prevenirea ulcerului
Aspirina si prevenirea maladiilor cardiovasculare
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Despre aspirina Aspirina a fost sintetizata de casa Roussel la sfarsitul secolului al XIX-lea si introdusa in terapie de Dreser. In mod traditional aspirina se folosea pentru actiunea ei sudorifica, antitermica si antiinflamatoare. Incepand cu anul 1960, cercetarile au aratat o noua si interesanta actiune antiplachetara a aspirinei. Administrarea zilnica a aspirinei la pacientii care au avut un eveniment cardiovascular s-a dovedit a fi benefica pentru prevenirea recidivelor. Preventie primara Studiile recente s-au focusat asupra posibilelor beneficii si efecte secundare ale aspirinei la persoanele care nu au boli cardiovasculare cunoscute, iar rezultatele arata ca aspirina protejeaza impotriva anumitor evenimente cardiovasculare, dar poate proteja si impotriva unor forme de cancer. Atunci cand tratamentele medicale sunt folosite pentru prevenirea bolilor sau a complicatiilor acestora (inainte de aparitia lor), se numeste „preventie primara”. Bolile cardiovasculare apar... [continuare]
Anginele (amigdalitele) acute in sezonul cald - recomandari si prevenire
Dr. Daniela Neacsu
Medic Primar ORL
Generalitati Anginele reprezinta inflamatii ale faringelui (care intereseaza intreaga histostructura a organului-toate straturile) precum si totalitatea foliculilor limfatici izolati situati la nivelul faringelui care prin gruparea lor formeaza amigdalele: palatine, faringiana, linguala si tubare. Dintre acestea cel mai des intalnita in practica ca si afectare este amigdala palatina. Rolul normal, fiziologic al amigdalelor palatine (si de fapt al intregului lant limfatic Waldeyer) este de creare si dezvoltare a mecanismului de aparare imun, care se realizeaza prin agresiuni repetate din partea unor factori externi (fizici sau patogeni). Orice angina este expresia unui fenomen de aparare din partea organismului. Trebuie reamintit faptul ca in mod normal mediul orofaringian este populat cu o flora microbiana polimorfa care traieste in stare de echilibru cu formatiunile limfoide de aparare buco-faringiene. Dintre acesti germeni unii sunt potential patogeni, adica devin agresivi... [continuare]
Prevenirea cancerului de colon
Dr. Georgeta Vremes
Medic primar oncolog
Generalitati Cancerul de colon este cancerul intestinului gros (partea inferioara a sistemului digestiv). Cancerul rectal este cancerul ultimei portiuni a colonului. Impreuna aceste doua tipuri de cancere sunt mentionate sub denumirea de cancer colorectal. In primele faze de dezvoltare a cancerului, apar in colon aglomerari de celule numite polipi adenomatosi. De-a lungul timpului, unii dintre acesti polipi se transforma in cancer de colon. Este posibil ca polipii sa nu fie numerosi si sa aiba mici dimensiuni. Din aceste motive, medicii recomanda sa se realizeze periodic teste de screening pentru prevenirea cancerului de colon, prin identificarea polipilor, inainte ca acestia sa se transforme in cancer de colon. Importanta screeningului pentru cancerul de colon Persoanele care au un risc mediu de a dezvolta cancer de colon, pot incepe sa faca screening pentru cancerul de colon, incepand cu varsta de 50 de ani. Oamenii care au un risc crescut sunt cei in al caror istoric... [continuare]
Angina pectorala – poate fi prevenita sau doar tratata?
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Inima este un organ musculo-cavitar, aproximativ de dimensiunea pumnului ce pompeaza sange in intregul corp find astfel organul principal al sistemului circulator. Functia principala a inimii este de a asigura circulatia sangelui in intreg organismul pentru asigurarea aportului de oxigen necesar celulelor si tesuturilor in vederea unei bune functionari si eliminarea dioxidului de carbon. Angina pectorala este o durere precordiala, decansata la efort sau repaus, care poate ceda spontan sau la administrarea de medicamente specifice, avand o durata Durerea este descrisa ca o arsura, apasare, presiune pe toracele anterior , uneori fiind transmisa si la nivelul bratului stang, in spate, mandibula. Cauzele anginei pectorale Cel mai frecvent motiv pentru care un pacient se plange de angina pectorala este cauzat de reducerea fluxului de sange din arterele coronare, produsa de bolile de inima aterosclerotice. Colesterolul care se construieste treptat pe captuseala... [continuare]
De ce apare gastrita si cum o putem preveni?
