diaforetic

Care provoaca transpiratie; cu proprietati de activare a procesului de transpiratie. [continuare]

Planta medicinala de cultura, intalnita rareori langa terenurile cultivate. Isopul este un arbust mic, lemnos si tufos. Frunzele sunt inguste, iar florile albastre, uneori albe. Planta contine ulei volatil, flavonoizi, taninuri, beta sitosterol, cispinocamfona, marubina, saruri minerale, etc. In scop medicinal se utilizeaza florile sau partea inflorita a plantei.  Varfurile inflorite ale plantei se recolteaza in luna iulie sau august. Isopul are actiune vasodilatatoare, expectoranta, diaforetica, antiseptica, diuretica, stimuleaza pofta de mancare.   Uz intern: - flori - gripa, bronsita, laringita, astm bronsic, tuse, hipertensiune, anorexie, afectiuni gastrice, intestinale, boli hepatice,  icter, leucoree, boli renale, boli reumatice, meteorism, amenoree - sub forma de infuzie, decoct, tinctura.   Uz extern: - flori - echimoze, luxatii, cearcane, rani,... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de ses pana in zona subalpina, la noi in tara. Frunzele au forma ovala si sunt ascutite in varf. Florile sunt dispuse in ciorchine si au culoare alba. Fructele au forma de pastaie, iar semintele sunt acoperite de peri. Iarba fiarelor infloreste din luna mai pana in luna august.  In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile. Recoltarea acestora se face in momentul aparitiei primelor frunze (primavara) sau toamna. Planta are calitati diaforetice, vermifuge, expectorante si diuretice. Uz intern: - edeme, hidroptizie, viermi intestinali, bronsita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - boli cutanate, rani, taieturi - sub forma de cataplasma, decoct. Contraindicatii: - Planta se consuma doar cu recomandarea medicului, fiind toxica. Poate determina simptome ca cistita hemoragica, nefrita, varsaturi, incontinenta urinara. [continuare]

Planta medicinala raspandita mai ales in zona alpina, la noi in tara. Tulpina este dreapta, paroasa acoperita de frunze mici ca dimensiune, de culoare rosie. Frunzele pot atinge chiar si un metru in diametru; sunt acoperite de peri si au marginea zimtata. Radacina este carnoasa si lunga. Florile sunt mici, grupate, de culoare rosie sau alb patat, cu miros placut, dulceag. Captalanul infloreste in luna martie sau aprilie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele si rizomii. Recoltarea se face in timpul infloririi. Planta contine ulei volatil, inulina, rezine, substanta amara, saruri minerala, proteine, mucilagii, furanopetazina. Captalanul are efect diuretic, diaforetic, expectorant, antiasmatic, hipotensiv, antispastic. Uz intern: - edeme, ast bronsic, bronsita, tuse, hipertensiune, boli reumatice, colici biliare, dischinezii biliare, meteorism, colici abdominale, anxietate, boala Basedow, hipertiroidie, insomnie, manifestari... [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Lipanul contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in... [continuare]

Limba boului este planta din flora spontana din regiunile cu clima temperata din Europa. La noi in tara apare ca flora spontana prin pasuni, fanete uscate, pe marginea semanaturilor, padurilor, drumurilor, de la campie pana in regiunea montana, dar este cultivata uneori in gradini. Planta poate ajunge pana la inaltimi de 1 m, este acoperita cu perisori aspri, frunzele sunt ascutite la varf, iar florile hermafrodite sunt de culoare albastra sau roz. Lastarii tineri, florile si frunzele sunt comestibile, avand gustul asemanator cu cel al spanacului. Frunzele uscate au un puternic parfum de mosc.substantele chimice care intra in alcatuirea plantei sunt: alantoina, acid salicilic, consolidina, colina, mucilagii, substante minerale, ulei volatil, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, emolienta, antiscorbutica, diaforetica, antibiotica, emolienta, antigutoasa, anticanceroasa, antiinflamatorie, cicatrizanta, expectoranta, digestiva, usor analgezica. In... [continuare]

Planta tropicala, la noi in tara, de cultura, care prefera temperatura ridicata si umiditatea constanta. Tulpina creste ramificata si poate atinge chiar si un metru inaltime. Florile, grupate ca un ciorchine, au culoare alba strabatute de dungi purpurii. Frunzele sunt lungi si ascutite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (rizomii) care este noduroasa, de culoare alba, de 5-6 cm lungime. Planta contine ulei volatil, fenoli, amidon, rasini, mucilagii. Are calitati carminative, diaforetice, antimicrobiene, antispastice. Gustul este intens si iute. Ghimbirul este cunoscut ca o planta aromata, utilizata si in gastronomie ca si condiment, Uz intern: - greturi, varsaturi, colici abdominale, rau de miscare, circulatie periferica defectuasa, febra, tuse, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - luxatii, micoze cutanate, fibrozite, dureri de gat - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Utilizarea... [continuare]

Mustarul negru este o planta medicinala de cultura, uneori spontana. Florile sunt de culoare galbena. Fructul creste in pastai, este de dimensiuni reduse are forma sferica,  si culoare bruna sau neagra. Gustul este intepator, specific. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele (fructele) care vor fi recoltate dimineata sau in zilele noroase, in lunile iulie sau august. Mustarul contine sinigrozida, glucide, lipide, mucialgii, aminoacizi, substante minerale, vitamine, acizi organici.  Mustarul are proprietati diaforetice, diuretice, emetice, carminative, stomahice. Semintele se utilizeaza si in alimentatie, ca si condiment.   Uz intern: - bronsita, boli reumatice, gripa, nevralgii, intoxicatii, greata - sub forma de decoct, infuzie.   Uz extern: - boli reumatice, guta, nervralgii, cefalee, congestii pulmonare sau cerebrale, degeraturi - sub forma de... [continuare]

Teiul este un arbore inalt (poate atinge in mod normal chiar si 20 de metri), coroana deasa, intalnit in majoritatea regiunilor tarii noastre. Florile au culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bracteele insotitoare, impropriu numite frunze (care au aceleasi substante ca si florile). Bracteele sunt de culoare verde deschis sau galben-verzuie. Frunctul este o nucula. Florile de tei emana un parfum placut, datorita farnesolului. Perioada de inflorire a teiului este in lunile iunie sau iulie. Florile se recolteaza dupa inflorire (ideala ar fi prima saptamana dupa inflorire). Acestea contin flavonoide, tanin, zaharoza, saponine, mucilagii, faraesol, substante triterpenice, vitamina e. Florile de tei au actiune antispastica, neurosedativa, diaforetica, astringenta, antiinflamatoare, expectoranta si fluidificanta, diuretica.   Uz intern: - insomnie, afectiuni ale aparatului respirator,... [continuare]

Plopul este original din Iran si Turcia, dar a fost aclimatizat cu succes si in  Europa. Face parte din familia Salicaceae si in prezent este raspandit pe toate continentele. In Romania ocupa un areal foarte vast, de la campie, pe dealuri si coline joase, pana in zonele submontane, la altitudini de 1.800 metri. Este frecvent intalnit in paduri, poieni umede, zavoaie, depresiuni, luncile raurilor si Delta Dunarii. Il gasim si in parcuri sau in lungul soselelor si a liniilor de cai ferate ca element decorativ. Plopul este un copac inalt, ce poate ajunge pana la 35 de metri, iar diametrul trunchiului poate ajunge pana la 2 m. coroana sa este larga si rara, are ramuri rasfirate. Scoarta este cenusie, brazdata longitudinal. Frunzele sale sunt rombic-ovoidale sau triunghiulare si sunt lobate. Partea superioara a frunzelor are o culoare mai inchisa decat cea inferioara, care este alburie datorita faptului ca este acoperita de perisori. Florile au forma de matisori roscati... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona subalpina si alpina, in pajist. Radacina este noduroasa, creste orizontal. Tulpina este dreapta si are culoare roscata. Florile sunt de culoare alb-galbui. Fructul este o polifolicula. In scop medicinal se utilizeaza florile, frunzele sau planta intreaga. Cretusca infloreste din luna iunie pana in luna august. Planta contine glicozizi, cumarine, rutina, hiperozid, taninuri, vitamine (acid ascorbic), amine, flavonoizi. Se recolteaza toamna. Are actiune antiinflamatoare, analgezica, diaforetica, diuretica Uz intern: - boli reumatice, ulcer gastrointestinal, insuficienta biliara, insomnii, diaree, dizenterie febra, celulita, obezitate angine, stimularea secretiei acidului uric - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - gingivite, stomatite, eruptii cutanate, rani, arsuri, plagi, ulcere cutanate, mialgii, intepaturi - sub forma de decoct, cataplasma, gagara, compresa. Contraindicatii: - Nu se consuma planta in... [continuare]

Planta are frunze paroase si doua tipuri de tulpini (sterile si florifere). Florile sunt albe sau trandafirii. Acestea se ramifica in partea superioara si se termina cu mici capitule care contin 4-6 flori, cu fructe de tip achena. Este des intalnita, creste din campie, margini de drum, pana in regiuni subalpine. coada soricelului infloreste din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in timpul infloririi (lunile iunie-septembrie) inflorescentele si partea aeriana a plantei. coada soricelului este cunoscuta pentru calitatile sale ca remediu fitoterapeutic antiseptic, febrifug, diaforetic, antiinflamator, hepatic, diuretic. Planta contine urmatoarele principii active: borneol, pinen, ulei volatil, valerianic, limonen, cariofilen, achilicina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, alcool etilic si metilic. Uz intern: - florile, planta cu inflorescente - anorexie, nevroza, epilepsie, astm bronsic, bronsite, rinite, rinosinuzite, alergii, colici, ulcere, boli ale... [continuare]

Arbore cu tulpina dreapta, care poate atinge si 40 m inaltime, care creste spontan in zone cu umiditate ridicata,zona de campie, dar si paduri, lunci. Infloreste in luna aprilie sau mai. Florile au culoare alb galbuie. Fructul este o samara (aripat) de culoare galben-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si scoarta. Coaja se recolteaza in perioada infloririi, de pe radacinile si crengile tinere. Frunzele se recolteaza in lunile mai sau iunie. Arborele contine acid malic, ulei volatil, manitol, triterpene, taninuri, acizi organici, cumarine, flavonozide. Frasinul are calitati sudorifice, coleterice, cicatrizante, laxative, antiinflamatoare, antireumatice, astringente, cicatrizante, diuretice, diaforetice, analgezice.   Uz intern:   - frunzele - boli reumatice, guta, obezitate, constipatie, dizenterie, febra, mialgie, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - scoarta -... [continuare]

Planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa. Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti. Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic. Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. Uz intern: - guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii... [continuare]

busuiocul cerbilor este o planta inrudita cu menta si face parte din flora spontana din Europa, Asia de Vest, dar si Nordul Africii. Este o planta iubitoare de soare, prefera solurile umede. creste pana la 30 de cm in inaltime, are tulpina in patru muchii, ramificata la baza, cu frunzele dispuse la baza nodurilor, de obicei in perechi opuse. Frunzele sunt ovale, usor dintate. Florile sunt de culoare roz-violaceu si cresc la baza frunzelor. Intreaga planta este acoperita cu perisori fini. Frunzele contin uleiuri volatile care se emana o aroma mentolata, proaspata, daca sunt sfaramate. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, care se recolteaza atunci cand jumatate din flori sunt inflorite. Perioada de inflorire este iulie- septembrie. Planta este foarte bogata in uleiuri volatile (pulegona, mentona, piperitona) si tanin. Planta are efect carminativ, diaforetic, emenagog (stimuleaza menstruatia), usor sedativ. Busuiocul... [continuare]

Efedra este o planta vesnic verde, face parte din familia Ephedraceae si este originara din zonele din emisfera nordica cu climat uscat din Europa si Africa de Nord, Asia centrala. In Romania exista o planta din aceeasi familie care se utilizeaza local- Ephedra distachya. Efedra creste sub forma de tufe, are multiple tulpini subtiri, ca niste vergi, ce isi pastreaza culoarea verde tot anul. Florile sunt mici si galbene si se formeaza la baza nodurilor fine de pe tulpini. In fitoterapie sunt utilizate ramurile (ce pot fi recoltate pe toata durata unui an) si uneori semintele. Altfel se poate gasi in comert sub forma de extrase de plante. Planta contine efedrina si pseudoefedrina (alcaloizi) in proportie de 40-90%. Principalele sale calitati sunt: vasoconstrictor, creste tensiunea si ritmul batailor inimii, termogenic, ajuta la decongestionarea bronhiilor, creste metabolismul, diaforetic. Este un ingredient nelipsit din componenta produselor destinate... [continuare]

