tinctura castelani

tratament sau prevenire a bolilor prin folosirea plantelor. fitoterapia face parte dintre ramurile medicinei paralele. In majoritatea tarilor, indeosebi in Occident, doar medicii au dreptul sa practice fitoterapia sub forma de consultatie, si doar farmacistii si vanzatorii de plante medicinale (in tarile in care aceasta profesie este recunoscuta) sunt abilitati sa dea sfaturi in momentul cumpararii. Diferite tipuri de fitoterapie - In zilele noastre si in tarile occidentale exista mai multe specialitati, eventual combinate intre ele, care utilizeaza plantele in scopuri medicale. - aromaterapia este o terapeutica ce utilizeaza esentele de plante, sau uleiurile esentiale, substante aromatice secretate de numeroase familii de plante ca, de exemplu, asteraceele, laminaceele sau opiaceele, si extrase prin distilare. Aceste uleiuri sunt produse complexe care se utilizeaza cu precautie si respectand dozele prescrise, deoarece ele nu sunt chiar lipsite de nocivitate. Calea de... [continuare]

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Scaiul magaresc face parte din flora spontana a Europei si Asiei. In Romania se intalneste pe terenurile virane, la marginea culturilor sau in gradini. creste in tufe, poate ajunge pana la 70 cm inaltime. Tulpina este oarecum lemnoasa si ramificata. Frunzele sunt lunguiete, ovale, zimtate pe margini si acoperite cu tepi. Florile sunt numeroase, cresc in varful tulpinii si sunt purpurii, aproape rotunde; infloresc in iulie-august. Dintre substantele chimice ce intra in compozitia plantei amintim: antociani, cumarine, flavone, tanin catehic, glucide, alcaloizi (acotina, acoantoidina), ulei volatil, substante minerale. Principalele calitati ale scaiului magaresc sunt: diuretic, antiinfectios, antibiotic, antiseptic, hipotensiv, colagog, anticancerigen, emolient, expectorant, astringent, ajuta la eliminarea calculilor, cicatrizant extern. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si se recomnada recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - cancer de... [continuare]

Planta este originara din Europa, creste ca flora spontana si apartine familiei Caryophillaceae.In Romania planta este intalnita pe locuri nisipoase, bine aerisite, insorite din Dobrogea, sudul Munteniei si al Olteniei. Planta are in pamant un rizom gros, din care pornesc mai multe radacini brun- galbui, care pot ajunge pana la 2 m lungime. Tulpinile sunt inalte de pana la 1 m, sunt ramificate inca de la baza. Frunzele cresc opuse, sunt lanceolate, ascutite, cu margini drepte si 3 nervuri paralele. Florile sunt grupate in inflorescente, sunt mici si au culoarea alba. Elementele chimice ce intra in compozitia acestei plante sunt: saponozide de natura triterpenica, gipsogenina -identic cu cel din sapunarita, ulei volatil, zaharuri reducatoare, gume, substante grase, saruri minerale. Principalele sale calitati sunt: expectorant, depurativ, cicatrizant extern. In fitoterapie sunt utilizate radacina si rizomii, ce trebuie recoltate in perioada august- noiembrie. In industria... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in toata tara, dar mai ales in zona sudica a tarii, in zone cu umiditate ridicata. Florile sunt mici ca dimensiune, au culoare galbena si sunt grupate. Fructul are forma de capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei. Infloreste intre lunile aprilie si octombrie. Roinita se recolteaza anterior perioadei de inflorire (in lunile mai-august) pana cand apar primele fructificatii uscate. Planta contine alcaloizi, ulei eteric, saponine, flavonoide, carotinoide, enzime, rezine. Rostopasca are actiune analgetica, spasmolitica, antimicotica, vasodilatatoare, sedativa, bacteriostatica, antivirala, hipotensiva. Extractele obtinute in rostopasca au efect antibiotic asupra a numerosi germeni patogeni.   Uz intern: - partea aeriana a plantei - boli hepatice, afectiuni biliare, boli intestinale, tulburari gastrice si duodenale, angina, sifilis, paraziti... [continuare]