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Ce este gastrita? Gastrita este o inflamatie a mucoasei stomacului. Aceasta captuseala (un tesut moale numit mucoasa) va protejeaza stomacul de acizii, enzimele si microorganismele care trec prin el in fiecare zi. Gastrita apare atunci cand sistemul imunitar detecteaza o amenintare la adresa acestei bariere. Sistemul imunitar declanseaza inflamatia in tesuturi pentru a ajuta la combaterea infectiilor si pentru a promova vindecarea. Care sunt diferitele tipuri de gastrita? 1.Gastrita acuta este brusca si temporara. Conditiile care o provoaca sunt si ele acute. 2.Gastrita cronica este o afectiune pe termen lung, desi este posibil sa nu o observi tot timpul (sau deloc). Ea tinde sa se dezvolte treptat, ca urmare a unei alte afectiuni cronice. Gastrita poate fi, de asemenea, eroziva sau neeroziva. 1.Gastrita eroziva inseamna ca lucrul care va provoaca gastrita va mananca de fapt mucoasa stomacului, lasand rani (ulcere). Este adesea o substanta chimica, cum ar fi acidul, bila,... [continuare]
Cancerul de piele poate fi prevenit respectand cateva reguli simple
Dr. Urzica Teona
Medic rezident dermatovenerologie
Tumorile cutanate maligne Tumorile cutanate maligne, constand in principal din carcinom bazocelular, carcinom cu celule scuamoase si melanomul malign, sunt extrem de frecvente. Diagnosticul se face prin examinarea vizuala a suprafetei pielii, dermatoscopie si biopsia oricarei leziuni suspecte. Tipuri si factori de risc Cele mai frecvente trei tipuri de cancer de piele sunt: carcinomul cu celule scuamoase, carcinomul cu celule bazale si melanomul malign. • Carcinomul bazocelular este cea mai frecventa tumora maligna a pielii. Cele mai multe leziuni apar in special pe cap si pe scalp, nas, gat si maini. Orice zona a corpului expusa la razele UV ale soarelui poate fi afectata. Riscul estimat pe viata este mai mare la barbati decat la femei si creste odata cu varsta. Factorii de risc includ expunerea la soare, pielea deschisa, razele UVA si UVB, frecventarea solarului, imunitatea scazuta, expunerea la radiatii si istoricul personal si familial de cancer cutanat. • Carcinomul... [continuare]
Corcodusele, un elixir pentru sanatate. iata ce boli pot preveni!
Autor: SfatulMedicului
Trecute cu vederea de multi dintre noi, corcodusele sunt insa unele dintre cele mai bune fructe ale verii. Pot fi consumate in stare proaspata, dar si sub forma de compot, oferind organismului minerale importante, precum magneziu si fier, dar si vitamine esentiale. De aceea, ele sunt utile pentru prevenirea unor afectiuni. Sursa importanta de vitamina C Stiati ca 100 de grame de corcoduse contin nu mai putin de 345 de unitati de vitamina A, esentiala pentru prevenirea bolilor oculare? Aceasta vitamina este importanta si pentru mentinerea sanatatii si elasticitatii pielii. Numarul de calorii este de aproximativ 46 la 100 de grame, deci pot fi consumate si de catre persoanele care tin dieta. In aceste fructe se mai gasesc acid folic, riboflavina, vitamina C si vitamina K. In compozitia corcoduselor intra si cantitati importante de calciu, fosfor, seleniu, magneziu, fier si potasiu. Este important de stiut ca aceste fructe pot creste aciditatea gastrica, de aceea persoanele care... [continuare]
Cum pot fi prevenite bolile cu transmitere sexuala
