ct coronaria
Anatomia inimii - arterele si venele
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Cordul Cordul este situat la nivelul toracelui, in mediastinul mijlociu si rolul sau este de a asigura circulatia sangelui in intreg organismul, asemenea unei pompe, pe doua circuite, in paralel. Vascularizatia inimii este asigurata prin cele doua artere coronare si principalele lor ramuri. Arterele principale care asigura homeostazia organismului - Aorta - Trunchiul brahiocefalic - Arterele carotide - Arterele iliace comune - Arterele coronare - Arterele pulmonare - Arterele subclaviculare Aorta Aorta este cea mai mare artera din organism. Arterele sunt vase care transporta sangele de la inima. Aorta isi are originea in ventriculul stang, formeaza un arc, apoi se extinde pana la abdomen, unde se divide in doua artere mai mici. Functionarea aortei. Aorta transporta si distribuie sangele bogat in oxigen spre toate arterele. Majoritatea ramurilor arteriale pornesc din aorta, cu exceptia arterei pulmonare principale. Structura peretilor... [continuare]
Tratamentul prin angioplastie si folosirea de stent
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Cardiologia invaziva este o supraspecializare a cardiologiei ce permite atat diagnosticarea leziunilor coronariene datorate aterosclerozei, cat si tratarea acestora in cursul aceleiasi proceduri. Angioplastia este o procedura nechirurgicala care este folosita pentru a deschide arterele coronare blocate. Procedura se efectueaza in laboratorul de cateterizare cardiaca de catre un cardiolog specializat si o echipa de asistente si tehnicieni cardiovasculari. Ce se intampla in timpul angioplastiei? Pregatirea pacientului se face printr-o informare in prealabil asupra riscurilor si beneficiilor procedurii; ulterior, acesta va efectua un set de analize(uzuale) si investigatii paraclinice( electrocardiograma, ecocardiografie +/- test de efort). Cu 12h inainte de interventia programata, pacientul va fi bine hidratat prin administrarea a 500-1000ml NaCl 0,9%, aceasta fiind continuata si postprocedural. Prima etapa in realizarea procedurii consta in efectuarea anesteziei... [continuare]
Socul cardiogen
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Definitie Socul cardiogen este o conditie medicala in care inima nu mai poate pompa brusc sange pentru a indeplini nevoile organismului. Cel mai frecvent socul cardiogen este determinat de un infarct miocardic masiv. Socul cardiogen este rar, dar este deseori fatal daca nu este tratat de urgenta. Daca este tratat imediat, aproximativ jumatate dintre pacientii cu soc cardiogen supravietuiesc. Pacientii aflati la risc de a dezvolta soc cardiogen sunt cei cu varsta 65 ani, sexul feminin, pacientii diabetici si cei cu boala coronariana trivasculara. Simptome Simptomele socului cardiogen includ: - frecventa respiratorie crescuta; - dispnee severa ce poate merge pana la edem pulmonar acut; - tahicardie (puls rapid); - confuzie, agitatie psihomotorie; - pierderea cunostintei; - puls slab, hipotensiune arteriala sistolica cu durata 30 minute; - transpiratii; - piele palida; - maini si picioare reci; - urinare mai putin frecventa sau absenta urinarii; Simptomele infarctului... [continuare]
Bolile coronariene
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Inima este o pompa puternica musculara. Ea furnizeaza oxigen si substante nutritive tuturor organelor, prin intermediul sangelui. Pentru a putea realiza aceasta sarcina inima este irigata permanent de catre arterele coronare si ramurile sale care ii furnizeaza sangele necesar oxigenarii. Inima dispune de urmatoarele artere: artera coronara dreapta, care asigura irigarea normala a peretelui posterior, artera coronara stanga care se desparte la iesirea din aorta in doua ramificatii: interventriculara anterioara care furnizeaza sange peretelui anterior al inimii si circumflexa care furnizeaza sange peretelui lateral. Multe alte artere mai mici ies din aceste artere principale, ele parcurgand si irigand muschiul cardiac. Simptome Gradul de obstructie arteriala (stenoza arteriala) determina frecventa si modul de instalare al crizelor de angina pectorala. Atunci cand stenoza este putin grava durerea va aparea doar in cazul efortului fizic, iar atunci cand stenoza este... [continuare]