Rodiul este un arbust din familia punicaceelor, creste in special in zona mediteraneana, este iubitor de caldura si adapost. Rodiul este spinos si are frunze lucioase, lanceolate, inaltimea sa obisnuita fiind de maxim cinci metri. Florile, in numar mare, au culoarea rosie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o planta ornamentala si mai este cunscut si sub numele de granata. Fructul este sub forma de baca globuloasa, culoarea poate fi de la galben intens la rosu aprins. In scop fitoterapeutic se folosesc coaja de pe radacini si ramuri, frunzele, bobocii florali si fructele. Planta contine : in radacina – peletinerina, continut ridicat de tanin, minerale, acizi; in fructe – vitamina C (in cantitate mare), tanin, pectine, acid citric, celuloza. Rodia are actiune revitalizanta, bun tonic cardiac, astringenta, antihelmintica, amoebicida, antimalarica, antimicrobiana, antioxidanta, citotoxica, hipoglicemianta. Rodia este utilizata in alimentatie, sucul... [continuare]

Arbustul de ceara este original din America de Nord, s-a aclimatizat si de-a lungul coastei estice a Statelor Unite, dar si in tari precum Cuba. Prefera terenurile mlastinoase sau din apropierea apelor si tolereaza si solurile sarate. Se poate dezvolta si in zone insorite, dar suporta bine si zonele umbroase. Este un arbust de cultura si initial a fost utilizat cu scop decorativ.  Frunzele sale sunt ascutite, de nuante de verde care variaza de la verde-galbui, pana la verde intens. Frunzele isi pastreaza culoarea aproape tot anul, iar atunci cand sunt sfaramate sunt extrem de aromate. Florile sunt unisexuate si apar in timpul iernii: florile masculine sunt sub forma de matisori de culoare verde-galbui, iar florile feminine sunt mici si se dezvolta in interiorul fructului. fructele sale sunt de culoare albastra si sunt acoperite cu un strat de ceara naturala. Arbustul este bogat in uleiuri volatile, amidon, acid lignin-sulfonic, tanin, rasini astringente,... [continuare]

Trifoistea de balta este o planta din familia Gentinaceae, care creste in zonele mlastinoase din Europa, Asia si America de Nord, ca flora spontana. In Romania planta se gaseste prin fanete, soluri umede, de la campie pana la etajul alpin. Poate fi cultivata cu succes si ca planta decorativa de gradina. Tulpina sa este inalta de 15-30 de centimetri, care se continua cu un rizom in pamant. Rizomul este lung, gros si ramificat. Frunzele apar in varful rizomului, sunt trifoliate, au coditele lungi, si au o teaca ce inconjoara rizomul. Florile sunt de culoare alb- roza, au codita lunga si au 5 petale. Petalele prezinta pe fata interna numerosi peri alburii. Staminele au anterele rosii-violacee, conferind un aspect foarte placut plantei. Trifoistea infloreste in lunile mai-iunie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, ce trebuie recoltate in lunile aprilie-iunie. Aceasta planta contine urmatoarele substante: trifolina - un trifoliozid echivalent... [continuare]

Crinul face parte din familia Liliaceea si este planta specifica zonelor de clima temperata, dar este intalnita si in bazinul Marii Mediterane, Africa si in Asia; este cea mai veche floare cultivata. In Romania este cultivat in gradini si sere ca planta ornamentala. In pamant aceasta planta are un bulb solzos. Tulpina sa este inalta de pana la 1,5 metri, frunzele sunt invers lanceolate si cresc opus. Pe fiecare tulpina se pot forma pana la 12 flori mari, albe, foarte parfumate, ce infloresc la inceputul verii si au forma de potir, cu petalele intoarse mult. Dintre substantele chimice continute amintim: uleiuri volatile, fitoncide. Principiile sale chimice au proprietati cicatrizante foarte puternice, calmante, reduc stresul, decongestionante, ajuta la reglarea batailor inimii. In fitoterapie sunt folosite petalele florii si bulbii. Uz intern: - excitatie nervoasa, palpitatii cardiace si insuficienta cardiaca, stari nervoase, stres, tulburari de memorie, inflamatia... [continuare]

Planta medicinala care creste in zona de campie, dar si in locuri calcaroase, in zona de deal, pe coline, coaste insorite, pasuni, poieni. Frunzele sunt subtiri, asemanatoare cu cele ale mararului. Florile de dimensiuni mari (pana la 6-8 cm), de culoare galben-auriu. Fructul este o poliachena. In scop fitoterapeutic se culege partea aeriana a planei, cu inflorescente. Ruscuta infloreste in lunile aprilei si mai. Recoltarea se face in perioada infloririi, pana cand apar fructele. Planta contine gardenolizi, flavone, acid aconitic, glicozide cardiotonice, saponine, chinone, fitosterina, cumarine, adonidina, etc. Ruscuta de primavara are actiune sedativa, diuretica.     Uz intern: - partea aeriana - tahicardie, insuficienta renala si cardiaca, accese de tuse, astm bronsic, epilepsie, dureri reumatice, cardiopatii, dispnee cardiaca, insuficienta mitrala, miocardita, pericardita, aritmii,... [continuare]

Dudul este un arbore inalt, ce poate ajunge pana la 15 m inaltime si face parte din familia Moraceae. Dudul alb este originar din China, iar cel negru din Persia. La noi in tara este foarte raspandit in zonele de campie si de deal, dar este cultivat si pe marginea drumurilor. Frunzele sale sunt asimetric lobate, verzi, iar coroana este globulara. Florile femeiesti sunt albe si apar in mai - iunie, iar fructele sunt carnoase, zemoase si sunt albe sau negre, au gust dulceag si se coc in august. Dudul are urmatoarea compozitie chimica: acizii aspartic, folic, folinic, compusi volatili, aldehide, cetone, beta-caroten, frunzele - tanin, beta-caroten, acid folic, un aminoacid (arginina), adenina, carbonat de calciu, glucozide ale argininei, in fructe: tanin, antocianozide si vitamina C, materii peptice, grase si saruri. In fitoterapie se folosesc frunzele, ce se recolteaza in mai si iunie, si fructele mature proaspete, dar si scoarta. Dudul are urmatoarele calitati:... [continuare]

Planta anuala, subarbust cultivat, care poate atinge chiar si un metru inaltime, cu multe ramificatii. Florile au culoare de la albastru-violet aranjate sub forma de spic. Infloreste din luna iunie pana in august. Ca principii active, contine alcooli, cineol, borneol, linalol, geraniol, derivati cumarinici. Mirosul plantei este aromat. Florile contin ulei volatil, acetat de linanil, geraniol, linalil, butirat de linalil, linaliol, acizi si esteri, cumarina, minerale, cariofilen, tanin, principiu amar etc. Levantica este un aromatizant puternic, utilizat atat in fitoterapie, arta culinara, dar si in cosmetica sau parfumerie. In scop medicinal se recolteaza varfurile plantei si florile, atunci cand jumatate dintre ele sunt inflorite. De obicei, perioada de recoltare coincide cu inflorirea: incepand din luna iunie pana in luna august. Uz intern: - florile - boli digestive, cefalee, bronsite astmatiforme, gripa, tuse, stari febrile, tonic general, astenie, insomnie,... [continuare]

Sparanghelul este planta de cultura, originara din America de Nord, dar aclimatizata cu succes si in Europa. In Romania este cultivat in sere, dar se poate achizitiona din magazinele de legume. Planta are in pamant un rizom puternic, frunzele sunt reduse la solzi, iar ceea ce se dau drept frunze sunt de fapt ramificatii liniare ale tulpinii. Florile sunt mici, albe- verzui si dispuse la subsuara ramurilor. fructele sunt bace rosii. Printre elementele chimice din compozitie se numara: proteine, asparagina, lipide, hidrati de carbon, fito-hormoni, enzime, glicozide steroidale, celuloza, saruri minerale. Principalele calitati ale Sparanghelului sunt: depurativ, diuretic, drenor hepatic, biliar, pulmonar, fluidifica secretiile bronhice, mareste cantitatea de urina, stimuleaza digestia, afrodiziac, usureaza tranzitul intestinal, intareste sistemul imunitar, adjuvant in cancer. In fitoterapie este utilizata partea aeriana si trebuie recoltata de la jumatatea lunii mai pana la... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, fiind intalnita mia ales in zonele cu climat racoros si umed. Fructul este o cariopsa. Frunzele sunt late si lungi, tulpina este de tip pai iar florile cresc sub forma de spic. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele dar si planta intreaga. Ovazul infloreste in luna iulie sau iunie. Recoltarea se face inainte de coacere sau a maturarii depline a plantei. Ovazul contine saruri si minerale (potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu), vitamine (vitamine din grupul B, carote, vitamina d), polizaharide, flavone, saponozide, steroli. Planta are efect mineralizant, tonic, antidepresiv, stimuleaza activitatea glandei tiroida, emolient, sedativ, nervin, laxativ, depurativ. Ovazul se foloseste in alimentatie pentru continutul ridicat de proteine, vitamine si grasimi ale semintelor. Uz intern: - constipatie, boli renale, oboseala fizica si psihica, convalescenta, nisip la rinichi, insomnie, tuse, bronsita,... [continuare]

Silurul este o planta din flora spontana europeana si apartine familiei Scrophulariaceae. In Romania creste in zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane. Tulpina este ramificata, creste pana la 15 cm si este acoperita cu perisori. Frunzele sale sunt ovale, lipsite de codita si forma lor aminteste de un ventilator, sunt adanc zimtate pe margini si sunt de culoare verde intens. Florile hermafrodite, cresc la subsuara frunzelor, dispuse in grupuri de 2-6 bucati, sunt albe, cu fine dungulite violet, iar in centru au o zona galbena. Forma florii este deosebita, partea de jos amintind de o pleoapa umana. Infloreste in lunile iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele si floorile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire. Dintre substantele chimice continute, amintim: substante amare, ulei gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile curative specifice plantei sunt: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic, stimuleaza digestia si... [continuare]

Planta este originara din India si Sri Lanka, dar a fost aclimatizata cu succes in Europa, America si Asia. In Romania este cultivata in sere sau gospodarii. Planta are o inaltime de pana la 1,5 m si este spinoasa. Frunzele sunt mari si lobate. Florile sunt albe spre purpuriu. Fructul este carnos, are culoare vinetie, in interior este verezuie si prezinta multe seminte. Printre componentele chimice constitutive se numara: apa 92%, protide, lipide, glucide, fosfor, magneziu, calciu, potasiu, sulf, sodiu, clor, fier, mangan, cobalt,  zinc, cupru,iod, vitaminele: provitamina a, B1, B2, C, PP, scopoletin si scoparon, tripsina. Principalele proprietati ale plantei sunt: antianemic, laxativ, diuretic, stimulent hepatic si al pancreasului, calmant, reduce tumorile, previne cancerul in special la stomac datorita tripsinei, normalizeaza tensiunea arteriala. In fitoterapie este utilizat fructul.     Uz intern:   - afectiuni cardiace, anemie, artrita, cancer... [continuare]

Vascul face parte din familia Loranthaceae si este originar din Europa si Asia. In Romania, aceasta planta semi-parazita se gaseste mai ales in padurile de foioase, dar si pe unii arbori coniferi si creste pe tulpinile copacilor. Ajunge la inaltimea de maxim 1 metru, creste sferic pe tulpinile plantei gazde, avand aspectul unor tufe ramuroase, drepte sau aplecate. Tulpina este scurta, cilindrica si groasa, ramificata din 2 in 2, ingrosata la noduri (de unde se rupe cu usurinta), are culoarea galben- verzuie. Frunzele cresc opuse, sunt lunguiet- ovale, mai late la baza, pieloase, de culoare galben- verzui, raman verzi tot timpul anului. Florile cresc la subsuara frunzelor, grupate cate 2-3. fructele sunt rotunde, sticloase, verzi la inceput si apoi albe, gresc cate 2-3, si au in interior seminte acoperite de o substanta cleioasa, sunt toxice si apar din octombrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc ramurile tinere cu frunze. Recoltarea se poate... [continuare]

Ipeca face parte din familia  Rubiaceea si este o planta originara din zonele temperate din America de Sud (Brazilia) si nu a putut fi aclimatizata in alte zone. Radacina este ramificata, cilindrica, alcatuita dintr-o succesiune de inele de diferite marimi si culori, in functie de varsta plantei, carnoase (atunci cand este proaspat recolatata). Tulpina este sinuoasa si are in varf inflorescenta. Frunzele sunt ovale, cresc altenant, sunt de culoare verde inchis si au nervuri bine evidentiate. Florile cresc in inflorescenta si sunt alcatuite din 5 petale, sunt mici si albe. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizi - emetina, cefelina,  psihotropina, emetamina-,  acid ipecacuanic, acid glicodizic, ipecacuanina,  glicozid scindabil in glucoza si un aglicon fenolic si ipecozidul, acid citric, acid malic, acid ascorbic, saponina. Printre proprietati se numara: expectorant, emetic, stimuleaza secretiile mucoaselor, fluidifica expectoratia, amibicid. In... [continuare]

Maturicea este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Maturicea este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii.  Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile... [continuare]

Scorusul de munte face parte din lora spontana a Europei. In tara noastra este intalnit mai ales in zonele de munte si de deal, sporadic la campie, prin luminisuri si liziere de paduri. Scorusul de munte este un arbust, poate ajunge pana la inaltimi de 8 m, are scoarta neteda si gri la cei tineri si maronie si crestata la cei batrani. Ramurile tinere sunt verzi si acoperite cu perisori, transformandu-se in ramuri maron si gabre. Frunzele sunt lobate, alcatuite din 8-9 perechi de frunzulite ce cresc opus, cu margini zimtate. Florile cresc grupate in inflorescente terminale tulpinii bogate, ajungand pana la 250 de flori albe. fructele sunt de marimea unui bob de mazare, rosii si cu gust astringent. Dintre elementele chimice constitutive amintim: tanin, acid malic, acizi organici, uleiuri eterice, carotina, zaharuri, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, diuretica, hemostatica, antitusiva, antireumatica, astringenta, mareste diureza si curata epiteliul... [continuare]

Mirtul este o planta aromatica, intalnita adesea ca planta ornamentala. Se prezinta sub forma unui arbust a carui inaltime maxima este de cinci metri. Isi are originile in zona mediteraneana si face parte din familia mirtaceelor. Mirtul are frunze alungite, groase, carnoase, foarte frumos mirositoare. Florile sunt mici, albe. Fructul de mirt este o nuca. In scop fitoterapeutic se frunzele sau chiar toate partile acestei plante. Planta contine mirtol, cineol, tanin, eucaliptol, acid cafeic, saponozide. Are actiune tonica, balsamica, antiseptica, dezinfectanta, astringenta, hemostatica. Mirtul este din ce in ce mai des intalnit in preparatele cosmetice si in cele de intretinere a gurii. pastele de dinti cu ierburi si plante medicinale si aromatice, printre care si mirtul, au devenit deja obisnuinta. Lotiuni farmaceutice si produse de infrumusetare din domeniul cosmetic utilizeaza extractele din mirt pentru a catifela pielea, tinand cont de actiunea antiseptica si... [continuare]

Este poate unul dintre cei mai vechi arbori, este originar din China si Japonia si face parte din familia Ginkgoaceae. La noi in tara a fost aclimatizat in gradinile botanice, dar si in unele spatii inchise, in ghiveci ca si bonsai. creste pana la 30 m inaltime, are frunze cazatoare si este foarte rezistent la poluare. Frunzele sale sunt formate din doi lobi, forma lor este triunghiulara, au nervuri radiare, care nu creaza o retea, nu se intretaie, iar coroana este foarte bogata. Frunzele sunt de doua feluri: cele care cresc pe ramurile principale sunt lobate, iar cele care cresc pe ramurelele adiacente, care apar axilar ramurilor principale, sunt simple. Florile sale sunt fie numai feminine, fie numai masculine. Cele masculine produc conuri de polen, iar cele feminine se formeaza la capatul lujerilor, iar dupa polenizare formeaza samanta. Fructele sunt rotunde si de culoare galbena si au un bogat continut de acid butanoic, care le confera un miros neplacut. Din punct de... [continuare]

Acacia catechu face parte din familia Fabaceae si este un copac de dimensiuni medii. Scoarta este dura si are culoare verde. Tulpina are diametru de 30-40 cm si nu creste dreapta, la fel si coroana are forma neregulata. Florile au culoarea galben pal sau alb, foarte parfumate (este folosita in anumite zone ca planta ornamentala sau in industria parfumurilor), fructele sunt in forma de pastaie si au culoarea maronie. Lemnul sau este bogat in tanin si catechin (antioxidant polifenolic). creste in India (Campia Gangelui) si Burma. In scop fitoterapeutic sunt utilizate frunzele si mugurii. Este folosit mai ales datorita calitatilor sale puternic astringente. Uz intern: - diaree, dizenterie, guturai, tuse, febra, raceli, stimularea secretiei lactate - sub forma de decoct. Uz extern: - mameloane crapate, hemoragia nazala (epistaxis), pentru eczeme sau anumite forme ale leprei - sub forma de tinctura. [continuare]

Gheara diavolului face parte din familia Pedaliaceae si creste in teren nisipos, in conditii foarte aride, la altitudini de 500-1000 de metri in Africa de Sud si Zimbabue. Este o planta taratoare, cu radacini tuberoase, foarte puternice, din care ies radacinile secundare. Tulpina sa este acoperita de frunze , ce cresc opozite, alcatuite din 3-5 lobi, de culoare verde, cu nuante de gri, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori fini, care secreta mucilagii. Floarea are forma de trompeta, colorata pe margini in nuante de la roz la violet - purpuriu, iar spre centru este galbuie si infloreste in decembrie - februarie. Fructul sau spinos are o forma aparte, de la care i se trage si numele, este oval si incapsulat intr-o coaja lemnoasa, cu doi spini centrali mari si 2 randuri laterale de 12-16 brate acoperite de tepi. Aceste brate si spini sunt mult mai mari, mai lungi decat fructul in sine. Semintele sale sunt alungite si de culoare neagra. Ghiara diavolului contine... [continuare]

Planta este originara din Africa Tropicala si Arabia pe soluri calcaroase. Boswellia carterii este un arbust ce poate ajunge pana la 4 m inaltime,  cu frunzele alternante ce cresc spre varful crengilor, fiecare frunza este de fapt alcatuita din cate 10 perechi de frunzulite ovale, serate, cu codite scurte. Florile sunt albe sau roz deschis si cresc la subsuara frunzelor in raceme mai scurte decat frunzele. Pentru a se extrage rasina se recomanda sa se efectueze incizii longitudinale pe trunchi si sa se cojeasca scoarta. Seva cea mai buna este data de arbustii tineri. Rasina este alba atunci cand este proaspata, de consistenta laptelui si se solidifica rapid formand mici formatiuni ca niste pietricele, de culoarea chihlimbarului. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: gumirezine, uleiuri eterice, substante amare. Principalele calitati ale acestei plante sunt: astringenta, sedativa, stimulativa, tonica. In fitoterapie se utilizeaza rasina gumanta... [continuare]

