hipertrofie amigdaliana

Sforaitul la copii (roncopatia)

Actualizat la data de: 30 Mai 2024

Dr. Butila Liana Maria
Medic Specialist in Pediatrie

Ce este sforaitul si cum se manifesta Sforaitul este caracterizat de un zgomot produs in respiratia copilului in timpul somnului si afectiunea se numeste roncopatie. Ea poate aparea ca urmare a apneei de somn, respiratiei pe gura, obezitatii sau a altor cauze. Sforaitul este frecvent in randul copiilor pana in 10 ani si este considerat normal atata timp cat nu este asociat cu alte simptome patologice. In unele cazuri acesta reprezinta un simptom al unor boli de care sufera prichindelul. Tipuri de sforait Atat la copii, cat si la adulti, sforaitul este de 2 tipuri, fiecare dintre ele avand cauze proprii: - primitiv - sforait ocazional care apare la copii sanatosi, fara a manifesta si alte simptome patologice; - secundar - simptom al unor tulburari sau patologii; acesta este periculos si trebuie investigat pentru a se trata cauza si implicit problema care cauzeaza sforaitul. Semne si simptome Simptomele pot fi impartite in mare parte in simptome de zi si nocturne. Simptomele... [continuare]

Bpoc si sindromul de apnee in somn

Actualizat la data de: 25 Septembrie 2019

Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie

Generalitati Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) si sindromul de apnee in somn de tip obstructiv (SASO) sunt doua patologii frecvent intalnite in practica curenta mai ales in randul pneumoftiziologilor ce au drept consecinte fiziopatologice si moleculare relativ similare. Aceste consecinte sunt: hipoxia si inflamatia care contribuie la aparitia afectiunilor asociate cum ar fi cele cardiovasculare si hipertensiunea pulmonara. Obstructia bronsica poate fi o descoperita accidental la un pacient cu SASO, dar si invers in sensul ca un pacient cu BPOC poate avea simptome de apnee in somn, iar desaturarile sunt mult mai frecvente in timpul somnului. Studiile recente evidentiaza faptul ca exista o stransa interactiune intre BPOC ce duce la aparitia apneei in somn si la randul ei SASO agraveaza evolutia afectiunii, scazand complianta la tratament. Depistarea SASO la pacientii cu BPOC are o deosebita importanta clinica, deoarece managerierea pacientilor cu sindrom overlap este... [continuare]

Stenoza mitrala

Actualizat la data de: 30 Mai 2023

Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog

Generalitati Stenoza mitrala este o afectiune cardiaca care consta in ingrosarea valvei mitrale. Aceasta devine rigida, nu se mai poate deschide in totalitate, astfel ca sangele trece cu greutate in timpul diastolei prin orificiul stenozat. Afectiunea poate cauza diferite complicatii, precum aritmii cardiace (anomalii ale activitatii electrice, care sunt percepute de pacient sub forma palpitatiilor cardiace), insuficienta cardiaca, edem pulmonar sau accident vascular cerebral (prin formarea de emboli la nivelul atriului stang, cu mobilizarea ulterioara a acestora). Anatomia si fiziologia valvei mitrale Valva mitrala este una din cele 4 valve ale inimii. Aceasta este un inel conjunctiv-fibros care separa atriul stang de ventriculul stang (camerele inimii drepte) si care pompeaza sange spre restul organismului. O valva mitrala sanatoasa are 2 valve mici (bicuspida) care se deschid in momentul in care sangele trece spre ventricul (camera inferioara a inimii, din care sangele... [continuare]

Patologia eruptiei dentare

Actualizat la data de: 05 Noiembrie 2018

Dr Raluca Boatca
Medic dentist specialist chirurgie dento-alveolara

Generalitati Eruptia dentara reprezinta ultima etapa de formare a dintilor, constituind un proces fiziologic prin care dintele migreaza in dezvoltare sa de la locul de formare din interiorul osului maxilar catre cavitatea bucala. La sfarsitul acestui proces dintele isi va gasi locul pe arcada realizand raporturi de vecinatate potrivit unui cod genetic caracteristic fiecarui individ. In mod normal eruptia dentara incepe in jurul varstei de 6 luni, odata cu eruptia primilor dinti temporari si se termina la 2 ani si jumatate, pentru dintii temporari, si in jurul varstei de 18-25 de ani pentru cei permanenti, odata cu eruptia molarului de minte. Eruptia acestui dinte insa poate apare, in mod exceptional si dupa varsta de 60 de ani, sau dupa pierderea celorlalti dinti de pe arcada, in faza in care deja se ajunge la utilizarea protezelor dentare. In mod normal maturizarea si eruptia dintilor sunt concordante cu varsta cronologica a copilului, dar pot fi si discordante, in sensul... [continuare]

