chiar tu poezie.
Poti trai dragostea asta si departe de el, cu gandul la el, mergand inainte pentru el. Fa din iubirea ta nu o povara, ci o bucurie. Gandeste-te ca e o porunca de la Dumnezeu. Si va veni o zi cand poate te vei trezi dimineata si primul gand nu va mai fi pentru el.
Iata cateva versuri dintr-o poezie scrisa de mine: "Cand nu vei mai pune durerea-n cuvinte/Ea va inceta sa mai doara".

esti tanara UITA SI MERGI INAINTE!!!! viata e atat de frumoasa!!!

Draga Sofia da mi te rog voie sa mi spun si eu umila mea parere,stai linistita am trecut si eu prin asta cu timpul durerea din suflet se va stinge rana se va vindeca dar sa nu l urasti eu m as ruga pt sufletul lui.Pe viitor puneti toata nadejdea in Dumnezeu si El va avea grija de tine,dar dc te bazezi mai mult pe tine sau pe altcineva decat pe El,te va lasa si El in parasire si nu te va ajuta,acum asta e de facut lipesteti inima de Dumnezeu si El te va scoate la lumina.Doamne ajuta

sofia, ce sa ti spun...odata, pe vremuri(pe la 20 de ani) am iubit mult un baiat care iubea alta fata...am suferit aproape 3 ani la fel ca tine...stiu doar ca ce i al nostru e pus deoparte...acum, la 26 de ani, mi am intalnit iubirea...il iubesc pe sotul meu mai mult decat orice pe lume...acum asteptam si un copilas :).pe mine inca ma ia dorul cateodata de ciprian (cel dupa care am suferit)si inca il mai iubesc...doar ca in alt fel...a ramas o nostalgie si mi e foarte drag...ii doresc tot binele din lume alaturi de viitoarea lui sotie si o casa cu multi multi copii pt castiu ca tare si mai dorea.
o sa l uiti si tu pe respectivul...ai rabdare doar si increde te in tine si in ceea ce e pus deoparte pt tine
mult noroc in viata

Sofia, nu e usor sa faci fata la dificultatile unei iubiri neimpartasite, si mai ales unei tradari. Crede-ma ca, totusi, persoana care te-a tradat, nu e vrednica de tine! Sper ca n-ai facut sex cu el, fiindca asta face si mai dificila acceptarea respingerii! E timpul sa pui un stop la gandul ca te-a parasit pentru alta! E timpul sa nu te mai gandesti, sa te indrepti pentru momentul de fata spre alte preocupari (serviciu, sport, prieteni de incredere, etc.), care sa-ti scoata din minte durerea asta. Nu uita ca nu esti singura, care ai trecut si vor mai trece prin asemenea dezamagiri! Sigur, ca cel mai bine ar fi sa te indrepti spre Dumnezeu, care-ti poate scoate in cale un barbat care sa te iubeasca cu adevarat, si sa se dedice tie, si nu sarind din floare in floare.

Tine minte un singur lucru nu esti singura femeie careia i s.a intamplat asa ceva ..nu esti singura fiintza care trece prin aceasta suferinta...singura modalitate de al uita este sa pleci undeva unde sa nu iei contact cu nici.o persoana care are legatura cu el.. nu asculta melodii care te indispun..care te fac sa te gandesti la el..ocupati timpul cu altceva departe de el..iti va trece acest sentiment..nu te atsepta sa treaca repede..timpul este cel care te va ajuta....nu te mai gandii la el..nu intreba de el..iti spun din propria experientza..eu am plecat departe cateva luni nu am luat contact cu nimeni care sa aibe legatura cu el...si l.am uitat ....incearca sa il uiti si tu..nu are rost sa te gandesti la cineva care ,poate tu in momentul cand suferi el este fericit..uita.l sunt atatia baieti..poate si mai buni k el .Am 23 ani si am trecut si eu prin prima dragoste...cum a venit asa a si plecat ...va fi cineva si pentru tine...cum este pentru fiecare in parte ..Cu drag Florenta

Va multumesc, tuturor pentru sfaturi... sa stiti ca ma ajuta mult si mere le citesc cu mare drag... chiar nu credeam ca o sa.mi luati in seama "poveste" mea....!!!! va poop:*:* soffia