Macesul este un arbust inalt, cu tulpina acoperita de spini cu varful curbat. Planta multianuala, creste pe dealuri, la marginea padurilor, fanetelor sau pe marginea drumurilor. Frunzeles sunt dintate. Florile au culoare roz sau alba, formate din cinci petale. La maturitate, in receptaculul plantei formeaza se in interior, fructele de maces (achene) care au culoare portocaliu inchis sau rosie. Planta infloreste in luna iunie. fructele se recolteaza incepand din luna august pana in septembrie, inainte de venirea toamnei, cand fructele isi schimba culoarea in rosu-portocaliu. Fructele contin o cantitate mare de vitamina c. In scop fitoterapeutic se folosesc fructele, florile si frunzele. Macesul contine acid dehidroascorbic, vitamina a, vitamina b1, vitamina B2, vitamina P, vitamina K, acid nicotinic, compusi terpenici, acizi citric si malic, apa, zaharuri, proteine, minerale, vitamina E, vitamina PP. Uleiul din semnintele de macese contine acizi esentiali, lecitine,... [continuare]

Trifoiul apartine familiei Leguminosae si face parte din flora spontana din Europa, Asia si unele regiuni din Africa. In Romania este foarte des intalnit in flora spontana prin fanete, pasuni, raristi de padure, livezi, buruienisuri de coasta, mai frecvent in regiuni de deal si munte, dar este si cultivat pe arii extinse. Trifoiul rosu are radacina puternica, pivotanta, bine dezvoltata, lunga de pana la 100 cm, cu numeroase ramificatii. Radacina principala formeaza un rizom multicapitat, situat practic la suprafata solului, care se adinceste in sol pe masura inaintarii in virsta a plantelor. Tulpina sa este dreapta, inalta de 30-70 cm si creste in grupuri de cate 2-5 bucati la un loc. Frunzele sunt trifoliate, cu codite lungi, cele de la baza plantei sunt usor paroase, celelalte au pe suprafata o pata mai deschisa la culoare. Florile au forma globuloasa, sunt de culoare violacee spre roz, mai deschise la baza, iar inflorescenta ajunge pana la 2-3 cm diametru. Infloreste... [continuare]

Ce este Eurespal si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul simptomelor (tuse si expectoratie) aparute in cursul bronhopneumopatiilor. Nota: acest tratament nu trebuie sa intarzie decizia de instituire a tratamentului antibiotic. Mod de administrare Adulti: Doza uzuala este de 3-6 linguri (45-90 ml sirop) Eurespal (90-180 mg clorhidrat de fenspirida) pe zi. Sugari si copii: Doza uzuala este de 4 mg clorhidrat de fenspirida/ kg pe zi: - sub 10 kg: 2-4 lingurite (10-20 ml sirop) Eurespal (20-40 mg clorhidrat de fenspirida) pe zi. - peste 10 kg: 2-4 linguri (30-60 ml sirop) Eurespal (60-120 mg clorhidrat de fenspirida) pe zi. Daca utilizati mai mult Eurespal decat trebuie, adresati-va imediat medicului dumneavoastra sau farmacistului. In cazul unui supradozaj pot fi observate urmatoarele semne si simptome: somnolenta sau agitatie, greata, varsaturi, tahicardie sinusala. Daca ati uitat sa utilizati Eurespal Nu luati o doza dubla pentru a compensa doza uitata. Luati... [continuare]

Ce este Doppelherz Tonikum K si pentru ce se utilizeaza Indicatii Persoana suprasolicitata Viata cotidiana solicita intregul organism, zi de zi se cere din ce in ce mai mult din partea corpului uman, ceea ce duce la suprasolicitare nervoasa. Doppelherz Tonikum K intareste organismul si da un nou impuls vointei de viata, deoarece inima si aparatul circulator sunt triplu sprijinite. Omul la "varsta de aur" Aparatul cardiovascular este solicitat zilnic si trebuie sa faca eforturi considerabile. Chiar in cea de-a doua jumatate a vietii este importanta actiunea tonica a plantelor asupra inimii plus efectele pozitive ale celorlalte ingrediente asupra aparatului cardiovascular. Persoanele in varsta Tonikum K este folosit ca mijloc prevenitor si poate fi de un real ajutor pentru persoanele la o varsta mai inaintata. Tocmai in situatia in care organismul ar fi slabit, actiunea intaritoare a Tonikului K poate sa fie benefica asupra inimii, aparatului circulator si asupra... [continuare]