vermifuge

Un vermifug este o substanta specifica folosita in medicina pentru a distruge si elimina viermii intestinali, avand un rol crucial in cadrul tratamentelor antiparazitare. Conform denumirii sale provenite din latina, unde "vermi" inseamna "viermi", iar "fugere" se traduce prin "a alunga", vermifugul este, de fapt, un agent de expulzare a viermilor. In functie de tipul de parazit pe care il vizeaza, vermifugul poate fi un medicament anti-helmintic, de actionare specifica impotriva viermilor rotunzi (nematode), plat (tenii) sau cu ventuze (trematode). De asemenea, poate fi un medicament anti-protozoar, focund pe anumite specii de paraziti unicelulari, precum amibe sau giardia. Mecanismul de actiune al medicamentelor vermifuge variaza. Unele substante paralizeaza sistemul nervos al viermilor, impiedicandu-le astfel mobilitatea si permitand eliminarea lor prin scaun. Alte medicamente interfereaza cu metabolismul viermilor, ducand la moartea acestora. Este esential ca... [continuare]

Boala vasomotorie a extremitatilor, observabila la copilul de varsta cuprinsa intre 6 luni si 5 ani. Acrodinia este datorata unei intoxicatii, cel mai adesea medicamentoasa, cu mercur. Mainile si picioarele sunt tumefiate, rosii, dureroase. Copilul este obosit, slabeste, se scarpina, transpira mult, sufera de parestezii (senzatii de furnicare) si de tahicardie. Nu are febra. Suprimarea tratamentelor in curs pe baza de mercur (substante vermifuge, gamaglobuline, pomezi pe baza de mercur) asigura vindecarea acrodiniei. [continuare]

Medicament utilizat in tratamentul bolilor cauzate de paraziti. In functie de tipul de parazit ce trebuie distrus, antiparazitarele sunt fie antihelmintice, fie antiprotozoare. Ele sunt administrate pe cale orala. Antihelminticele - Denumite in mod curent vermifuge, sunt active asupra cestodelor (viermi plati segmentati: tenia, echinococul), asupra tramatodelor (viermi plati nesegmentati: galbeaza, bilharzie sau schistosom), asupra nematodelor (viermi cilindrici nesegmentati: ascaris, anchilostom, anguilula, filarie, oxiur, trichina, tricocefal). Antiprotozoarele - Sunt utilizate in tratamentul amibiazei (cauzata de amibe), al paludismului (cauzat de plasmodiu), al giardiazei (cauzata de giardia), al leishmaniozei (cauzata de leishmania), al tricomonazei (cauzata de tricomonas), al toxoplasmozei (cauzata de toxoplasme), al bolii somnului (cauzata de tripanosome). [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de ses pana in zona subalpina, la noi in tara. Frunzele au forma ovala si sunt ascutite in varf. Florile sunt dispuse in ciorchine si au culoare alba. Fructele au forma de pastaie, iar semintele sunt acoperite de peri. Iarba fiarelor infloreste din luna mai pana in luna august.  In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile. Recoltarea acestora se face in momentul aparitiei primelor frunze (primavara) sau toamna. Planta are calitati diaforetice, vermifuge, expectorante si diuretice. Uz intern: - edeme, hidroptizie, viermi intestinali, bronsita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - boli cutanate, rani, taieturi - sub forma de cataplasma, decoct. Contraindicatii: - Planta se consuma doar cu recomandarea medicului, fiind toxica. Poate determina simptome ca cistita hemoragica, nefrita, varsaturi, incontinenta urinara. [continuare]

Planta medicinala care creste in tara noastra in zona alpina, pe stanci si in pasuni (este ocrotita de lege). Frunzele au dimenisuni mari, forma ovala. Florile au culoare galbena si sunt strabatute de puncte brune. Planta contine principrii amare, alcaloizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Gentiana infloreste din luna iulie pana in septembrie. Radacina se recolteaza dinluna august pana in luna octombrie. Are calitati stomahice, carminative, laxative, antimicrobiene, hepatice, imunostimulatoare, vermifuge, antipiretic, antipsihotice, antibiotice, expectorante, antiiflamatoare. Uz intern: - stimularea poftei de mancare, stimularea sistemului nervos, imbunatatirea functiei ficatului, marirea secretiei biliare, paraziti intestinali, febra, guturai, constipatie, afectiuni catarale, stimularea secretiilor gastrice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - eczeme, mancarimi ale pielii, conjunctivita, pecingine - sub forma de comprese,... [continuare]

Planta medicinala, aliment si condiment bianuala, cultivat in majoritatea zonelor de relief in tara noastra. Radacina este conica, groasa, de culoare alba. Frunzele sunt aromate, sectate, mici ca dimensiune. Florile sunt de culoare alba, grupate in umbele. Fructul este o dicariopsa, de culoare verde-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina, fruzele si fructele (semintele).Patrunjelul contine glucide, proteine, vitamine (mai ales vitamina c), minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, sodiu), ulei volatil, lipide, flavonoizi. Are efect expectorant, diuretic, tonic, antioxidant, stomahic, carminativ, hipotensiv, antispastic.Patrunjelul este folosit si in gastronomie, pentru aromatizarea preparatelor culinare. Uz intern: - edeme, infectii, astenie, tulburari de circulatie sanguina, hipertensiune, boli reumatice, vermifug, intoxicatii cu alcool, anorexie,meteorism si colici abdominale, dismenoree, amenoree, astm bronsic, stimuleaza secretia lactata, litiaza... [continuare]

Planta medicinala aromata, inalta de aproximativ un metru, care creste in zona de camp si de deal. Frunzele sunt subtiri si au culoare arginitie. Florile au culoare galbena, Pelinul infloreste in din luna iulie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si florile din varf. Recoltarea se face la sfarsitul perioadei de inflorire. Gustul plantei este foarte amar. Pelinul contine ulei volatil, principii amare, tuiol, artamarina, dinina, pinen, sabinen. Pelinul are efect antibacterian, colagog, vermifug,  antimicotic, carminativ.   Uz intern: - convalescenta, anemie, astenie boli infectioase, dischinezii biliare, tulburari de menstruatie, diaree, gastrite cronice, inflamatii ale mucoasei intestinale, parazitoze intestinale, afectiuni hepato-biliare - in scop curativ si preventiv - sub forma de infuzie, decoct, pulbere.     Uz extern: - ulceratii... [continuare]

Hreanul este o planta medicinala in mod speicial de cultura, care poate atinge chiar si 2 metri inaltime, care prefera solurile umede cu pozitie insorita. Florile sunt de dimensiuni reduse, culoare alba, formate din patru petale dispuse in forma de cruce. fructele sunt silicule globuloase. Radacina este groasa, de culoare galbena si ramificata. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Hreanul infloreste vara, din luna iunie pana in august. Se recolteaza fie primavara timpuriu, fie toamna in lunile septembrie-octombrie, de la plantele de peste un an. Planta contine triglicozizi sulfurati, enzime, acizi minerali, glucide complexe, vitamina b2, vitamina C, nonozaharide, saruri minerale ( potasiu, calciu, fier, manga, fosfor). Mirosul este intepator iar gustul arzator. Hreanul are calitati diuretice, digestive, antibiotice, antiseptice, vermifuge, expectorante, tonice, hipotensive, stomahice. Hreanul este folosit si in... [continuare]

Planta medicinala si alimentara cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Radacina de bostan este puternic ancorata in sol. Tulpina este acoperita de peri aspri, goala in interior si ramificata. Frunzele sunt aspre si paroase, de dimensiuni mari. Florile sunt de culoare galbena. Fructul este o peonida sferica, voluminoasa, de culoare alb-argintiu. Bostanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitorerapeutic se utilizeaza semintele si fructul. Bostanul contine amidon, vitamina a, saruri minerale, protide, enzime, lipide, etc. Planta are calitati laxative, vermifuge, antihelmintice, diuretice, nutritive, sedative. Bostanul este folosit si in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - constipatie, infectii urinare, prostatita, enterite, avitaminoze, dispepsie, dizenterie, boli cardiace, paraziti intestinali, insuficienta renala - sub forma de suc, fructul sau semintele consumate ca atare. Uz extern: - inflamatii, arsuri, plagi,... [continuare]

Planta este flora spontana in regiunile mediteraneene, in Europa, Africa de Nord si Asia. In Romania creste fie spontan ca buruiana in semanaturi sau pe colinele insorite, fie este cultivata ca planta ornamentala, mai ales in sudul tarii. Negrilica creste pana la 60 cm inaltime, are tulpina simpla sau ramificata, paroasa, cu crestere ascendenta. Frunzele sunt alterne, divizate, cu elemente lacinate, inguste, liniare si lungi. Florile sunt solitare, avand petalele albe cu varful albastrui- verzui si infloresc in mai- august. fructele sunt folicule, formand capsule cu 5 elemente spinoase in varf, care adapostesc numeroase seminte triunghiulare, negre si zbarcite. In fitoterapie se folosesc semintele. Dintre elementele chimice constitutive amintim: ulei volatil compus din nigelana, un compus terpenoidic-hederagenina, ulei gras, substante albuminoide, saruri minerale. Principalele proprietati ale plantei sunt: antianorexica, carminativa, digestiva, diuretica, vermifuga, mareste... [continuare]

Planta anuala, erbacee, tulpina urcatoare sau taratoare, are frunze peltate, lung petiolate, orbiculare. Flori portocalii sau galben-roscate, cu vinisoare sangerii, solitare, pintenate, hermafrodite si zigomorfe. fructele au forma globulara, de pastai, se desfac in 3 mericarii monosperme ce contin semintele. Condurul doameni este cultivat in special in zonele umbroase, sub coroana pomilor de preferinta. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, mugurii, semintele si pastaile. Planta contine in frunze proteine, lipide, glucide, acid scorbic, tiamina, riboflavina, niacina, glicozizi cu sulf. Are actiune antiseptica, antibacteriana, digestiva, vermifuga, tonica. Planta este utilizata in alimentatie la salate (semintele si fructele, denumite si capere false) si ca remediu natural in medicina populara., ca decoct, tinctura sau chiar ca infuzie in otet sau alcool.   Uz intern: - boli respiratorii si urinare, inflamatiile mucoasei... [continuare]

Rotunjoara face parte din flora spontana din Europa, Canada, America si Asia (zonele cu clima temperata). In Romania planta poate fi gasita pe la marginea padurilor, tufisuri sau livezi. Rotunjoara este o planta ierboasa si taratoare, ce nu creste mai inalta de 30 de cm. Frunzele sunt reniforme si au marginile crenate. Florile sunt albastrea sau violete, dispuse cate 2-6 la subsuara frunzelor si infloresc din martie pana in mai. Planta contine urmatoarele substante chimice: substante amare, substante grase, saponozide, tanin, ceruri, rezine,  colina, ulei volatil. Principalele calitati ale rotunjoarei sunt: antiinflamator, antiscorbutic, antidiareic, diuretic, antilitiazic, behic, emolient, vermifug, cicatrizant, de asemenea  normalizeaza tranzitul intestinal, limiteaza si ajuta la eliminarea calculilor, stimuleaza pofta de mancare, vindeca ranile, ajuta la vindecare in cazul bolilor hepatice, renale si splenice. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei.  [continuare]

Arbore care poate atinge pana la 15 metri inaltime, de cultura la noi in tara. Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie. Arborele infloreste din luna martie pana in aprilie. Prunul contine vitamina a, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide . In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Prunul are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente. Uz intern: - anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - sub forma de infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata. Uz extern: - hemoroizi - sub forma de bai locale. [continuare]