Fibrilatia ventriculara
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Fibrilatia ventriculara reprezinta o tulburare severa a ritmului normal al inimii , cu potential fatal si reprezinta principala cauza de moarte subita cardiaca. Boala se caracterizeaza prin absenta coordonarii contractiei fibrelor miocardice ventriculare. In fibrilatia ventriculara miocardul nu se misca uniform (intr-o miscare unica care sa imprime coloanei de sange directie si viteza) ci mai degraba tremura. Daca aceasta tulburare de ritm (aritmie) se mentine mai mult de cateva minute, pacientul poate muri deoarece circulatia sangvina devine incapabila sa asigure nevoile de oxigen ale organismului. Specialistii descriu aceasta tulburare ca o activitate segmentata, haotica si asincrona a inimii. Fibrilatia ventriculara este o urgenta medicala! Fibrilatia ventriculara este o boala relativ frecventa in populatia europeana (in special in tarile nordice) si incidenta anuala de mortalitate prin ea este de 6 la 10.000 de cazuri de moarte cardiaca. Studiile... [continuare]
Cardiomiopatia hipertrofica
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Cardiomiopatia hipertrofica(CMH) este un defect genetic in care miocardul (muschiul inimii) se ingroasa anormal, in absenta supraincarcarii de volum sau presiune. Miocardul ingrosat poate afecta sistemul electric al inimii, punand viata pacientului in pericol prin batai anormale ale inimii (aritmii) si uneori, moartea subita. In unele cazuri, muschiul cardiac largit nu mai este capabil sa se relaxeze intre batai, asa cum face in mod normal, si astfel nu mai primeste sange oxigenat, necesar pentru desfasurarea normala a activitatilor cardiace. In cazuri rare, miocardul ingrosat reduce capacitatea inimii de a pompa sange in mod eficient catre organism. Cauze Cercetatorii au descoperit ca defectele genetice sunt cauza principala a cardiomiopatiei hipertrofice. Persoanele care au in familie cazuri de cardiomiopatie hipertrofica sunt cele mai expuse la aceasta boala si ca urmare, au o speranta de viata mai mica comparativ cu restul populatiei. In aproximativ... [continuare]
Anatomia si functiile ficatului
Dr. Negrutiu Claudia
Medic rezident Medicina Muncii
Generalitati Ficatul ocupa majoritatea spatiului drept superior al cavitatii abdominale, si se intinde transversal din partea dreapta, pana la 5-6 cm la stanga liniei mediane, iar sagital, de la peretele abdominal posterior spre xifoid pe 15-20 de cm. Greutatea ficatului la adult este de aproximativ 1200 - 1800g, in functie de greutatea corporala, constituind intre 1,8 pana la 3,1% din greutatea corporala totala; totusi, la nastere, ficatul este mai mare comparativ cu viscerele toracice si abdominale si constituie 5-6% din greutatea corporala. Ficatul este compus din 2 lobi inegali, stang si drept. Lobul drept este de aproximativ 6 ori mai mare si prezinta atasati 2 lobi mai mici numiti: lobul cuadrat (patrat) si caudat. Lobul drept reprezinta intre jumatate si doua treimi din volumul hepatic total; totusi, din punct de vedere functional, lobul drept si lobul stang sunt de marime aproximativ egala si sunt despartiti de o linie, care se intinde de la vena cava inferioara,... [continuare]
Angioplastia coronariana
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Angioplastia coronariana este o procedura interventionala utilizata pentru diagnosticarea leziunilor atersclerotice de la nivelul arterelor carotide dar si de largire a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata. Este folosita pentru tratarea afectiunilor arterelor coronare si este o procedura minim invaziva. Denumirea medicala a angioplastiei coronariene este angioplastia coronariana transluminala percutana. Angioplastia coronariana este in mod obisnuit folosita pentru tratamentul anginei pectorale, durere toracica ce insoteste afectiunile cardiace. De asemeni poate fi folosita pentru tratamentul de urgenta al unui infarct miocardic acut. Cum se realizeaza? Pentru angioplastie se foloseste un cateter (un tub flexibil) pentru inserarea unui stent (o plasa din otel inoxidabil) in artera coronara. Un mic balon este umflat pentru a deschide stentul, care va fi impins impotriva peretelui arterial. [continuare]