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Bolile venerologice sunt contagioase si de cele mai multe ori se transmit prin contact sexual neprotejat. Unele dintre ele se pot transmite si doar prin contactul dintre eroziuni cutanate si o secretie infectanta. Chiar daca boala nu are manifestari evidente, pacientul infectat o poate transmite. Tipuri de infectii Bolile cu transmitere sexuala cuprind patru tipuri de infectii: • Bacteriene: sifilisul, gonoreea, chlamydia, ureaplasma, vaginitele bacteriene. • Virale: herpes genital, HIV/ SIDA, condiloame acuminate. • Micotice sau ciuperci: candidoza vulvovaginala. • Parazitare: scabia, trichomoniaza. Cele mai frecvente infectii genitale Condiloamele . Sunt leziuni genitale foarte des intalnite atat la femei, cat si la barbati si sunt cauzate de infectia cu virusul papilloma uman – HPV. Tratamentul este obligatoriu, cu atat mai mult cu cat leziunile externe se asociaza uneori cu riscul aparitiei cancerului de col uterin. Manifestarile clinice ale... [continuare]
Generalitati Flictenele sunt mici inflamatii pline cu lichid, care apar la nivelul pielii. Acestea apar ca raspuns al organismului la frictionarea pielii cu anumite suprafete. De regula, flictenele apar in randul sportivilor, care participa la competitii de lunga durata, cum ar fi maratoanele, deoarece este creat mediul favorabil aparitiei acestora: suprasolicitarea mainilor si picioarelor, transpiratie, umiditate excesiva in interioru pantofului. Pentru a proteja zona expusa fictionarii, organismul produce lichidul care se gaseste in interiorul flictenelor. Trebuie mentionat ca toti oamenii sunt expusi la aparitia flictenelor, insa un caz special este reprezentat de persoanele care sufera de diabet zaharat, deoarece una dintre complicatiile diabetului se numeste piciorul diabetic, o complicatie care apare la membrele inferioare la persoanele cu diabet si care este cauzata de orice leziune, chiar si minora, care poate determina ulceratii si se poate suprainfecta. Astfel, in... [continuare]
Dermatita radica: simptome, tratament si prevenire
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Dermatita radica este unul dintre cele mai frecvente efecte secundare ale radioterapiei. Radioterapia este utilizata in tratarea cancerului. Aceasta foloseste radiatii ionizate si are ca scop micsorarea in volum a tumorii, dar si reducerea durerii, mai ales in cazul metastazelor osoase. Dermatita radica apare atunci cand radioterapia afecteaza straturile exterioare ale pielii pacientului. Aproximativ 95% dintre persoanele care folosesc radioterapia impotriva cancerului vor dezvolta o anumita forma de dermatita radica, inclusiv eritemul, deshidratarea sau descuamarea pielii. Ce este dermatita radica? Dermatita radica este un efect secundar al radioterapiei, tratament frecvent utilizat in cancer. Dermatita radica poate varia in functie de severitate. Unii pacienti pot experimenta un eritem usor si prurit, in timp ce altii pot suferi leziuni dureroase, predispuse la infectare. Efectele dermatitei radice apar de obicei la cateva zile sau saptamani de la expunerea... [continuare]
Generalitati Nucile sunt un aliment care este la indemana oricarui om si datorita unui pret accesibil dar si datorita faptului ca au un continut bogat si in lecitina si in omega 3 dar si de proteine. O cantitate de 100 grame de nuci se poate stabili ca totusi 15 grame reprezinta proteine si 2,4 fibre (care ajuta la digestie sau la un tranzit fiziologic) dar si antioxidanti, vitamine sau minerale. Insa o cantitate de aproximativ 50 de grame din aceasta suta de grame reprezinta lipide (desi sunt lipide de natura vegetala tot in categoria lipidelor intra adica intr-o cantitate excesiva poate produce atat obezitate dar si o crestere a colesterolului). Faptul ca sunt lipide de natura vegetala si nu animala in prima faza va creste HDL-ul (Colesesterolul bun) iar tipul acesta de grasimi este mai solubil si mai usor digerabil asadar. Pe langa toate acestea daca nucile ajuta in preventia sau in terapia adjuvanta in cancerul de colon este inca in studiu si in analiza, daca acest lucru... [continuare]
La ce medic trebuie sa apelam in cazul unui ulcer varicos?