Draga Sofia
Sincer imi este tare mila de tine , stiu ce simti si prin ce ai trecut. E groaznic , stiu .
Si eu am simtit asta din plin , am avut un prieten nu demult pe care l-am iubit din toata puterea sufletului meu , iar acum nici macar nu pot sa-l urasc , imi este indiferent . M-a jignit , m-a umilit de nenumarate ori si sa folosit de mine si de relatiile mele .
Si aceasta amagire a tinut un an si jumate . Mi-a fost greu , mai ales ca-l vedeam zilnic , (e un mare crai in orasul nostru) de fiecare data simteam un cutit in piept . La un moment dat mi-am facut analiza vietii si mi-am zis ca asa nu se poate , trebuie sa ies din aceasta prapastie care se adanceste pe zi ce trece . Mi-am dat seama ca aceasta prapatie se numeste DEPRESIE , iar eu nu vroiam sa ajung o leguma sau o sinucigasa .L-am analiat pe el , m-am analizat pe mine . Stii la ce concluzie am ajuns?Ca nu m-a meritat , ca e un ratat care isi gaseste placerea in paharul cu bautura , in cartile de poker si in ... cu care se intalneste. Si mai este o problema , desii are cu mult peste 30 ani nu i sa rupt cordonul ombilical de mama lui.
Deci eu eram net superioara lui , si atunci pentru cine sa plang , merita?
Nu , in nici un caz draga mea . Intradevar viata merge inainte . A aruncat tot ce-mi aminteste de el .
Acum ma intalnesc cu un om minunat , pe care-l admir , il respect si abia astept sa ma sune , sa ma scoate in oras , de fapt sa ne intalnim.
Iar pe celalat il consider o experienta negativa si punct.Stiu ca pana atunci cand vei simti si tu asta va mai trece ceva vreme , dar sa stii ca numai tu poti sa-ti vindeci sufletul , si sunt convinsa ca cine stie sa iubeasca asa de tare aceea poate depasi orice situatie pentru ca dragostea e un sentiment puternic si putini oameni sunt in stare sa iubeasca sincer.
Fii puternica , va veni timpul cand si tu te vei intreba "Pentru omul asta am suferit? Cum am fost asa de oarba? "

Te pup , ai grija de tine

draga Sofia,pot spune ca m am regasit in randurile scrise de tine...trec prin aceeasi situatie...am 20 de ani,m-am despartit de prietenul meu de cateva saptamani si cunosc sentimentul perfect.l am intalnit inainte de a implini 18 ani,el avea 23,m am indragostit de el din prima clipa cand l am vazut...apoi au aparut complicatiile:iubirea pentru fosta,pe care eu am considerat o mai mult obsesie,nehotararea de a fi sau nu cu mine,apoi un inceput de relatie...au urmat momente incredibile,eram convinsa ca este primul si ultimul baiat din viata mea...apoi despartirea...povestea asta s a repetat de vreo 4 ori(cu acelasi el)am incercat dupa fiecare despartire sa ma conving ca este ultima...zile de chin,nopti nedormite...apoi usor usor au venit clipele in care psihicul imi revenea la normal,ma obisnuiam cu ideea ca s a terminat totul...si ce crezi?!...facea cate un giumbusluc si reaparea in viata mea,il iertam('iubirea cere sacrificii'gandeam pana nu demult)si o luam de la capat...apoi urma din nou despartirea intotdeauna in cele mai sensibile momente ale mele(inainte de bac,inainte de admiterea la medicina,cand am aflat de o problema de sanatate a mamei).momentan imi este foarte greu,in plina sesiune cu sufletul franjurat si o oboseala psihica cronica,dar mi a ramas optimismul...stiu ca fiecare om are pus undeva un sufletel doar pentru el,si daca universul nu ne a lasat sa fim cu tipii astia,inseamna ca a facut o pentru ca meritam ceva mai bun si ca meritam sa fim mult mai fericite decat am fost in relatiile astea...daca esti de parere ca vorbind cu cineva care trece prin acelasi lucru ca si tine te face sa te simti mai ok,daca simti nevoia sa povestesti mai multe detalii despre starea ta,sau sa auzi mai multe detalii despre povestea mea,imi poti zice si iti las in id sa ma poti contacta...daca nu....fi tare,nu te lasa purtata de val sa ii trimiti mesaje despre starea ta,nu i arata ca esti vulnerabila si disponibila oricand vrea el,incearca sa nu ii mai cauti imaginea in orice ai face,nu mai asculta melodii ce iti amintesc de el...

buna sofia! am citit din randurile tale si din cate spui tu,ca fostul tau iubit nu a pus mare pret pe iubirea ta pt el deoarece iubea pe altcineva. important este momentul in care ti ai dat tu seama de lucrul asta sau cand ti a marturisit el. daca dupa 1 an de relatie el ti a spus clar ca iubeste pt alta si nu pe tine, e un adevarat soc. dar daca din primele luni de relatie ti ai dat seama de asta sau chiar ti a spus in fata si tu totusi ai acceptat sa fii cu el in continuare, inseamna ca stii la ce risc ti ai expus sufletul si stabilitatea emotionala. oricum, un sfarsit de relatie nu e un capat de viata.acum suferi f mult si esti ingrijorata ca timpul trece si nu reusesti sa il uiti. o rana nu se vindeca usor, dar nu ramane vesnica. oricum, fiind dragoste doar din partea ta,nu poti sa numesti relatia avuta dragostea vietii tale. va veni o vreme cand alt barbat din viata ta va merita acest titlu precum si dragostea ta. este descurajant ca la 18 ani sa fii atat de dezamagita. insa, nu te a dezamagit viata in sine, ci doar o persoana pe care ai intalnit o in drum. viata ta abia acum incepe. iti doresc numai lucruri frumoase! si dragoste adevarata!

Draga mea,
Ai primit multe sfaturi sau pareri legate de situatia ta. Eu voi fii scurta si-ti voi spune din experienta proprie: doar iubind din nou vei pute uita. E singura solutie, nimic nu te va alina, poti citi carti, poti iesi in cluburi, poti face orice altceva dar nu-ti va alina durerea. Incearca sa-l gasesti pe Fat Frumos si vei fii fericita, nimeni nu e de neinlocuit! Succes!

Antidepresivele in general normalizeaza chimicalele din creier care se numesc neurotransmitatori, respectiv serotonina si norepinefrina. Alte antidepresive actioneaza asupra dopaminei. In cele mai multe cazuri medicatia antidepresiva este recomandata in conjunctie cu psihoterapie.

Hotaraste-te exact ce vrei sa faci si dedica-ti toata puterea si hotararea acestui scop. Preferabil ar fi sa iti construiesti un model si sa incerci sa te apropii cat mai mult de ea- adica realizata, frumoas, inteligenta, cu simtul umorului ,, etc . O sa iti prinda bine si in plus exista sansa sa-l faci pe tip sa se zgarie pe ochi ca a avut asa o fata si s-a ales cu o harcioaga de birou cu IQ-ul cat suma numerelor de la pantofi si pe deasupra cu fata stramba de parca a calcat-o tractorul, pe care ai omora-o daca ti-ar da un pretext, cat de mic...mrrrrghhh(frothing), pe scurt o tipa care e tot ce tu nu esti si nici nu ti-ai dori sa fii. Dar mai ales o sa-ti prinda tie bine. Ai grija sa nu dai in narcisism.
Daca il mai vrei pe tip inapoi infige-te tare in el. Oricum, betonul trebuie sa fie cas dulce pe langa tine, asta e ideea centrala.
Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca
cu cineva si a avea pe cineva alaturi si nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete... Ca saruturile nu sunt contracte si cadourile
nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in
astazi si acum, pentru ca terenul lui "maine" este prea nesigur pentru a face planuri ... si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la
jumatate drumului. Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea multa, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe
sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intradevar poate
suporta, ca intradevar are forta, ca intradevar e valoros, si omul invata si invata ... si cu fiece zi invata. Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti
intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi. Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care
nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii. Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot
continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit. Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari
pot. Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia nu va mai fi la aceeasi intensitate. Cu timpul iti dai
seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece. Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta
traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata. Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme
sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat. Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta
va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai. Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai
exact in acel moment. Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum
s-au dus si nu mai sunt... Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa
spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens. Dar din pacate, se invata doar cu timpul...