Ateroscleroza coronariana si cardiopatiile ischemice
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati In istoria omenirii, mortalitatea a fost determinata de cauze diverse; in timpuri mai indepartate erau provocate de bolile infectioase, mai recent de tuberculoza sau sifilis. Este binecunoscut faptul ca tara noastra ocupa primul loc la nivel european in ceea ce priveste decesul ca urmare a unei afectiuni cardiovasculare, iar infarctul miocardic este cauza principala. Ce este ateroscleroza Ateroscleroza este o combinatie de modificari la nivelul arterelor mari si medii, constand in acumularea focala de lipide, polizaharide, de sange si constituientii acestuia, de tesut fibros si depozite de calciu insotite de modificari ale tunicii musculare. Depunerile de grasimi bogate in colesterina in endoteliu (aterom) incep din copilarie sau adolescenta, insotite de o reactie fibroasa (aterom, fibroscleroza); se depun saruri de calciu si progresiv placa de aterom se ulcereaza. Extensiunea proceselor aterosclerotice distruge tunica musculara a arterei, ducand la dilatari... [continuare]
Bradicardia
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut este numita bradicardie. Frecventa cardiaca medie are valori cuprinse intre 60 si 100 batai pe minut. Uneori bradicardia este normala. De exemplu, adultii tineri si sanatosi si atletii bine antrenati au frecventa cardiaca in repaus cu valori sub 60 de batai pe minut. Bradicardia sinusala aritmica, numita si bradiaritmie are o alura a batailor cardiace anormal de scazuta datorata anumitor afectiuni. In formele severe de bradicardie inima bate atat de incet incat nu pompeaza sange suficient pentru a acoperi nevoile organismului, ceea ce poate fi fatal. In bradicardie, semnalele electrice care mentin bataile cardiace la o frecventa normala, regulata, sunt intrerupte rezultand o frecventa cardiaca joasa. Cauze Bradicardia poate fi data de: Boli care afecteaza sistemul electric al inimii si intrerup impulsurile electrice regulate care pastreaza frecventa cardiaca in limite normale. Acestea sunt: - procesul... [continuare]
Ce sunt arterele? Arterele sunt vase sanguine care conduc sangele de la inima la organe si tesuturi. Acestea sunt tuburi flexibile, cu pereti grosi, iar diametrul acestora se micsoreaza pe masura ce se indeparteaza de inima si se subdivid - ansamblu ce constituie arborele arterial. Printre arterele principale, aorta (pornita din ventriculul stang) si ramurile sale de divizare, distribuie sangele oxigenat, rosu, spre ansamblul tesuturilor, cu exceptia plamanilor; arterele pulmonare vehiculeaza sangele albastru, bogat in dioxid de carbon, de la ventriculul drept spre plamani, unde el este oxigenat. Clasificare O artera poate constitui obiectul leziunilor traumatice (orice plaga arteriala necesita o comprimare imediata in amonte, apoi o reparatie in mediu spitalicesc pentru a evita o hemoragie abundenta), degenerative si/sau inflamatorii (aterom, ateroscleroza, arterita etc.). Clasificarea arterelor: - Aorta; - Trunchiul brahiocefalic; - Arterele carotide; -... [continuare]
Rezumat Problema spatiului vertical redus apare la toate supraprotezele. Dimensiunea acestui spatiu situat intre planul de ocluzie si mucoasa determina dimensiunea maxima a restaurarii protetice. Toate supraprotezele care au ca dinti stalpi dinti frontali prezinta atat un risc de fractura cat si probleme de estetica. Mentinerea, spatiul vertical si sprijinul sunt factori cheie in succesul tratamentului. Pastrarea dintilor anteriori sub supraproteze creeaza o problema estetica din cauza supraconturarii osului alveolar. Reducerea bazei in dreptul acestor dinti ii afecteaza rezistenta. Oricat de mult am reduce baza, totusi buza va aparea usor bombata iar dintii se vor vedea putin mai mult. Uneori se poate reduce putin din marginea incizala. Pacientii trebuie informati inca de la inceput despre asteptarile si limitele acestui tratament protetic. Daca pacientul este stresat sau traverseaza o perioada mai dificila, tratamentul nu va fi inceput pana in momentul in care nu vom fi... [continuare]
