kalmia latifolia dafin de munte

1. Buze. 2. Fiecare dintre cele doua perechi de repliuri cutaneomucoase de la nivelul vulvei. Labii mari - Repliuri cutanate care delimiteaza lateral vestibulul vulvei, formeaza anterior muntele lui Venus si sunt reunite posterior in comisura posterioara. Labii mici - Repliuri mucoase, situate de o parte si de alta a vestibulului vulvei, inauntrul labiilor mari. labiile mici se unesc anterior, formand preputul clitorisului, iar posterior de acesta un repliu transversal, fraul clitorisului. [continuare]

Insecta care prin intepatura sa poate transmite o serie de boli precum: boala Lyme, febra patata a muntilor stancosi, febra de Colorado etc. [continuare]

Ansamblu de tulburari legate de o proasta adaptare a organismului la rarefierea oxigenului la altitudine. simptome si semne - Tulburarile survin in general in primele patru zile care urmeaza sosirii la munte. simptomele cele mai frecvente sunt durerile de cap asociate cu vertij, zumzait in urechi, insomnii, greturi, varsaturi, balonari abdominale si pierdere a poftei de mancare. Aceste manifestari sunt adesea benigne. tratament - Repausul atenueaza tulburarile, care dispar la capatul a catorva zile de adaptare. Daca ele persista, coborarea la o altitudine inferioara permite disparitia lor. In caz de edem cerebral sau pulmonar, se impune revenirea de urgenta in vale, cu spitalizare, precedata - daca este posibil- de administrarea de oxigen. Prevenire - adaptarea la altitudine, favorizata de o buna conditie fizica prealabila, trebuie sa fie treptata: dupa o ascensiune de 600-900 metri, este recomandata o pauza de o zi. copiii sub varsta de 4 luni nu trebuie sa fie dusi la... [continuare]

Durere dentara care apare la scaderea presiunii atmosferice in timpul zborului cu avionul sau al ascensiunilor pe munte. [continuare]

boala infectioasa cauzata de o bacterie Rickettsia rickettsi. febra patata se intalneste in mod deosebit in Statele Unite; ea este transmisa de la anumite mamifere (iepurele de casa) la om prin intermediul capuselor din familia ixodidelor (Dermacentor andersoni) si se traduce printr-o stare febrila si un exantem (inrosire cutanata) uneori hemoragie care se declanseaza catre a 6-a zi. Aceasta boala infectioasa este tratata prin administrarea de antibiotice. Un vaccin recent pus la punct, este disponibil in Statele Unite. Sinonime : febra patata a muntilor stancosi. [continuare]

Coada racului este o planta medicinala intalnita pe malurile nisioape de pe marginea apelor, in locuri umede, in zone de deal si munte. Planta cu tulpini taratoare, peri rari si o rozeta specifica in punctul de pornire al tulpinilor. In varful tulpinii se afla o singura floare, izolata, cu cinci petale, de culoare galben-aurie. Frunzele au margini zimtate. Coada racului se recolteaza in perioada infloririi, in luna mai pana in luna septembrie. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si mai ales rozeta de frunze bazale, florile si rizomii. Planta este bogata in substante amare si tanin, flavone, colina, steroli, mucilagii,  saruri minerale, ulei volatil si substante glucidice. Printre proprietatile ei se numara efectul astringent, hemostatic, coagulant. antiseptic, antispastic. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salata sau supe de verdeturi.   Uz intern: [continuare]

Macrisul iepuresc este o palnta din flora spontana din regiunile cu clima temperata. In tara noastra este o planta comuna in padurile de munte, in molidisuri si fagete, pe soluri acide si bogate in humus. Este o planta de talie mica mica ce are in pamant un rizom din care pleaca frunzele trifoliate. Florile sunt mici, cate una pe fiecare tulpina, albe cu vinisoare purpurii. Intreaga planta are gust acrisor placut. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: acid oxalic, oxalat de potasiu, tanin, mucilagii, pectine, enzime, principii sulfurate, saruri minerale, vitamina C.Principalele calitati ale Macrisului iepuresc sunt: diuretic, antidiareic, antiscorbutic, antidot in intoxicatii cu arsen si mercur. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si radacinile (crude sau uscate). Uz intern: - astenie de primavara, avitaminoze, boli hepatice cronice, cancer, diaree, digestie dificila, dureri de piept, febra, inapetenta, intoxicatii cu metale grele, scleroza in placi -... [continuare]