Este vb despre tata l meu care se confrunta la momentul de fata cu un caz de ulcer varicos cu rana deschisa,la ce specialitate de medici yrebuie sa apelam?? [continuare]
Coaja formată pe ulcer varicos la gleznă se rupe sau se lasă acolo să cadă singură??
Am ulcer varicos la glezna piciorului drept de 5 luni. După pansamente repetate cu prontosan, apoi cu regen ag, apoi cu betadină cremă și iar prontosan s-a format o coajă pe rană. Trebuie s-o rup, sau o las să cadă singură în speranța că sub ea se vindecă rana? Coaja s-a format cam de două săptămâni și din când în când pe lângă ea mai apar scurgeri minore. Mulțumesc! [continuare]
sunt alergica la antibiotice,sunt epileptica,fac tratament cu kepra si topamax,si as dori sa stiu daca exista vreo metoda contraceptiva si pentru mine? [continuare]
am probleme cu gingivita de la inceputul anului am facut si detraltaj la dinti o perioada bine si apoi mi-a aparut din nou va rog datim un sfat [continuare]
Cum pot preveni gastrita și ce remedii sunt pentru tratarea ei? ex ceaiuri , etc?
Acum ceva timp am început sa am înțepături in capul pieptului sau in partea stânga destul de puternice nemaiputând sta in picioare. Am fost la doctor , mi-a făcut un ECO și mi-a spus ca toate oraganele sunt ok doar ca am o mică gastrita care trebuie tratată. Mi-a dat tratament cu controloc, motilium și gastrofait pentru 60 de zile, bineînțeles cu regim.. un sfert din tratament nu am mai ținut regimul cum trebuia dar chiar și așa nu m-am simțit deloc rau. După terminarea tratamentului durerile au început sa reapară , destul de multe scaune moi .. mai am ceva pana voi ajunge la medic pentru ca nu stau in țara , ce îmi recomandați sa fac sau sa iau intre timp?? Mai iau pentru calmarea înțepăturilor nexium . [continuare]
Ranital, comprimate filmate
Forma de prezentare Cutii cu 20 sau 30 comprimate a 150 mg; cutii cu 10 sau 30 comprimate a 300 mg; cutii cu 5 fiole de 50 mg/2 ml; cutii cu 5 fiole de 50 mg/5 ml. Indicatii Curativ: ulcer duodenal, ulcer gastric benign, inclusiv cel indus de AINS; ulcer postoperator; esofagita de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; dispepsie cronica episodica. Profilactic: ulcer de stres, recurente hemoragice dupa boala ulceroasa; prevenirea ulcerului dupa tratamentul cu AINS (inclusiv aspirina), in special la bolnavii cu boala ulceroasa in antecedente. Doze si mod de administrare Administrare orala: Ulcer duodenal si ulcer gastric benign: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 4-8 sapt.. Ulcere induse de AINS: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 8-12 sapt. Profilaxie: 150 mg de 2 ori pe zi, administrare concomitenta cu AINS. Ulcer postoperator: 150 mg de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani. Sindrom Zollinger-Ellison: initial 150 mg de 3 ori pe zi. Dispepsie cronica episodica: 150 mg de 2... [continuare]
Zantac, solutie injectabila
Forma de prezentare: Solutie injectabila 25 mg/ml; cutie 5 f. 2 ml Indicatii: Curativ: ulcer duodenal, ulcer gastric benign, inclusiv cel indus de AINS; ulcer postoperator; esofagita de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; dispepsie cronica episodica. Profilactic: ulcer de stres, recurente hemoragice dupa boala ulceroasa; prevenirea ulcerului dupa tratamentul cu AINS (inclusiv aspirina), in special la bolnavii cu boala ulceroasa in antecedente. Doze si recomandari: Administrare orala: Ulcer duodenal si ulcer gastric benign: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 4-8 sapt.. Ulcere induse de AINS: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 8-12 sapt. Profilaxie: 150 mg de 2 ori pe zi, administrare concomitenta cu AINS. Ulcer postoperator: 150 mg de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani. Sindrom Zollinger-Ellison: initial 150 mg de 3 ori pe zi. Dispepsie cronica episodica: 150 mg de 2 ori pe zi, cel putin 6 saptamani. Profilaxia hemoragiilor datorate ulcerelor de stres: 150 mg de... [continuare]