Generalitati Abdomenul este cea mai mare cavitate a corpului uman. Are o forma ovala, iar extremitatile ovalului sunt indreptate superior si inferior. Extremitatea superioara este formata din diafragm, care se extinde ca un dom peste abdomen, astfel incat cavitatea se extinde adanc in toracele osos, ajungand in partea dreapta pana la linia mamara, pana la marginea superioara a coastei a cincea, iar in partea stanga cade sub acest nivel cu aproximativ 2,5 cm. Extremitatea inferioara este formata din structuri care imbraca suprafata interna a pelvisului osos, in pricipal muschiul ridicator anal si coccigian pe fiecare parte. Acesti muschi poarta uneori numele de diafragmul pelvisului. Cavitatea este mai larga in partea superioara decat in cea inferioara, si masoara mai mult in diametrul vertical decat in cel transversal. Abdomenul superior si abdomenul inferior Pentru a facilita descrierea, cavitatea abdominala este artificial impartita in doua parti: abdomenul superior care... [continuare]
Obturatiile coronare din compozit vs inlayuri vs coroane
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Leziunea carioasa apare atunci cand bacteriile din cavitatea bucala metabolizeaza acizi care ataca smaltul dintilor. Pe masura ce leziunea creste in dimensiune sunt afectate si celelalte straturi ale dintelui, ajugandu-se la pulpa dentara. Primele semne ale aceste afectari sunt durerea la excitanti chimici si termici (dulce, rece, cald). Caria dentara poate fi prevenita prin insusirea unei tehnici corecte de periaj, folosirea atei dentare si a altor mijloace ajutatoare de igienizare: apa de gura, dus bucal, controale periodice (de regula la 6 luni), fluorizari generale si locale (profilaxia carei dentare) si evitarea unui regim alimentar bogat in glucide- principala sursa de hrana pentru bacteriile cariogene. Tratamentul leziunii carioase Dupa depistarea unei leziuni carioase, urmatorul pas este tratarea acesteia. Obturatiile coronare din compozit reprezinta una din cele mai raspandite si mai putin invazive metode de tratament stomatologic. Compozitul este... [continuare]
CAPITOLUL I - Dispozitii generale Lege nr. 176 din 18/10/2000 privind dispozitivele medicale A fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 544 din 02/11/2000 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. ARTICOLUL 1. Aceasta lege se aplica dispozitivelor medicale si accesoriilor acestora. In sensul prezentei legi accesoriile sunt tratate ca dispozitive medicale propriu-zise. Dispozitivele medicale si accesoriile acestora sunt numite in continuare dispozitive. ARTICOLUL 2. In sensul prezentei legi, termenii sunt definiti dupa cum urmeaza: a) dispozitiv medical - orice instrument, aparat, mecanism, material sau alt articol utilizat singur sau in combinatie, inclusiv software necesar pentru aplicarea lui corecta, destinat de producator sa fie folosit pentru om si care nu isi indeplineste actiunea principala prevazuta in/sau pe corpul uman prin mijloace farmacologice, imunologice sau metabolice, dar care poate fi ajutat in functia sa prin astfel de mijloace, in scop de: [continuare]
am urmatorul diagnostic principal 120.0 Angina pectorala de efort si spontan diagnostic secundar 125.11 Boala coronariana univasculara(LCX) z95.5 Angioplastie cu stent BMS(LCX) 110 HTAE IIIC E 78.2 Dislipidemie mixta Interventie Angioplastie cu balon transluminal percutana pe 1 artera coronariana. Insertia percutana a unui stent transluminal intr-o singura artera coronara as dori sa stiu daca ma pot pensiona pe caz de boala [continuare]
Facilitati de tratament
Clinici si cabinete medicale
am urmatorul diagnostic principal 120.0 Angina pectorala de efort si spontan diagnostic secundar 125.11 Boala coronariana univasculara(LCX) z95.5 Angioplastie cu stent BMS(LCX) 110 HTAE IIIC E 78.2 Dislipidemie mixta Interventie Angioplastie cu balon transluminal percutana pe 1 artera coronariana. Insertia percutana a unui stent transluminal intr-o singura artera coronara as dori sa stiu daca ma pot pensiona pe caz de boala [continuare]
Congres internaŢional de medicinĂ dentarĂ creditat de către cmdr 50 emc