Planta face parte din flora spontana europeana, dar este intalnita si in Siberia. In Romania poate fi intalnita in zone insorite si umede de pe pajisti, terenuri virane, pe langa garduri sau poate fi cultivata ca planta decorativa. Tulpina plantei poate atinge chiar si un metru inaltime si este ramificata si neteda. Planta creste in tufe cu aspect rotunjit. Frunzele sunt lobate si adanc crestate pe margini. Florile cresc in varful tulpinilor, sunt mari si de culoare galbena. Printre elementele chimice continute de planta se numara: ulei volatil bogat in intuiona, substante amare, flavonoizi, gumirezine, acizi organici-malic, tanacetumolic, eteri enolitici. Principalele proprietati ale plantei sunt: purificatoare, emenagoga, vermifuga. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi: din iunie pana in septembrie.   Uz intern: - afectiuni renale, ascaridoze, avort, boli de stomac, amenoree -  sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Arbore care poate atinge pana la 15 metri inaltime, de cultura la noi in tara. Prunul este un pom fructifer cu frunze eliptice, flori albe si fructe alungite, de culoare vinetie. Arborele infloreste din luna martie pana in aprilie. Prunul contine vitamina a, B, C, fosfor, fier, calciu, potasiu, magneziu, sodiu, mangan, apa, zahar, albumine, celuloza, proteine, lipide . In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. Prunul are calitati tonice, diuretice, depurative, laxative, nutritive, febrifuge, vermifuge, emoliente. Uz intern: - anemie, constipatie, boli reumatice, guta, anemie, astenie, ateroscleroza, boli hepatice, paraziti intestinali, stari febrile, nefrita - sub forma de infuzie, decoct sau se consuma fructa proaspata sau uscata. Uz extern: - hemoroizi - sub forma de bai locale. [continuare]

Planta medicinala intalnita in majoritatea regiunilor in tara noastra, din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina este dreapta, ramificata, acoperita cu peri rari. Frunzele sunt subtiri si fidate, asemanatoare cu cele de marar. Florile au culoare violet-albastruie, roz sau alba. Fructul este o folicula. Nemtisorul de camp infloreste din luna iunie pana in luna agust.  In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile. Planta contine flavonoide, antociani, alcaloizi, glicozizi. Are efect vermifug, diuretic, purgativ, cicatrizant.   Uz intern:   - boli reumatice, guta, astm bronsic, sterilitate, hipertensiune, constipatie, afectiuni renale, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - plagi, rani, hemoroizi - sub forma de cataplasma, spalaturi sau bai locale   Efecte adverse:   - Nu se recomanda utilizarea altori parti din componenta plantei, cu exceptia florilor, planta fiind toxica. Intoxicatia determina... [continuare]

Lamaiul este un arbust care se intalneste la noi in tara ca planta de cultura. Ramurile de lamai au tepi, frunze ascutite la varf, lucioase, de culoare verde inchis. Frunzele emana miros placut cand sunt rupte. Florile sunt albe, iar fructul este rotund si are coaja de culoare galbena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul. Planta contine, proteine, apa, ulei volatil, flavonoide, adelhide, acid citric, acid malic, citrat de potasiu, citrat de calciu, vitamina pp, A, D, E, vitamine din grupul b. Lamaia are actiune antiseptica, antioxidanta, astringenta, cicatrizanta, calmanta, diuretica, depurativa, vermifuga, antireumatica, bactericida, carminativa, febrifuga, tonica, antiinflamatoare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, paraziti intestinali, stari febrile, inflamatii, boli gastrointestinale, stari de greata, boli hepatice, boli ale aparatului respirator, cefalee, convalescenta, litiaza urinara, litiaza biliara, boli reumatice, guta, epitaxis, icter,... [continuare]

Cuisoarele sunt bobocii uscati ai unui arbore originar din Insulele Moluce. Acesta face parte din familia mirtaceelor si acum este cultivat si in Asia si Africa. Arborele de cuisoare este vesnic verde si atinge inaltimi de pana la 14 m. Scoarta arborelui este gri, frunzele sunt stralucitoare, de culoare verde inchis, au forma ovala si sunt foarte aromate. Florile sunt mici, purpurii si cresc in forma de umbrelute, grupate cate 4-5, la capetele crengutelor. Fructul este de culoare purpurie, de cca. 2,5 cm lungime. Arborele de cuisoare creste in climat tropical, cel mai bine in vecinatatea marii. Recoltarea si uscarea au nevoie de un sezon cald si uscat. Cuisoarele se culeg manual inainte ca bobocii sa se deschida si apoi sunt uscate pe rogojini de palmier. Au gust iute aromat. In fitoterapie sunt utilizati bobocii uscati (cuisoarele) si uleiurile volatile extrase din ele si din frunze. Planta contine tanin, ulei eteric, eugenol (are proprietati antiseptice), diferite... [continuare]

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Este un arbust originar din Chile, care este cultivat si in Italia si Africa de Nord (mai ales in Maroc). Boldo poate atinge pana la 5 m inaltime si este verde tot timpul anului. Frunzele sale sunt aspre si casante, verzi- cenusii si emana un miros de camfor atunci cand sunt strivite. Florile cresc grupate in buchetele in varful crengilor si sunt de culoarea galben- pal. fructele sunt mici, negre si lucioase, sunt comestibile si foarte bogate in zaharuri. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: uleiuri volatile - ascaridol, cineol si camfor, flavonide, antioxidanti, alcaloizi - boldina. Principalele proprietati ale arbustului sunt: antioxidant, antitumoral, vermifug, colagog. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si scoarta (din care se extrage boldina). In america Latina frunzele sunt folosite ca si condiment alimentar. Uz intern: - litiaza biliara, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, sifilis, gonoree, aerofagie,... [continuare]

Planta bienala sau trienala, ceapa este una din cele mai des intalnite legume, mai ales in partea de sud si sud-est a tarii. Ceapa are in sol un bulb iar la suprafata solului cresc frunzele cu forma cilindrica. In cel de-al doilea an creste tulpina in varful careia exista o inflorescenta rotunda care contine numeroase flori albe, de dimensiuni reduse. In scop medicinal se utilizeaza bulbii recoltati la sfarstiul verii. Ceapa se cultiva primavara in luna martie-aprilie si se recolteaza in lunile august sau septembrie sau in luna august si se recolteaza in luna iunie a anului urmator. ceapa contine saruri minerale (sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, fosfat), principii antibiotice, glucide, lipide, zaharoza, acizi organici, steroli, vitamine (vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina E), ulei volatil, saponine. Are efect antimicrobian, antiinfections, antihelminitic, antibacterian, antiseptic, carminativ, diuretic, expectorant,... [continuare]

Linarita face parte din flora spontana din America, Canada (este considerata planta daunatoare in culturi) si Europa. In Romania se dezvolta in poieni, fanete, la marginea culturilorsau a drumurilor, tufarisuri, de la campie pana in zona montana inferioara sau este cultivata ca planta decorativa. Planta are radacini scurte, tulpina creste pana la 90 cm inaltime, frunzele sunt lanceolate, ascutite la varf, de culoare verde intens. Florile se aseamana cu cele de "gura- leului", sunt galben intens, iar "buza inferioara" este portocalie.Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: alcaloizi (pegaina sau linarina), flavonoide, flavonoglicozide (linarina, pegaina, aurone), acizi organici (artiric, formic, citric, malic, tanic), zaharuri, glicozide, pectine, grasimi, saruri  minerale. Principalele proprietati ale Linaritei sunt: emolienta, depurativa, laxativa, diuretica, antihemoroidala, sudorifica, curata ficatul si caile urinare, vermifuga, ajuta la... [continuare]

Alunul este un arbust din familia betulaceelor. creste prin padurile de fag, de ulm, de stejar, in amestec cu arborii de baza sau la margine, sub forma de tufisuri, in zona alpina si subalpina. Poate fi intalnit si pe pajisti. Aria de raspandire – de la campie pana la munte, frecvent in zona dealurilor. Poate creste pana la cinci metri inaltime. Florile sunt sub forma de matisori, iar frunzele, aproape ovale, au un petiol de unu-doi centimetri. fructele (alunele) sunt achene si seamana cu ghinda sau chiar cu jirul si se grupeaza cate doua – patru la un loc. Alunul infloreste din luna februarie pana in aprilie. Valoare terapeutica au nu numai alunele, ci si frunzele, coaja sau ramurile arbustilor tineri. Importanti in terapie sunt si matisorii de alun. fructele contin: azotati, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, cupru, sulf, sodiu, vitaminele a si B, materii grase. Alunele de padure sunt, datorita aceste compozitii de exceptie, puternic nutritive si cu valoare energetica... [continuare]