Tidine, comprimate
Compozitie Fiecare comprimat filmat contine 40 mg de famotidina. Actiune terapeutica Famotidina reduce secretia gastrica bazala si stimulata prin antagonizarea receptorilor H2 a celulelor parietale din mucoasa gastrica. Absorbtia ei nu este afectata de administrarea concomitenta de hrana sau de produse antiacide. Dupa administrarea orala, efectul apare intr-o ora si dureaza 10 -12 ore. Biodisponibilitatea famotidinei este de 40 -45%, timpul de injumatatire al plasmei este de 2,3 - 3,5 ore, dar la un clearance de creatinina mai scazut de 10 ml/min poate fi crescut pana la 20 ore. 30 - 35% din doza orala este excretata prin rinichi sub forma neschimbata. Indicatii ulcer gastric si duodenal, reflux gastroesofagian si alte stari de hipersecretie (sindromul zollinger-ellison). prevenirea ulcerului recidivant, prevenirea aspiratiei de acid gastric in anestezia generala (sindromul Mendelsson). Doze si mod de administrare In ulcerul gastroduodenal o singura doza pe zi... [continuare]
Gertocalm, comprimate filmate
Forma de prezentare: Comprimate filmate 150 mg; cutie 2 blist. 10 cpr. Indicatii: Curativ: ulcer duodenal, ulcer gastric benign, inclusiv cel indus de AINS; ulcer postoperator; esofagita de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; dispepsie cronica episodica. Profilactic: ulcer de stres, recurente hemoragice dupa boala ulceroasa; prevenirea ulcerului dupa tratamentul cu AINS (inclusiv aspirina), in special la bolnavii cu boala ulceroasa in antecedente. Doze si recomandari: Administrare orala: Ulcer duodenal si ulcer gastric benign: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 4-8 sapt.. Ulcere induse de AINS: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 8-12 sapt. Profilaxie: 150 mg de 2 ori pe zi, administrare concomitenta cu AINS. Ulcer postoperator: 150 mg de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani. Sindrom Zollinger-Ellison: initial 150 mg de 3 ori pe zi. Dispepsie cronica episodica: 150 mg de 2 ori pe zi, cel putin 6 saptamani. Profilaxia hemoragiilor datorate ulcerelor de stres: 150... [continuare]
Controloc, liofilizant pentru solutie injectabila
Ce este Controloc si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul ulcerului duodenal; ulcerului gastric; refluxului esofagian si al simptomelor asociate; tratamentul si profilaxia esofagitei de reflux. Controloc este utilizat pentru a trata adultii si adolescentii cu varsta de minim 12 ani pentru: - Simptome (de exemplu, pirozis, regurgitarea acidului, dureri la deglutitie) asociate bolii de reflux gastroesofagian cauzate de refluxul acidului din stomac. - Controlul pe termen lung al esofagitei de reflux (inflamarea esofagului, insotita de regurgitarea acidului stomacal) si pentru prevenirea recidivarii acesteia. - prevenirea ulcerului duodenal si stomacal cauzat de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (medicamente AINS, de exemplu, ibuprofen) la pacientii predispusi la acest risc, care necesita tratament continuu cu medicamente AINS. Mod de administrare Asistenta medicala sau medicul dumneavoastra va va administra doza zilnica sub forma de injectie intravenoasa... [continuare]
Zantac, comprimate efervescente
Forma de prezentare: Comprimate eferverscente 150 mg; cutie 5 folii 2 cpr. Indicatii: Curativ: ulcer duodenal, ulcer gastric benign, inclusiv cel indus de AINS; ulcer postoperator; esofagita de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; dispepsie cronica episodica. Profilactic: ulcer de stres, recurente hemoragice dupa boala ulceroasa; prevenirea ulcerului dupa tratamentul cu AINS (inclusiv aspirina), in special la bolnavii cu boala ulceroasa in antecedente. Doze si recomandari: Administrare orala: Ulcer duodenal si ulcer gastric benign: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 4-8 sapt.. Ulcere induse de AINS: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 8-12 sapt. Profilaxie: 150 mg de 2 ori pe zi, administrare concomitenta cu AINS. Ulcer postoperator: 150 mg de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani. Sindrom Zollinger-Ellison: initial 150 mg de 3 ori pe zi. Dispepsie cronica episodica: 150 mg de 2 ori pe zi, cel putin 6 saptamani. Profilaxia hemoragiilor datorate ulcerelor de stres:... [continuare]