SOCIETATEA DENTARA ROMANA ORGANIZEAZA“ Metode, tehnici şi viziuni interdisciplinare în reabilitarea orală ” Bucureşti 20 – 21 - 22 noiembrie 2013 Sunt invitaţi lectori de prestigiu din ţară şi din străinătate cu tematici de ultimă actualitate. 20 nov. – 10.00 – 12.00-Prof. univ. dr. Andrei ILIESCU, ”Tratamentul conservator ortograd al parodontitelor apicale cronice. Posibilităţi şi limite actuale. 20 nov. – 12.00 – 14.00-Prof.univ. dr. Sever Toma POPA, “ Echilibrarea ocluzală între opţiune de principiu si realitate clinică.” 20 nov. – 14.00 – 16.00-Conf univ. dr. Luminita NICA, ”Prepararea canalului radicular cu sisteme moderne din aliaje de nichel-titan.” 20 nov. – 16.00 – 18.00-Dr. Constantin CAZACU, “De ce și cum izolăm cu diga?” 21 nov. – 10.00 – 11.00-Prof. univ. dr. Jean-Daniel ORTHLIEB, ”Alegerea şi înregistrarea terapeutica a poziţiei mandibulei.” 21... [continuare]
Workshop medici franta bucuresti 22 noiembrie
WORKSHOP: lucrări practice pe mandibule de porc!!! VINERI 22 NOV. 14.00 – 18.00 !!! LOCURILE SUNT LIMITATE PENTRU 30 DE PARTICIPANŢI. taxa 100 euro 22 nov. – 14.00 – 18.00- Dr. Serge SOLIVERES, Prof.univ.dr.Philippe BOUSQUET, Asistent univ. dr. Cristele ART, Asistent univ. dr. Didier DIASPARRA, Lucrări practice de chirurgie plastică parodontală: grefa gingivală liberă, grefa conjunctivă cu lambou poziţionat coronar, grefa “cangur”. Prezentare: Lucrările practice vor debuta cu realizarea unei prezentari teoretice cu proiectarea fazelor ce se vor realiza practic pe mandibule de porc. Vor fi realizate 3 tipuri de grefe: -grefa gingivală liberă; -grefa conjunctivă cu lambou poziţionat coronar; -grefa “cangur”; -realizarea de grefe maxilare GCF şi mandibulare GGL. WORKSHOPUL VA AVEA LOC IN SALA BRANCUSI Str Marasti nr 65-67 Persoana de contact: Nagy Angela Adresa de e-mail: [email protected] Telefon: 0728.930.849,... [continuare]
Punte musculara pe corona descendenta anterioara
Am fost internata intr-un spital de la Iasi si am iesit cu urmatorul diagnostic: 1. cardiopatie ischemica cronica; 2. punte musculara pe coronara descendenta anterioara; 3. fibrilatie atriala permanenta; 4.hipertensiune arterial esentiala gradul 1 risc foarte crescut; 5.diabet zaharat tip 2; 6.hipertrigliceridemie; 7.obezitate grad 2; 8.hipotiroidie;9. varice membre inferioare; 10.insuficienta venoasa cronica;11.accidente vasculare cerebrale repetitive (antecedente). As dori sa mi se dea o parere despre acest diagnostic .Va multumesc mult! [continuare]
RM coloana toraco-Iombara/pacient 50ani: Corpi vertebrali toraco-lornbari cu aliniere posterioara pastrata. Prolaps discal T9 lateralizat dreapta cu ingustare foraminala T9=T10 dreapta, fara compresiuni radiculare. Fractura in plan coronar mediovertebrala corp vertebral L2, fara modificari edematoase, cu minima decalare corticala si deprimare a platoului vertebral superior. Degenerarea discurilor lombare Ll, L3, L4, LS cu reducerea inaltimii spatiilor intervertebrale L4-LS si LS-sl. - Artroza inetrfatetara L2-LS. Prolaps discal L3 asociat cu artroza inetrfatetara ce produc ingustarea foraminelor bilateral cu atingere radiculara L3 intraforaminal,bilateral. Prolaps discal L4 cu mica protruzie mediana si ruperea inelului fibros extern, asociate cu artroza inetrfatetara ce produc ingustarea recesurilor si foraminelor bilateral cu atingerea radacinilor LS bilateral in reces. Mic prolaps discal LS cu ruperea inelului fibros extern si asociat cu artroza interfatetara ce... [continuare]
Calcificări parietale la nivelul sistemului aorto-coronarian. Limfonoduli mediastinali calcificaţi periferic (paratraheali inferior bilateral, infracarinar) cu diametrul axial de maxim 1,2 cm. Ţesut dens este prezent centrohilar stg. ce manşonează şi stenozează bronşia lobară superioară stg. pe tot traiectul, cu grosime maximă determinată în plan axial de 1,46 cm-evaluare dificilă-examinare CT nativ. Ţesutul descris se extinde la nivelul bronşiei segmentare-segment anterior, pe o distanţă de 2,9 cm şi la nivelul bronşiilor ligulare, constituind o masă cu dimensiuni de 5,11/3 cm determinate în plan coronar. Multiple leziuni de tip micro-reticulonodular sunt prezente la nivelul LSS, predominant segmente anterior şi lingular, cu diametrul axial de maxim 0,85 cm. Leziuni atelectatice subpleurale sunt prezente în segmentul anterior şi lingular LSS. Arie hiperdensă, triunghiulară, fără bronhogramă aerică este prezentă la nivelul LMD cu dimensiuni... [continuare]