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Planta intalnita din zone luminoase, de campie pana in zone deluroase si subalpine. Florile, sub forma de mici buchetele sunt catifelate si au culoare galben-auriu. Acestea emana un miros dulceag, placut. Planta infloreste primavara si se recolteaza pentru in scop medicinal atat florile (in lunile aprilie sau mai) cat si radacinline si rizomii(toamna tarziu). Rizomii is radacinile plantei cotin saponozide triterpenice (primulina, acid primulinic A), heterozide, primuverozida, zaharuri, tanoizi, enzime, flavoinizi, etc. Florile cotin flavonozide, saponozide triterpenice. Frunzele au un continut ridicat de vitamina c, saruri minerale si beta caroten. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salate sau supe, avand gust usor acrisor. Ca remediu fitoterapeutic, ciubotica cucului are actiune secretolitica, diaforetica, cicatrizanta si expectoranta. Uz intern: -  flori, radacina cu rizomi - afectiuni renale, tulburari gastrointestinale, dureri de cap,... [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Brusturele contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in tratarea... [continuare]

Arbustul de ceara este original din America de Nord, s-a aclimatizat si de-a lungul coastei estice a Statelor Unite, dar si in tari precum Cuba. Prefera terenurile mlastinoase sau din apropierea apelor si tolereaza si solurile sarate. Se poate dezvolta si in zone insorite, dar suporta bine si zonele umbroase. Este un arbust de cultura si initial a fost utilizat cu scop decorativ.  Frunzele sale sunt ascutite, de nuante de verde care variaza de la verde-galbui, pana la verde intens. Frunzele isi pastreaza culoarea aproape tot anul, iar atunci cand sunt sfaramate sunt extrem de aromate. Florile sunt unisexuate si apar in timpul iernii: florile masculine sunt sub forma de matisori de culoare verde-galbui, iar florile feminine sunt mici si se dezvolta in interiorul fructului. fructele sale sunt de culoare albastra si sunt acoperite cu un strat de ceara naturala. Arbustul este bogat in uleiuri volatile, amidon, acid lignin-sulfonic, tanin, rasini astringente,... [continuare]

Pirul este o planta din flora spontana, din familia Gramineae, foarte raspandita in Europa si Asia. In Romania creste pe terenuri cultivate si necultivate, nisipoase sau argiloase, in fanete, pajisti, coaste aride, pe marginea drumurilor si a padurilor, in tufarisuri, livezi si gradini, de la campie pana in zona montana inferioara si este considerata planta daunatoare in agricultura. Are rizom subteran  tarator, ramificat, galben la exterior, alb la interior, lung pana la 1-2 metri, cu noduri la anumite intervale, de unde cresc radacinile adventive. Tulpina este puternica, rotunda, creste pana la 80- 100 de cm in inaltime, neteda, cu noduri pronuntate si are culoarea verde intens. Frunzele sunt lineare, adesea putin rulate, canelate, au lungime de pana la 20 cm, sunt aspre pe fata superioara si netede pe fata inferioara. Florile sunt grupate in spice mici, cu spiculete asezate pe doua randuri, pe tulpina, si fac cam 1-8 inflorescente, care produc cam 50 de... [continuare]

Coada vacii este o planta din flora spontana din regiunile de clima temperata din Europa, in unele zone din Africa si Asia. In Romania este intalnita in solurile nisipoase din zonele montane. Planta poate creste pana la un metru inaltime, frunzele sale au dintisori mici si sunt acoperite de perisori galbeni. Florile sale sunt mari, galbene si infloresc in iulie - august. In componenta chimica a plantei intra urmatoarele substante: mucilagii, saponozide, verbascozid, tanin, rezine, ulei volatil, zaharoza, carotenoizi, fitosteroli, substante minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, calmanta, antihistaminica, antimicrobiana, emolienta, expectoranta, fluidifica secretiile bronhice, diaforetica, sudorifica. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi. Uz intern - astm, bolile vezicii urinare, bronsite, cataruri intestinale, cataruri urinare, dureri de stomac, dureri de piept, inflamatii acute bronhice,... [continuare]

Dafinul sau laurul este un arbust cu frunze verzi tot timpul anului, face parte din familia Lauraceae si este original din bazinul Mediteranean. In Romania este planta de cultura sau crescut in ghiveci, este folosit ca arbust ornamental sau pentru a fi folosit ca si condiment. Creste destul de lent si ajunge pana la maxim 9 m inaltime. Frunzele sale sunt ondulate pe margini, ovale, au o culoare de verde intens, cele mature capata un luciu specific si sunt aromate daca sunt sfaramate. Florile sale sunt mici, de culoare galbena, infloresc primavara, cresc sub forma de umbrela si produc un fruct de forma unei bobite ovoidale de culoare mov inchis, cu o singura samanta. Frunzele si fructele contin ulei volatil - bogat in oxizi (cineol) si fenol metil eteri (estragol, eugenol), mucilagii, pectine, tanin, rezine, o substanta amara (lactona) sesquiterpenica de tip gremacranolodic (costunolida). Din frunze se extrage untul de dafin (oleum lauri), intrebuintat la... [continuare]

Merisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]

Ce este Ceaiul din floare de galbenele si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ceaiul medicinal de Calendulae flos, datorita principiilor active enuntate mai sus are actiune terapeutica atat interna cat si externa. Uz intern - se utilizeaza ca diaforetic, sedativ, antiinflamator, gastro-intestinal, colagog si coleretic datorita principiului amar continut, mareste secretia biliara, cicatrizant (prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesutului). Uz extern - antiinflamator hemoroidal, cicatrizant prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesuturilor. Uz intern - se utilizeaza in diskinezii biliare, ulcer gastric si duodenal si in enterocolite. Uz extern - se utilizeaza in plagi greu vindecabile, degeraturi, arsuri, eczeme, acnee, metroragii, leucoree si in trichomonas vaginalis. Mod de administrare Uz intern - sub forma de infuzie : 2 lingurite de ceai medicinal Calendulae flos la 300 ml de apa clocotita, se bea fractionat in timpul unei zile, inaintea... [continuare]

Ce este Calendulae Flos galbenele si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ceaiul medicinal de Calendulae flos, datorita principiilor active enuntate mai sus are actiune terapeutica atat interna cat si externa. Uz intern - se utilizeaza ca diaforetic, sedativ, antiinflamator, gastro-intestinal,colagog si coleretic datorita principiului amar continut, mareste secretia biliara, cicatrizant (prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesutului). Uz extern - antiinflamator hemoroidal, cicatrizant prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesuturilor. Uz intern - se utilizeaza in diskinezii biliare, ulcer gastric si duodenal si in enterocolite. Uz extern - se utilizeaza in plagi greu vindecabile, degeraturi, arsuri, eczeme, acnee, metroragii, leucoree si in Trichomonas vaginalis. Mod de administrare Uz intern - sub forma de infuzie : 2 lingurite de ceai medicinal Calendulae flos la 300 ml de apa clocotita, se bea fractionat in timpul unei zile, inaintea meselor... [continuare]

Indicatii Obezitate, constipatie cronica. Doze si mod de administrare Intern: in obezitate, pentru persoanele cu greutate sub 70 kg-3 comprimate; pentru persoanele cu greutate peste 70 kg-4 comprimate, in doza unica, seara dupa orele 19, timp de 14 zile. in timpul curei se va respecta cat mai strict un regim igieno-dietetic, hipocaloric. Se vor consuma trei mese pe zi, evitandu-se consumul de alimente intre mese. Cura cu Normoponderol va fi repetata dupa o pauza de 30 zile, perioada in care se va respecta in continuare regimul igieno-dietetic. Se pot face 3-4 serii de tratament pe an. in caz de constipatie cronica, se vor administra 3-4 comprimate seara, la culcare, in doza unica, timp de 7 zile, dupa care inca 7 zile cate 3 comprimate. Compozitie Rhamnus frangula, Capsella bursa-pastoris, Taraxacum officinalis, Betula verrucosa, Cichorium intybus, Aetheroleum Foeniculi. Actiune terapeutica Produsul contine principii active vegetale cu activitate complexa asupra... [continuare]

Ce este Gripovit si pentru ce se utilizeaza Indicatii Datorita compozitiei bogate in zinc si vitamina C dintr-un singur pliculet, extractului de fructe de soc si flori de Hibiscus, continutului ridicat de concentrat de pulberi naturale de coacaze si zmeura GRIPOVIT este recomandat pentru cresterea rezistentei in fata afectiunilor sezoniere aparute primavara, toamna si iarna. Pulberea naturala de coacaze si zmeura, extractul de macese si extractul de fructe de soc sunt surse naturale de vitamina C. Fructele de soc mai contin aminoacizi zaharide si rutin. Au efect diaforetic si antipiretic. Vitamina C creste imunitatea organismului, accelereaza cicatrizarea, are actiune antioxidanta, blocand radicalii liberi. Zincul faciliteaza absorbtia vitaminei C. Mod de administrare 1 plic pe zi Informatii suplimentare Compozitie Pulbere naturala de coacaze si zmeura, extract de hibiscus (macese) si fructe de soc, Vitamina C, Zinc. [continuare]