Este o planta originara din sudul Europei si poate fi cultivata ca planta ornamentala si pentru aroma pe care o raspandeste. In tara noastra planta este intalnita in flora spontana, pe coaste insorite, aride, frecvent cultivate.Virnantul este o planta semilemnoasa, inalta de pana la 90 cm, cu tulpina ramificata. Frunzele sunt sesile, compuse, penate si sunt verzui- albastrui. Florile sunt mici si galbene si cresc in corimb. Printre elementele chimice continute de Virnant se numara: ulei eteric, rutina, quercitina, rezine, tanin, alcaloizi toxici, cetone, esteri, terpene. Principalele calitati ale plantei sunt: verzicant, emenagog, antispastic, stimulent, vermifug. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei ce se recomanda sa fie recoltata in iunie, inainte de inflorirea plantei. Uz intern: - afectiuni gastrice, colita, tulburari menstruale, parazitoze intestinale - sub forma de infuzie slaba. Uz extern: - guta, sciatica, artroza - sub forma de... [continuare]

Planta legumicola si medicinala, bienala, iubitoare de soare, care creste spontan pe pasuni sau fanete sau este cultivata. Florile sunt mici, albe iar radacina este groasa, de culoare portocalie, suculenta. Fructele sunt diachene costate. Morcovul infloreste din luna iunie pana in luna octombrie. Planta contine fibre dietetice, betacarotina, vitamina c, vitamina A, vitamina b1, vitamina b2, vitamina B6, vitamina PP, dextroza, levuloza, saruri minerale (fier, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom), aspragina, daucarina, pectina, proteine, lipide, glucide. In scop medicinal se cultiva frunzele proaspete, fructele si radacina de la morcovul salbatic sau fructele si radacina de la morcovul de cultura. Recoltarea se face la morcovul salbatic in luna martie sau in octombrie. Morcovul are calitati antianemice, hepatoprotectoare, hipotensive, antioxidante, carminative, antispastice, cicatrizante, antidiareice, laxative, depurativ, diuretic,... [continuare]

Planta medicinala care creste in zona alpina sau in campii cu sol fertil, iubitoare de umiditate. Frunzele sunt lungi si lucioase, iar florile sunt de grupate, de dimensiuni mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si bulbii. Leurda infloreste  in lunile mai si iunie. Frunzele se recolteaza din luna aprilie, iar bulbii se recolteaza din luna august pana in octombrie. Contine sulfura de alil, vitamina a, vitamina c, carotenoizi, ulei eteric, saruri minerale (calciu, fier, fosfor, cupru, natriu). Leurda are caracteristici expectorante, cicatrizante, depurative, antiseptice, bactericide, hipotensive, antiscrelotice, vermifuge. Planta seamana cu usturoiul la gust si se foloseste si sub forma de condiment in gastronomie.   Uz intern: - hipertensiune, ateroscreloza, scade nivelul colesterolului, insuficienta biliara, afectiuni ale cailor respiratorii superioare,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Radacina de bostan este puternic ancorata in sol. Tulpina este acoperita de peri aspri, goala in interior si ramificata. Frunzele sunt aspre si paroase, de dimensiuni mari. Florile sunt de culoare galbena. Fructul este o peonida sferica, voluminoasa, de culoare alb-argintiu. Bostanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitorerapeutic se utilizeaza semintele si fructul. Dovleacul contine amidon, vitamina a, saruri minerale, protide, enzime, lipide, etc. Planta are calitati laxative, vermifuge, antihelmintice, diuretice, nutritive, sedative. Dovleacul este folosit si in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - constipatie, infectii urinare, prostatita, enterite, avitaminoze, dispepsie, dizenterie, boli cardiace, paraziti intestinali, insuficienta renala - sub forma de suc, fructul sau semintele consumate ca atare. Uz extern: - inflamatii, arsuri, plagi,... [continuare]