Buna seara. In luna noiembrie am avut un accident de motocicleta in urma caruia am avut o*simpla *luxatie la glezna stanga. Vazand ca nu imi trece durerea si nu pot face multe miscari din incheietura am fost si mi-am facut (06.02.2018) un RM (Stir sagital , T1 sagital , T2 coronar, Stir axial, PD fat sat axial, T1 fat sat vibe sabital) in urma caruia domnul doctor mi a recomandat doar fizioterapie. Diagnosticul a fost: (CONCLUZIE) 1. Edem osos la nivelul osului talar interesand corpul si colul acestuia(probabil pos-contuziv) 2. Mici arii de edem osos si la nivelul navicularului, cuneiformului medial 3. Hidrartroza tibio-talara mica/moderata 4. Intinderea ligamentului talo-fibular anterior Dvs ce spuneti in privinta asta? Multumesc ! [continuare]
cu minima scolioza dextroconvexa in plan coronar si hemangiom de corp vertrebral d1,la nivelul spatiului intervertrebralc3-c4si c4-c5 existao bombare discala fara conflict disco radicular, la nivelul spatiuluic5-c6 o protruzie discalamediana fara conflict disco radicular,la nivelul spatiuluid4-d5 protruzie discala mediana care sterge coloana de LCRpremedular cu moderataamprenta asupra cordonului medular.ce tratament recomandati? [continuare]
Cărui specialist trebuie sa ma adresez reumatologului sau neorologului?
Mi s-a dat urmatorul rezultat al RMN-ului(sagital T1,T2, STIR, coronar T2, STiR, axial T2) evidențiază discretă scolioza lombara dextro-concava si modificari degenerative ale discurilor D11-D12,L3-L4 si L4-L5, cu hiposemnalT2 si scadere in inaltime. Protuzie discala paramediana dreapta la nivel D11-D12, ce comprima discret sacul dural. Deborduri posterioare L3-L4, L4-L5 ce comprima discret sacul dural. Con medular la L1. Corpuri vertebrale lombare cu înălțime si raporturi pastrate, cu semnal normal al spongioasei. Fara modificări de semnal la la nivelul articulatiilor sacro-iliace in secventa STIR coronal. Canal spinal normal dimensionat. [continuare]
Mi.au gasit la IRM urmatoarele; Hernil intraspongioase Pensari posterioare ale spatiile intervertebrale Hemangiom de 9 mm in grosimea vertebre l4 Ingustari foraminalela la nivelul l4-l5 l5-s1 cu atingere radiculara mai accentuate la nivelul l4-l5 in dreapta si l5-s1 in dreapta Rezultatul: Rectitudinea coloanei lombare in plan sagital coronar [continuare]
Tatal meu in varsta de 56 ani este internat la CCIliescu unde a facut o coronarografie in urma careia s-au gasit 3 stenoze de 90% si i se recomanda operatie pe cord .. Maine urmeaza sa-l vada un medic chirurg . In anul 2006 tatal meu a facut un infarct dupa care i s-a montat un stent pe o coronara . Cat de riscanta este aceasta interventie? Cum pot ajunge la DR Horatiu Moldovan? [continuare]
Buna ziua Scriu din partea tatalui meu, Eugen, 66 de ani. El a suferit un atac ischemic in teritoriul vertebro-bazilar acum 4 saptamani, acesta fiind al doilea atac (primul l-a suferit in octombrie 2011). Ne-au trimis in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg.Mures. Dupa 5 zile l-au externat cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie coronariana. Stenoza 70-80% artera descendenta anterioara. Stenoza 70-80% ram intermediar. Ocluzie coronara dreapta. Stenoza 80-90% artera carotida interna dreapta intracranian. Insuficienta mitrala grad I. Insuficienta tricuspidiana grad I. Atac ischemic in teritoriul vertebro-bazilar. Stare dupa atac ischemic carotidian drept. Hipertensiune arteriala esentiala grad III cu risc cardiovascular inalt. Diabet zaharat tip II. L-au recomandat regim alimentar, tratament medicamentos (Cavinton, Sortis, Rhytmonorm, Monopril, Amlodipina, Glibomet, Milgamma, Clopidogrel), tratament anticoagulant (Trombostop), cu observatia ca stenoza e foarte aproape de os si o... [continuare]
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Ecografie , Computer tomograf (ct) , Rmn , Rmn pediatric .
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter