Cum ne putem feri de simptomele depresiei pe perioada iernii
Generalitati si alte informatii
In timp ce unele persoane abia asteapta zilele reci ale toamnei si ale iernii, mesele in familie planificate, noptile relaxante in fata focului, altii sunt ingroziti de temperaturile scazute si zilele scurte.
Daca istoria se repeta, aceste persoane stiu ca sezonul rece va aduce, cu siguranta, inrautatirea simptomelor depresiei.
- aproximativ 3% din populatia ce traieste in zonele temperate sufera de depresie de iarna, numita de experti si tulburare afectiva sezoniera;
- un procent dintre pacientii care sufera de depresie indiferent de anotimp, acuza inrautatirea starii de sanatate mentala pe perioada iernii;
- exista multe persoane care au o forma mai putin severa, nediagnosticata, numita tristete de iarna.
Odata cu scurtarea zilelor, dispozitia unor oameni poate deveni mai intunecata.
Alte simptome ale depresiei includ:
- oboseala extrema;
- nevoie crescuta de somn;
- dificultati de concentrare a atentiei;
- crestere ponderala.
Inceperea cat mai precoce a unui tratament poate ajuta la depasirea acestor simptome de depresie de iarna. Expertii considera ca tulburarea afectiva sezoniera decurge dintr-un ceas biologic dereglat si se asociaza cu lipsa luminii naturale.
Iata cateva sfaturi pentru ameliorarea simptomelor depresiei sezoniere sau pentru evitarea aparitiei lor.
Persoanele care sufera de depresie de iarna e bine sa consulte medicul
Inceperea planului de mai jos la primele semne de agravare a simptomelor depresiei. Consultarea medicului este primul pas care trebuie facut.
In acest mod, pacientul si medicul pot modifica tratamentul, daca pacientul este sub tratament sau poate incepe un nou plan de tratament, in functie de nevoile sale.
Cunoasterea optiunilor de tratament pentru depresia de iarna
Cateva tipuri de tratament s-au dovedit eficiente in ameliorarea depresiei sezoniere de iarna. Dintre acestea fac parte: terapia cu lumina, medicatie antidepresiva, consilierea si administrarea de melatonina.
Este nevoie ca pacientii sa incerce aceste tipuri de tratament pentru a afla ce functioneaza in cazul lor.
Terapia cu lumina
Terapia cu lumina poate fi la fel de simpla ca trezitul devreme si o plimbare intr-o dimineata insorita de iarna. De asemenea, se poate incerca si cresterea luminozitatii din casa.
Tehnica de “simulare a rasaritului” – in care o lumina este programata sa se aprinda devreme in dormitor – poate fi de folos.
Cutiile de lumina au o mare cautare, fiind comercializate pe internet, iar expunerea la acestea poate fi de ajutor. Cele mai eficiente sunt cele de dimensiuni mai mari, pentru care s-au facut si cele mai multe studii.
Pacientul sta in fata cutiei de lumina, zilnic, pentru o anumita perioada de timp. Folosirea luminii de dimineata pentru o jumatate de ora sau o ora este foarte eficienta.
Lumina puternica, naturala, de dimineata este si mai buna, daca aceasta exista. Cel mai bine este ca expunerea la lumina sa se faca in timpul diminetii, dar sunt si pacienti la care este mai eficienta expunerea seara.
Terapia cu lumina si simularea rasaritului impreuna sunt la fel de eficiente ca si administrarea antidepresivelor, conform unor studii recente.
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Psihologie-psihiatrie , .
Administrarea de melatonina pentru a ajuta reglarea ceasului biologic
Exista studii care arata ca majoritatea pacientilor cu tulburare afectiva sezoniera raspund bine nu doar la expunerea la lumina stralucitoare, dar si la doze scazute de melatonina administrate dupa-amiaza, pentru a regla ceasul biologic la normal.
Doza de melatonina si ora de administrare ar trebui calculate de un medic familiarizat cu acest tip de terapie. Exista si pacienti la care administrarea melatoninei este mai eficienta dimineata decat dupa-amiaza.
Regandirea tratamentului
Un pacient cu diagnostic de tulburare afectiva sezoniera ar trebui sa-si reevalueze tratamentul in fiecare an. Este recomandat ca pacientul sa-si intrebe medicul daca are nevoie de doze mai mari de antidepresive sau de mai multa consiliere pe perioada iernii.
Uneori, cresterea dozei de antidepresiv la inceputul lunii octombrie si pana in martie poate fi de ajutor. Pentru altii pot fi mai folositoare cateva ore de terapie in plus pe perioada iernii.
Articole recomandate
-
Mituri frecvente asociate depresiei
-
Depresie sau anxietate: cum ne ajuta psihoterapia?
-
Recunoasteti simptomele depresiei
-
Sanatatea respiratorie in sezonul rece: rolul farmacistului
-
Stres, anxietate, suprastimulare: ce functioneaza cu adevarat pentru sistem ...
-
Simptomele depresiei la copii
-
Cum putem reduce riscul depresiei?
-
Manifestarile si tratamentul supradozei cu antidepresive
De asemenea, terapeutul ii poate oferi pacientului un set de “instrumente” care sa-i fie de folos atunci cand dispozitia incepe sa scada. Scopul este ca persoanele cu depresie sa isi recunoasca simptomele si sa ceara ajutorul prietenilor si familiei.
O alta strategie care da rezultate in cazul depresiei sezoniere este pastrarea unui jurnal al dispozitiei. Acest jurnal il poate ajuta sa-si identifice starile si reactiile in diferite situatii. Aceasta intelegere, in schimb, il ajuta sa evalueze si sa inlocuiasca gandurile negative.
Atentie la consumul de carbohidrati
Consumul de carbohidrati – in special dulciuri – este un simptom frecvent in tulburarea afectiva sezoniera, dar energia obtinuta din acesti carbohidrati simpli este doar temporara, iar excesul poate insemna o crestere ponderala.
Se recomanda o dieta saraca in carbohidrati simpli si bogata in carbohidrati complecsi (cum ar fi cerealele integrale si legumele cu mult amidon, precum cartofii) si proteine.
Scaderea expunerii la stiri care pot determina depresie
Urmarirea stirilor in fiecare zi poate duce la scaderea dispozitiei si mai mult. Acestea sunt stresante, iar reducerea stresului este de folos pentru ameliorarea dispozitiei.
Stirile pot fi inlocuite cu citirea unor biografii ale unor oameni care au reusit in viata sau vizionarea unui film despre oameni care au depasit diferite adversitati. Aceste informatii noi pot pune viata intr-o noua perspectiva.
Cautarea uui sprijin la prieteni si activitatea fizica
E mai usor de spus decat de facut. Pacientii sunt incurajati sa socializeze cat mai mult, chiar daca simt ca nu doresc asta. Dispozitia este foarte strans legata de nivelul de activitate.
Cand o persoana devine deprimata, tinde sa se izoleze si sa nu mai aiba activitate fizica. Revenirea la nivelul anterior de activitate fizica duce la ameliorarea depresiei.Orice tip de activitate fizica ajuta, atat o plimbare prin cartier, cat si un meci de fotbal.
Tratarea depresiei sezoniere: Intrebari pentru medic
Daca dispozitia se inrautateste pe masura ce vremea devine mai rece si zilele se scurteaza, afectiunea se numeste “depresie de iarna”.
De ce unele persoane devin mai triste in lunile de iarna sau uneori la inceputul toamnei?
Boala poarta numele de tulburare afectiva sezoniera. Afectiunea este marcata de instalarea depresiei la sfarsitul toamnei si inceputul iernii, atunci cand exista mai putina lumina naturala. Se considera ca apare atunci cand ritmurile biologice ale organismului sunt dereglate de reducerea cantitatii de lumina.
Unii pacienti au depresie tot anul, dar simptomele sunt mai accentuate in lunile de iarna.
Altii au doar tulburare afectiva sezoniera, luptandu-se cu dispozitia proasta doar in lunile reci si mai intunecate (exista si un grup mic de pacienti la care depresia apare in lunile de vara).
Tulburarea afectiva sezoniera afecteaza aproximativ 3% din populatia din zonele temperate, dar exista si pacienti cu forme mai usoare care nu sunt diagnosticati.
Inrautatirea dispozitiei in lunile de toamna si iarna este doar in imaginatia pacientului?
Aceasta ”depresie de iarna” a fost identificata pentru prima data in 1984. A fost descoperita o tendinta la schimbari dispozitionale sau de comportament, de diferite grade, variind de la usore pana la severe.
Simptomele includ:
- nevoie crescuta de somn;
- oboseala in timpul zilei;
- crestere ponderala;
- pierderea interesului pentru activitati sociale si sexuale.
Tulburarea afectiva sezoniera este mai frecvent intalnita la persoanele din latitudinea nordica. Afecteaza mai frecvent femeile decat barbatii, posibil din cauza unor factori hormonali. La femei, aceasta afectiune apare mai rar dupa menopauza.
Ar trebui crescuta doza de antidepresiv?
O crestere a dozei poate fi utila, dar trebuie consultat medicul inainte. Se recomanda ca pacientul sa nu-si creasca singur doza; e bine sa solicite o reevaluare a bolii, iar medicul ii poate spune daca e nevoie de o marire a dozelor sau de un alt antidepresiv.
Conform unor studii poate fi utila administrarea de antidepresive incepand cu lunile de toamna, inainte ca dispozitia sa scada. In mai multe studii diferite, pacientii cu tulburare afectiva sezoniera care au luat antidepresive incepand cu lunile de toamna au avut risc mai mic de recurenta a depresiei in iarna, comparativ cu cei care au luat placebo la inceputul toamnei.
Sunt necesare mai multe sedinte de terapie?
Mai multe sedinte de terapie individuala sau de grup pot fi utile.
Alta idee, sugerata de terapeuti este ca pacientii sa-si faca “temele de acasa” intre sedintele de terapie. Acestea pot include tinerea unui jurnal pentru identificarea gandurilor negative, analizarea lor, apoi evaluarea si schimbarea acestora. Incercarea de a reduce tendinta pe care o are persoana depresiva de a se critica foarte aspru sau incercarea de a nu mai rumina gandurile negative – poate adanci depresia.
Ce mai poate face pacientul pentru a imbunatati depresia de iarna?
Terapia cu lumina s-a dovedit eficienta. Poate fi folosita in combinatie cu psihoterapia, antidepresive sau suplimentele de melatonina, care ajuta la resincronizarea ceasului biologic.
Terapia prin lumina implica folosirea unor cutii de lumina de interior. Este necesar sfatul medicului pentru tipul de cutie, durata de expunere si momentul zilei in care sa se faca expunerea.
Expunerea la lumina solara poate ajuta unele persoane cu simptome de depresie. La fel si exercitiile fizice regulate, mentinerea activitatii sociale si a relatiilor cu prietenii.
Este indicata mentinerea unui regim alimentar echilibrat. Majoritatea expertilor recomanda o dieta cu suficiente proteine si carbohidrati complecsi – cum sunt cerealele integrale si legumele cu continut mare de amidon (in locul dietei cu carbohidrati simpli).
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Psihologie-psihiatrie , .
Articole recomandate
-
Gandeste pozitiv si scapi de depresie – este suficient?
-
Cum ne putem feri de infectiile din spital?
-
Sindromul de stres posttraumatic
-
Posibilitati de tratament in tulburarile de anxietate: Psihoterapia
-
Terapii alternative pentru depresie
-
Cosuri cadou cu bauturi premium si delicii de calitate, cheia unui rasfat fa ...
-
Simptome fizice ale depresiei
-
Principalele afectiuni induse de stres


Mituri frecvente asociate depresiei
Depresie sau anxietate: cum ne ajuta psihoterapia?
Recunoasteti simptomele depresiei
Sanatatea respiratorie in sezonul rece: rolul farmacistului
Stres, anxietate, suprastimulare: ce functioneaza cu adevarat pentru sistem ...
Simptomele depresiei la copii
Cum putem reduce riscul depresiei?
Manifestarile si tratamentul supradozei cu antidepresive
Gandeste pozitiv si scapi de depresie – este suficient?
Cum ne putem feri de infectiile din spital?
Sindromul de stres posttraumatic
Posibilitati de tratament in tulburarile de anxietate: Psihoterapia
Terapii alternative pentru depresie
Cosuri cadou cu bauturi premium si delicii de calitate, cheia unui rasfat fa ...
Simptome fizice ale depresiei
Principalele afectiuni induse de stres