Chimionul este o planta medicinala bienal care creste in regiuni de munte sau regiuni deluroase, in zone cu umiditate ridicata. Pentru a se dezvolta armonios si a produce fructe aromate are nevoie de lumina si caldura, de mult soare. Tulpinile sunt ramificate, florile sunt mici de culoare rosie sau alba. fructele sunt achene arcuite, cu forma de semiluna, oval-alungita, de culoare bruna-cenusie. Florile se recolteaza in luna iulie, cand fructele au deja o coloratie bruna. Pentru a nu se scutura fructele, se recomanda ca recoltarea sa se faca rapid. Mirosul acestora este aromat ca si gustul, de altfel. Fructele contin ulei volatil format din carvona, limonen, dehidrocarvona, dihidrocarveol, lipide, substante albuminoide, substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc. Chimionul este galactogog, antispastic, astringent, antimicrobian. Datorita aromei sale, chimionul se utilizeaza si in alimentatie in preparatele culinare. Important este sa se faca distinctia dintre... [continuare]

Bozul este o planta perena, fratele “vitreg” al socului. Creste in salbaticie, pe pajisti, la marginea padurilor si drumurilor, atat la munte cat si la campie. Este inalt de pana la 1.5 m, florile prezinta petale albe si stamine rosii, fructele sunt negre. Radacina este adanca si foarte puternica si este partea care prezinta interes terapeutic la aceasta planta. Bozul contine: acizi grasi, fitosteroli, acid ursolic, glicozide, compusi iridoizi. Se distinge printr-un miros respingator al frunzelor, al tulpinilor si radacinilor. Bozul are calitati deosebit de apreciate in curele de slabire, fiind un inhibitor puternic al apetitutului alimentar. Este un foarte bun diuretic, analgezic, antiinflamator, antispastic, vomitiv, expectorant. Se mai foloseste si in curele de slabire, constipatie si apetit alimentar excesiv.   Uz intern: - obezitate, ingrasare in exces, stari febrile, periartrita scapulo-humerala,... [continuare]

Sovarful este o planta originala din Bazinul Marii Mediterane si Asia, dar se dezvolta si in alte zone din Europa, face parte din familia Labiatae. In Romania creste prin fanetele din regiunile de deal si de munte, in livezi, tufisuri, locuri uscate, vii, pe langa paduri si prin locuri pietroase pana in regiunea alpina. Sovarful este o planta cu tulpina in 4 muchii, verde, cu nuante rosietice, acoperita cu perisori, lemnosa si ramificata in partea superioare, creste pana la 80 cm inaltime, sub forma de tufe. Frunzele sunt ovale, opuse, cu marginea dreapta sau usor zimtata, ascutite la varf. Florile cresc reunite in buchete in varful tulpinii si al ramurilor, sunt de culoare roz-violacee, mai rar albe, infloresc din iunie pana in august. Frunzele si tulpinile emana un miros foarte placut si aromat daca sunt strivite intre degete. In fitoterapie se intrebuinteaza partile aeriene superioare ale plantei. Se recolteaza planta inflorita, de la punctul de unde incepe sa se... [continuare]

Spanzul este o planta erbacee din familia Ranunculaceae, este o specie care creste in Romania la marginea padurilor si in tufisurile din regiunile de deal la peste 500 m altitudine si la munte. Spanzul este o planta ce are  un rizom lung in pamant, cu un sistem de radacini bine dezvoltat, iar deasupra pamantului are o tulpina de 35-50 cm, dreapta, bifurcata, cu foite membranoase la baza. Frunzele sunt alterne, cu codite lungi, palmat sectate, cu 5-7 lobi. Florile sunt mari, formate din 5 elemente, de culoare verde-purpurie spre margine, sunt de regula solitare. Petalele sunt mult reduse si transformate in cornete nectarifere. Infloreste primavara devreme, incepind din februarie-martie. In fitoterapie sunt folositi rizomii si radacinile, din a caror extrase se prepara diferite produse pentru uz extern. Spanzul contine urmatoarele substante: glicozizi - heleborina, helebrina; saponozide, rezine, lactona, protoanemonina, substante minerale, etc. Cercetarile... [continuare]

Este un arbore ce face parte din familia Betulacee, creste in muntii Himalaya, la inaltimi de peste 4200 de metri. Poate ajunge pana la 20 de metri inaltime. Coaja este de culoare alba si este marcata de dungi fine, rozalii si se desface cu usurinta in fasii subtiri. Frunzele sunt alternante, dintate, ovoidale si cu vinisoare fine. Florile sunt monoice (cele feminine si cele masculine sunt separate) si se deschid cu putin timp inaintea aparitiei frunzelor, sunt formate in grupuri de cate trei si au culoarea galben-maroniu. Acest arbore este bogat in Betulina, lupeol, acid oleanolic, acid betulinic si acid karachic. In fitoterapie se utilizeaza mai ales coaja, dar si sucul si frunzele. Calitatea sa principala - este un bun antiseptic, dar are si efecte diuretice. Planta este utilizata si in industria hartiei, in marochinarie, in cosmetica, ca lubrifiant si este un excelent combustibil.   Uz intern: - icter, afectiuni... [continuare]

Paducelul este un arbust spinos, care creste pana la 5metri inaltime, intalnit in zona de munte, campie, deal. Frunzele Florile sunt de culoare alba, iar fuctele sunt sferice, mici ca dimensiune, de culoare rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, fructele si rareori coaja de pe ramurile tinere. Infloreste in lunile mai sau iunie. Florile se culeg in lunile mai sau aprilie, frunzele se recolteaza dupa perioada de inflorire, iar fructele se recolteaza din luna septembrie pana in noiembrie. Planta contine flavonoizi, acizi triterpenici, acid crategic, acid ursolic, pectine,vitamina c, steroli vegetali, taninuri. Paducelul este tonic cardiac, astringent, antiasmatic, vasodilatator, hipotensiv. Uz intern: - flori, frunze, fructe - hipertensiune arteriala, tahicardie, palpitatii, angina pectorala, manifestari neurovegetative cardiace, aritmii cardiace, insomnii, vertij, diaree, enurezis, litiaza renala, insuficienta cardiaca, afectiuni... [continuare]

Agrisul este un arbust cu o inaltime, la maturitate, cuprinsa intre 60 si 150 cm. In tara noastra se intalneste in zona subalpina si alpina, prin tufarisuri si paduri. Apartine familiei saxifragaceelor. Ramurile sunt spinoase, iar frunzele, paroase, au forma lobata. Florile, de culoare verzuie sau roscata, de mici dimensiuni, apar la baza frunzelor in lunile aprilie si mai. In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele, cunoscute sub numele de agrise, sunt comestibile, cu gust dulce-acrisor. Reduse ca dimensiune, agrisele au forma ovoidala sau chiar sferica. Culoarea  poate fi verzuie, galbuie sau chiar rosietica. Recoltarea se face pe tot parcursul verii. Planta este intalnita si sub forma cultivata, agrisele fiind prelucrate, cu succes, in industria alimentara. Agrisele au si o mare valoare medicinala, fiind bogate in saruri minerale si vitamine. In practica naturista, si nu numai, se face cura de agrise, ajungandu-se sa se consume, in curele de dezintoxicare, pana la 1 kg de... [continuare]

Planta originala din Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania este flora spontana intalnita pe pajisti si in livezile din zonele de deal si de munte, prefera zonele deschise, dar poate fi si cultivata. Este o planta ierboasa, care are in pamant un rizom carnos, puternic, din care iese tulpina. La baza tulpinii frunzele sunt dispuse in forma de rozeta si sunt acoperite de perisori si au despicaturi adanci. Celelate frunze sunt lungi, asemanatoare unui deget (de unde si denumirea populara de deditel), sunt segmentate in trei si sunt inconjurate de tulpinite cu flori. Florile sunt de culoare mov, foarte catifelate, irizate pe margini cu galben si au forma de clopotel. Infloreste in luna aprilie pana spre vara, cand atat frunzele, cat si florile emana un miros puternic daca sunt strivite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei, recoltata in martie-aprilie. Anemone pulsatilla este bogata in uleiuri volatile, acid anemonic, alcaloizi.... [continuare]

Iarba mare este o planta ierboasa, din flora spontana, face parte din familia Compositae, dar poate fi cultivata foarte usor. In tara noastra apare in preajma apelor, in fanete umede, pe langa paraie si la marginea padurilor, in zona de deal si munte si infloreste din iunie pana in septembrie. Creste inalta pana la 150 cm inaltime, are tulpina puternica, dreapta, acoperita cu perisori si este ramificata in partea superioara. Frunzele sunt mari, lanceolate, cu margini dintate, cu nervuri bine evidentiate, de culoare verde intens pe partea superioara si albicioase pe verso datorita perilor si sunt asezate altern pe tulpina. Florile sunt mari, de culoare galben intens, depasesc 5 cm in diametru, au petale subtiri, aciforme- tubuloase. Rizomii (radacina) sunt lungi (30-50 cm), foarte puternice, ramificate si au un miros placut, balsamic. In fitoterapie sunt utilizati rizomii, ce trebuiesc colectati in lunile septembrie-octombrie sau primavara devreme - martie, aprilie. [continuare]

Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Planta erbacee, face parte din flora spontana, ajunge pana la 1-2 m inaltime, apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie, pana la cele subalpine, la marginea padurilor. Tulpina sa este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in lunile iulie si august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile, recoltate din august pana toamna tarziu. Componente chimice ale plantei: radacina - gentiopicrina, gentiomarina, amarogentina, gentiana, tanin, lipide, substante minerale, gentiopricozidul- principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina, gentiamarina, gentiacaulina, amarogentina, care se scindeaza... [continuare]

Raculetul este flora spontana si este intalnit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra se dezvolta in zonele de munte si subalpine, in soluri umede, in apropierea surselor de apa, la marginea padurilor. Planta atinge inaltimi de pana la un metru, in pamant are un rizom serpuitor, lignescent, din care cresc numeroase radacini laterale. Tulpinile sunt solitare, neramificate, gabre. Frunzele bazale sunt mari, avand codite lungi, elipsoidale, cu margini usor ondulate., subtiate spre baza, colorate in verde intens, iar cele tulpinare sunt lanceolate si inguste, aproape lineare. Florile sunt roz, mai rara albe sau rosietice si cresc grupate intr-o forma asemanatoare spicului. In fitoterapie este utilizat rizomul. Principalul element chimic continut se afla in rizom si este taninul (in cantitate mare), alaturi de care se mai gasesc si alte principii active (vitamina b6, glucide, rezine, ceruri, acid polygonic). Cele mai importante proprietati ale acestei plante sunt: ... [continuare]

angelica este o planta medicinala care creste spontan in zonele de munte, in sol umed, in m paduri si mai ales in pe langa ape curgatoare. Are frunze mari si flori alb-verzui globuloase. De la aceasta planta medicinala se pot utilizat in scop curativ atat radacina, frunzele cat si semnitele. Intreaga planta este aromata. De aceea, este folosita atat ca tratament adjuvant in anumite boli, dar si in prepararea dulciurilor si a unor bauturi. In compozitia plantei se gasec uleiuri folatile, acid valeric, acid angelic, zahar, substante amare dar si angelicin (un timp de rasina). Frunzele si tulpinile plantei se vor recolta in lunile iunie sau iulie, iar fructele si florile in luna iulie. angelica necesita un regim special de utilizare, pastrandu-si calitatile curative doar daca este folosita la maxim un an dupa recoltare. Printre proprietatile specifice, se intalnesc cele carminative (calmeaza durerile stomacale si ajuta la eliminarea gazelor intestinale). Planta actioneaza ca... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in zona de deal si munte. Florile sunt galbene, iar fructul este o achena. Frunzele sunt late si mari ca dimensiune. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si uneori florile. Podbalul infloreste in lunile februarie sau martie. Recoltarea se face din luna aprilie pana in iunie. Planta contine taninuri, mucilagii, principii amare, flavonoide, ulei volatil, caroenoizi, inulina fitosterine, saruri minerale. Podbalul are actiune antispastica, expectoranta, secretolitica, antiinflamatoare, antiasmatica.   Uz intern: - frunze si flori - tuse, traheite, bronsite, laringite, convalescenta, adenite, limfatism, astm bronsic, dischinezii biliare, emfizem pulmonar, dispepsii, afectiuni hepatobiliare, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - frunze - tabagism.   Uz extern: - frunze - dermatoze ale pielii capului,... [continuare]

Curpenul face parte din familia  Ranunculaceae si este o liana ce creste in Europa, Africa si Asia. In Romania se intalneste in zonele impadurite umede de la campie pana in zonele de la poalele muntilor. Este o liana care se dezvolta pe arbori, vii, garduri si care daca nu are suport se taraie pe pamant si are un rizom subpamantean, foarte bine dezvoltat. Tulpina sa este lemnoasa, ramificata si are scoarta longitudinal exfoliata.Lujerii sai sunt verzi cenusii sau maronii,hexamuchiati. Frunzele sunt opuse, compuse si au 3-5 foliole ovale, sunt ascutite la varf, au marginile zimtate, iar partea inferioara sunt acoperite cu par. Coditele unor frunze se  transforma in carcei ce se ignifica treptat, cu ajutorul carora plata se catara. Florile sunt hermafrodite, albe si cu peri desi.Infloreste din iunie pana in octombrie. Planta contine urmatoarele substante:  anemonina, protoanemonina, vitamine, etc. Principalele proprietati sunt: antiinflamator, antibiotic (limiteaza... [continuare]

Planta se intalneste in zonele de munte, de unde si denumirea ei. Prefera climatul umed si racoros si infloreste din luna iunie pana in august. Florile sunt de culoare galbena. Sunt utilizate in scop medicinal dar si cosmetic, florile fara codite (rareori radacinile sau restul plantei). Se recolteaza in momentul infloririi. arnica montana are in componenta siliciu in cantitati mari, camfor, kaliu, calciu, taninuri. Florile contin ulei volatil, colina, alcooli triterpenici si substante colorate. Principiile active din flori au proprietati antiinflamatorii, antiseptice, cicatrizante si antifungice. Sub forma de uleiuri eterice are rol antiinflamator si dezinfectant. Uz intern: - florile - pneumopatii, bronsite, tuse convulsiva, cistite, pielonefrite, retentie urinara, hemoragii uterine - sub forma de tinctura, laringite - sub forma de gargara, greata, boli ale sistemului nervos, astenie, arterioscreloza, miocardita, boli reumatismale, parazitoza, tabagism, dizenterie. [continuare]

Ciresul este un pom fructifer cu trunchi de culoare brun-cenusie, frunze alungit-ovate cu margini dublu serat-crenate, flori albe si fructe mici, globuloase si rosii. Poate creste pana la 10-12 m atat la ses cat si la munte, foarte raspandit si apreciat la noi in tara. Componentii principali: vitamine (A - 0,40 mg la 100 g, B1, C), minerale (calciu, magneziu, potastiu, fier, fosfor, clor, sulf), oligoelemente (cupru, zinc, mangan, cobalt), zahar-levuloza, asimilata de catre diabetici. Partile cele mai utilizate ale ciresului in terapiile naturiste sunt fructele denumite cirese, coaja sau lemnul copacului, cleiul rezultat in ruma traumatismelor tulpinii si coditele (pedunculi). Fructele sunt dulci, unele cu gust dulce-amarui sau dulce-acrisor. Calitati terapeutice: antidiareic, diuretic, laxativ, depurativ, antiinflamator, remineralizant si bun purificator al organismului, sedativ nervos. Uz intern: - constipatie, diaree, obezitate, litiaza renala, edeme,... [continuare]

 Canepa codrului face parte din familia Asteraceae si este flora spontana in Europa. In Romania, asa cum spune si denumirea ei se gaseste in zona padurilor de deal si de munte. Planta creste pana la 150 cm inaltime, are tulpina de culoare rosiatica. Frunzele cresc opus si sunt alcatuite dintr-o grupare de 3 pe o codita. Tulpina se ramifica spre varf, unde se termina cu cate o inflorescenta rosie pe fiecare ramificatie. Dintre componentele chimice subliniem: substante amare (eupatorina, eupatoriupicrina), alvalo-rezine, tanoizi, un saponozid, steviozidina (substanta de 300 de ori mai dulce ca zaharul), ulei volatil, empirina, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei: diuretic, antifebril, laxativ, emolient, cicatrizant, antibiotic, aperitiv-tonic, antihelmitic. In fitoterapie sunt utilizate partea aeriana a plantei, mai rar si radacina.     Uz intern:    - insuficienta hepatica,  constipatie, viermi intestinali – sub forma de infuzie sau decoct... [continuare]

Papadia este o planta medicinala comuna, destul de des intalnita, care se gaseste in pasuni, campii, munti, dar si nisip. Are frunze lungi, crestate si flori grupate in capitule. Infloreste incepand din luna aprilie pana in luna septembrie. Frunzele sunt bogate in potasiu, iar pentru a se beneficia din plin de principiile lor active vor fi recoltate din luna mai pana in august. Frunzele de papadie contin vitamina a, B2, D, si G dar si minerale. Radacina se va recolta in primele luni de primavara sau din septembrie pana in noiembrie, cand continutul de taraxacina (pectina, vitamina b1, C si D) si inulina este crescut. Tijele se vor recolta in timpul infloririi. Cura cu tije proaspete, de papadie, recomandata in mod special diabeticilor, este indicata primavara (timp de doua saptamani se vor consuma cate 6 tije pe zi). Consumul de tije se va face doar cat planta este inlforita. Cura ajuta si la eliminarea calculilor biliar. Planta macerata se va consuma cu 30 de... [continuare]

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]

Alunul este un arbust din familia betulaceelor. creste prin padurile de fag, de ulm, de stejar, in amestec cu arborii de baza sau la margine, sub forma de tufisuri, in zona alpina si subalpina. Poate fi intalnit si pe pajisti. Aria de raspandire – de la campie pana la munte, frecvent in zona dealurilor. Poate creste pana la cinci metri inaltime. Florile sunt sub forma de matisori, iar frunzele, aproape ovale, au un petiol de unu-doi centimetri. fructele (alunele) sunt achene si seamana cu ghinda sau chiar cu jirul si se grupeaza cate doua – patru la un loc. Alunul infloreste din luna februarie pana in aprilie. Valoare terapeutica au nu numai alunele, ci si frunzele, coaja sau ramurile arbustilor tineri. Importanti in terapie sunt si matisorii de alun. fructele contin: azotati, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, cupru, sulf, sodiu, vitaminele a si B, materii grase. Alunele de padure sunt, datorita aceste compozitii de exceptie, puternic nutritive si cu valoare energetica... [continuare]

Trifoiul apartine familiei Leguminosae si face parte din flora spontana din Europa, Asia si unele regiuni din Africa. In Romania este foarte des intalnit in flora spontana prin fanete, pasuni, raristi de padure, livezi, buruienisuri de coasta, mai frecvent in regiuni de deal si munte, dar este si cultivat pe arii extinse. Trifoiul rosu are radacina puternica, pivotanta, bine dezvoltata, lunga de pana la 100 cm, cu numeroase ramificatii. Radacina principala formeaza un rizom multicapitat, situat practic la suprafata solului, care se adinceste in sol pe masura inaintarii in virsta a plantelor. Tulpina sa este dreapta, inalta de 30-70 cm si creste in grupuri de cate 2-5 bucati la un loc. Frunzele sunt trifoliate, cu codite lungi, cele de la baza plantei sunt usor paroase, celelalte au pe suprafata o pata mai deschisa la culoare. Florile au forma globuloasa, sunt de culoare violacee spre roz, mai deschise la baza, iar inflorescenta ajunge pana la 2-3 cm diametru. Infloreste... [continuare]

Efecte Tien Hsien Liquid este un produs creat pe baza experientei milenare a Medicinei Traditionale Chinezesti, folosit in TERAPIILE COMPLEMENTARE ANTITUMORALE cu rezultate exceptionale in intreaga lume. Are o formula unica, complet naturala, din plante rare cu efecte foarte puternice si eficiente. Aceste plante sunt recoltate din zona muntilor Chang Bai din China. Natura vulcanica a solului din aceasta zona, bogat in elemente rare precum germaniu, cesiu, rubidiu, potasiu, seleniu si... [continuare]