Amigdalita

Actualizat la data de: 15 Septembrie 2021

Dr. Bota Ana Maria
Medic Primar ORL

Generalitati Amigdalita este o inflamatie acuta, subacuta sau cronica a amigdalelor palatine. Amigdalele palatine sunt mase de tesut limfatic situate de o parte si de alta a valului palatin, la nivelul orofaringelui, facand parte din sistemul imun al organismului. Important de mentionat ca nu sunt singurele organe limfoide localizate la nivelul faringelui, vegetatiile adenoide (impropriu numite "polipi") sunt tot o amigdala (in rinofaringe), iar la baza limbii (hipofaringe) se afla amigdala linguala. In continuare ne vom referi la afectiunile inflamatorii acute sau cronice ale amigdalelor palatine. Cauze Principalele cauze ale inflamatiei amigdalelor palatine sunt infectiile virale si bacteriene. Bacteria cel mai des implicata in producerea amigdalitelor este streptococul beta-hemolitic grup A (SBHGA), care produce de asemenea si angina streptococica. Exista si alti agenti patogeni bacterieni implicati in patologia amigdalelor palatine (Haemophilus, Moraxella, alte grupende... [continuare]

Otita medie seroasa

Actualizat la data de: 02 Octombrie 2023

Dr. Stefania Grigore
Medic rezident Reumatologie

Ce este otita medie seroasa Otita medie seroasa este a doua cea mai frecventa patologie a urechii medii, dupa otita externa. Este caracterizata prin prezenta unui lichid clar sau seros in urechea medie. Acest lichid nu este inflamator, dar poate afecta auzul si poate provoca simptome precum senzatia de ureche infundata sau tulburari de auz. Cum se manifesta Aceasta patologie consta in prezenta de lichid in cavitatea urechii medii, fara semne si simptome de infectie. Otita medie seroasa poate aparea spontan din cauza disfunctiei tubei lui Eustachio, componenta a urechii medii, sau ca raspuns inflamator dupa o otita medie acuta care nu s-a vindecat complet. Semne si simptome Manifestarile clinice includ o pierdere usoara sau moderata a auzului, impreuna cu o senzatie de presiune la nivelul urechii, pe care copiii nu pot intotdeauna sa o descrie sau sa o indice. Mai poate aparea si o senzatie de plenitudine sau pocnitura la inghitire la nivelul urechii. Durerea urechii apare... [continuare]

Abcesul periamigdalian

Actualizat la data de: 03 Decembrie 2025

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Abcesul periamigdalian reprezinta o forma comuna de infectie localizata la nivelul regiunii cervicale si care cuprinde intreaga zona adiacenta amigdalelor. Abcesul (ca entitate patologica in general) este considerat a fi o colectie purulenta care se formeaza in jurul unei zone infectate. Abcesul periamigdalian este o infectie ce debuteaza in straturile superficiale si care prinde succesiv tesutul subiacent, puroiul fiind localizat mai exact intre capsula amigdaliana si pilierul faringian lateral. Este considerat a fi o complicatie a amigdalitei acute (aceasta fiind de fapt inflamatia amigdalelor faringiene). Abcesul determina aparitia durerii locale, a edemului si tumefactiei zonei, iar daca acestea sunt intense poate duce chiar la disfagie, odinofagie, dispnee si dificultati la vorbire. Abcesul periamigdalian apare mai frecvent la adulti (la copii si tineri este relativ rar diagnosticat). Intervalul de varsta la care apare este in general 20-40 de ani (cu limite... [continuare]

Apneea de somn (sindromul de apnee in somn sas)

Actualizat la data de: 20 Noiembrie 2012

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Apneea de somn este o afectiune a aparatului respirator caracterizata prin pauze respiratorii repetate, frecvente in timpul somnului. Durata perioadei de oprire a fluxului de aer este de 10 secunde. SAS prezinta diferite grade de gravitate: usoara, moderata sau severa, in functie de durata si frecventa episoadelor de apnee sau de bradipnee (scaderea ritmului respiratiei). Numarul episoadelor apneice variaza de la 5 la 50 pe ora de somn. SAS a fost clasificat in 3 tipuri: apneea obstructiva, apneea centrala si apneea mixta. Ne vom referi la apneea de somn obstructiva (ASO) sau apneea de somn simpla. Cauze In ASO fluxul de aer inceteaza in ciuda impulsurilor respiratorii, datorita obstructiei sau ingustarii cailor respiratorii superioare, de obicei la nivel naso-faringian. In timpul somnului muschii faringelui si ai limbii se relaxeaza si produc obstructia partiala a cailor respiratorii. Oprirea respiratiei din ASO conduce la scaderea concentratiei... [continuare]

Asistenta medicala a prescolarilor, elevilor si studentilor

Actualizat la data de: 12 Octombrie 2018

Autor: SfatulMedicului

Ordin nr. 653 din 25 septembrie 2001 privind asistenta medicala a prescolarilor, elevilor si studentilor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 777 din 5 decembrie 2001 Ministrul sanatatii si familiei, vazand Referatul comun de aprobare al Directiei generale de asistenta medicala si farmaceutica si al Directiei generale de sanatate publica nr. 15.561 din 13 septembrie 2001, avand in vedere prevederile ARTICOLUL 6, 11, 15, 17, 18, 20, 23 si 25 din Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, ale ARTICOLUL 1, 2, 4, 7, ale ARTICOLUL 12 lit. a) si b), ale ARTICOLUL 13 alin. (1), ale pct. II poz. 1 si 3 din anexa nr. 2 la Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica, prevederile ARTICOLUL 13 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale, cu modificarile si completarile ulterioare, ale ARTICOLUL 1 din Ordonanta Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea... [continuare]

Indicatii terapeutice Afectiuni ale cailor respiratorii superioare, ca: amigdalita acuta, faringita catarala, faringita cronica, faringita cronica si recurenta, hipertrofia amigdaliana la copii, tratamentul postoperator dupa amigdalectomie. Indicatii specifice: Faringo - amigdalita acuta Faringo - amigdalita cronica recurenta Hiperplazia amigdaliana la copii Dupa amigdalectomie Beneficii: Eficienta de peste 90%, dovedita clinic, in tratamentul faringo-amigdalitei acute nepurulente si a puseelor acute din formele cronice recurente Stimuleaza raspunsul imun in timpul fazei acute Reduce frecventa recaderilor si a recurentelor Excelent tolerat, in special de catre copii Indicat in tratamentul de lunga durata Imbunatateste rapid starea generala Actiuni: Combinatie de remedii specifice pentru simptomele faringo-amigdalitei: Atropinum sulfuricum: Intervine in inflamatia si congestia cailor respiratorii superioare, tratamentul formelor supraacute si starilor... [continuare]

Adenoida cronicasupertrofica

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Afectiuni respiratorii la copii

buna seara,va rog daca cineva cunoaste un tratament pentru adenoida cronica hipertrofica,fetita are 3 ani si 8 luni a fost operata acum un an de polipi si in 4 luni am ajuns cu ea la urgenta ,nu putea sa respire polipii erau tot acolo,iar acum si amigdalele,am urmat o multime de tratamente nu stiu ce sa mai fac ...imi este frica sa mai ajung la operatie imi respira greu si transpira foarte des mai ales noaptea,va multumesc, [continuare]

Indepartare chirurgicala a amigdalelor. Indicatii - amigdalectomia este indicata in caz de infectie amigdaliana cronica sau repetata, sau cand amigdalele hipertrofice impiedica respiratia. Desfasurare si convalescenta - Operatia se practica sub anestezie generala de scurta durata. Uneori, ia 24 ore dupa interventie, survin sangerari ale gatlejului, pacientul trebuie sa ramana atunci in pozitie intinsa, culcat pe o parte, pentru a putea inghiti mai usor. Durerile din gatlej si din urechi, obisnuite, necesita adesea administrarea unui analgezic. O alimentatie lichida este data pacientului. durerile de deglutitie din timpul meselor pot persista pe durata a 2-3 saptamani aproximativ. Vindecarea completa este realizata in mod normal in doua saptamani. Daca mai tarziu se produce o sangerare, este necesar sa fie consultat fara intarziere un medic. Sinonim : tonsilectomie. [continuare]