Ulcoran, capsule
Forma de prezentare: Capsule 150 mg; cutie 2 blist. 10 cps. Indicatii: Curativ: ulcer duodenal, ulcer gastric benign, inclusiv cel indus de AINS; ulcer postoperator; esofagita de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; dispepsie cronica episodica. Profilactic: ulcer de stres, recurente hemoragice dupa boala ulceroasa; prevenirea ulcerului dupa tratamentul cu AINS (inclusiv aspirina), in special la bolnavii cu boala ulceroasa in antecedente. D oze si recomandari: Administrare orala: Ulcer duodenal si ulcer gastric benign: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 4-8 sapt.. Ulcere induse de AINS: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 8-12 sapt. Profilaxie: 150 mg de 2 ori pe zi, administrare concomitenta cu AINS. Ulcer postoperator: 150 mg de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani. Sindrom Zollinger-Ellison: initial 150 mg de 3 ori pe zi. Dispepsie cronica episodica: 150 mg de 2 ori pe zi, cel putin 6 saptamani. Profilaxia hemoragiilor datorate ulcerelor de stres: 150 mg de 2 ori... [continuare]
Gastrosidin, comprimate
Ce este Gastrosidin si pentru ce se utilizeaza Indicatii La adultii sanatosi si la pacientii cu ulcer peptic (gastric) dozele orale de Gastrosidin 10-20 mg scad secretia gastrica bazala, secretia gastrica nocturna si secretia stimulata de betazol sau tetragastrin, in mai mult de 80% din cazuri. Gastrosidin 40 mg administrat seara la culcare inhiba secretia gastrica acida. La pacientii cu ulcer gastric si duodenal concentratia in ser a gastrinei nu sufera modificari dupa administrarea Gastrosidinului. In timpul tratamentului cu Gastrosidin secretia de pepsina se reduce. Dupa un tratament de lunga durata cu Gastrosidin nu s-au semnalat modificari ale nivelului seric al prolactinei, nici efecte antiandrogenice si de asemenea Gastrosidin nu interfereaza metabolismul hepatic al altor medicamente. Ulcer duodenal; ulcer gastric (benign); tratamentul starilor hipersecretorii patologice (sindromul Zollinger-Ellison); tratamentul de intretinere la pacientii cu ulcer duodenal. Mod de... [continuare]
Ranitidina lph, comprimate filmate
Forma de prezentare: Comprimate filmate 75 mg; cutie 1 sau 100 blist. 10 cpr. Indicatii: Curativ: ulcer duodenal, ulcer gastric benign, inclusiv cel indus de AINS; ulcer postoperator; esofagita de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; dispepsie cronica episodica. Profilactic: ulcer de stres, recurente hemoragice dupa boala ulceroasa; prevenirea ulcerului dupa tratamentul cu AINS (inclusiv aspirina), in special la bolnavii cu boala ulceroasa in antecedente. Doze si recomandari: Administrare orala: Ulcer duodenal si ulcer gastric benign: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 4-8 sapt.. Ulcere induse de AINS: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 8-12 sapt. Profilaxie: 150 mg de 2 ori pe zi, administrare concomitenta cu AINS. Ulcer postoperator: 150 mg de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani. Sindrom Zollinger-Ellison: initial 150 mg de 3 ori pe zi. Dispepsie cronica episodica: 150 mg de 2 ori pe zi, cel putin 6 saptamani. Profilaxia hemoragiilor datorate ulcerelor de... [continuare]
Digen, comprimate efervescente
Forma de prezentare: Comprimate efervescente 150 mg; cutie 1 fl. 10 cpr. efervescente. Indicatii: Curativ: ulcer duodenal, ulcer gastric benign, inclusiv cel indus de AINS; ulcer postoperator; esofagita de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; dispepsie cronica episodica. Profilactic: ulcer de stres, recurente hemoragice dupa boala ulceroasa; prevenirea ulcerului dupa tratamentul cu AINS (inclusiv aspirina), in special la bolnavii cu boala ulceroasa in antecedente. Doze si recomandari: Administrare orala: Ulcer duodenal si ulcer gastric benign: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 4-8 sapt.. Ulcere induse de AINS: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 8-12 sapt. Profilaxie: 150 mg de 2 ori pe zi, administrare concomitenta cu AINS. Ulcer postoperator: 150 mg de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani. Sindrom Zollinger-Ellison: initial 150 mg de 3 ori pe zi. Dispepsie cronica episodica: 150 mg de 2 ori pe zi, cel putin 6 saptamani. Profilaxia hemoragiilor datorate... [continuare]
Helicid, capsule gastrorezistente
Ce este Helicid, capsule gastrorezistente si pentru ce se utilizeaza Indicatii HELICID 20 contine substanta activa omeprazol. Apartine unei clase de medicamente denumite “inhibitori ai pompei de protoni”. Ele actioneaza prin scaderea cantitatii de acid produse de stomacul dumneavoastra. HELICID 20 este folosit pentru tratamentul urmatoarelor afectiuni: La adulti • „Boala de reflux gastro-esofagian” (BRGE). In aceasta boala, acidul din stomac trece in esofag (tubul care uneste gatul cu stomacul) producand durere, inflamatie si senzatie de arsuri in capul pieptului (pirozis). • Ulcere in partea de sus a intestinului (ulcer duodenal) sau in stomac (ulcer gastric). • Ulcere infectate cu bacteria numita „Helicobacter pylori”. Daca aveti aceasta afectiune, medicul dumneavoastra poate sa va prescrie si antibiotice pentru a trata infectia si a permite ulcerului sa se vindece. • Ulcere produse de medicamentele numite AINS (Anti-Inflamatoare Ne-Steroidiene).... [continuare]
Arnetin, solutie injectabila
Ce este Arnetin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Curativ: ulcer duodenal, ulcer gastric benign, inclusiv cel indus de AINS; ulcer postoperator; esofagita de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; dispepsie cronica episodica. Profilactic: ulcer de stres, recurente hemoragice dupa boala ulceroasa; prevenirea ulcerului dupa tratamentul cu AINS (inclusiv aspirina), in special la bolnavii cu boala ulceroasa in antecedente. Mod de administrare Administrare orala: Ulcer duodenal si ulcer gastric benign: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 4-8 sapt.. Ulcere induse de AINS: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 8-12 sapt. Profilaxie: 150 mg de 2 ori pe zi, administrare concomitenta cu AINS. Ulcer postoperator: 150 mg de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani. Sindrom Zollinger-Ellison: initial 150 mg de 3 ori pe zi. Dispepsie cronica episodica: 150 mg de 2 ori pe zi, cel putin 6 saptamani. Profilaxia hemoragiilor datorate ulcerelor de stres: 150 mg de 2 ori pe zi. Insuficienta... [continuare]
Ranitidina, comprimate filmate
Forma de prezentare: Comprimate filmate 150 mg; cutie 2 sau 120 blist. 10 cpr. Indicatii: Curativ: ulcer duodenal, ulcer gastric benign, inclusiv cel indus de AINS; ulcer postoperator; esofagita de reflux; sindrom Zollinger-Ellison; dispepsie cronica episodica. Profilactic: ulcer de stres, recurente hemoragice dupa boala ulceroasa; prevenirea ulcerului dupa tratamentul cu AINS (inclusiv aspirina), in special la bolnavii cu boala ulceroasa in antecedente. Doze si recomandari: Administrare orala: Ulcer duodenal si ulcer gastric benign: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 4-8 sapt.. Ulcere induse de AINS: 150 mg de 2 ori pe zi sau 300 mg seara, 8-12 sapt. Profilaxie: 150 mg de 2 ori pe zi, administrare concomitenta cu AINS. Ulcer postoperator: 150 mg de doua ori pe zi, timp de 4 saptamani. Sindrom Zollinger-Ellison: initial 150 mg de 3 ori pe zi. Dispepsie cronica episodica: 150 mg de 2 ori pe zi, cel putin 6 saptamani. Profilaxia hemoragiilor datorate ulcerelor de... [continuare]
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter