astringent

Arahida este o erbacee anuala, originara din America de Sud. Este considerata ca fiind planta leguminoasa. Inaltimea acestei plante nu trece de 35 cm. Florile au culoara galbena. fructele, desi se formeaza in partea aeriana a plantei, se coc in pamant. Contine in special: grasimi (in cantitate mare, aproape 50% din continutul alunei), protide (de asemenea in cantitate mare – 30%), numeroase saruri minerale, acid folic, vitaminele a, B1, B2, E, F, tanin. Arahidele sunt deosebit de hranitoare. Proprietatile lor medicinale nu sunt foarte importante, dar merita luate in seama. Consumul de arahide impulsioneaza activitatea ficatului si a bilei. A fost evidentiata, de asemenea, contributia compusilor din arahide la combaterea imbatranirii tesuturilor. Arahidele sunt un aliment utilizat frecvent si cu bune rezultate in situatii de surmenaj intelectual, in oboseala fizica accentuata, in facilitatea tranzitului intestinal. Sunt cunoscute si ca un... [continuare]

Perisorul este o planta din flora spontana specifica Europei. In romania este intalnita in paduri, la liziera padurilor, in locuri umede. Planta are tulpina dreapta, inalta de 60 cm. Frunzele dispuse bazal sunt mari, cu nervuri proeminente, iar cele tulpinare sunt mici si sesile. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta sub forma piramidala si sunt mici si albe, infloresc in iulie- august. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei. Printre elementele chimice continute se numara: arbutozid, metilarbutozid, tanoizi, zaharuri, substante pectice, mucilagii, rezine, substante minerale, celuloza. Principalele calitati ale plantei sunt:  diuretica, astringenta, antidiareica, dezinfectanta,  antihemoragica datorita tanoizilor si pentru lizarea calculilor renali, vulnerara.   Uz intern: - afectiuni renale,  diaree, hemoragii interne, hidropizie, litiaze urinare - infuzie de planta maruntita.   Uz extern: - contuzii, ... [continuare]

Murul este un arbust din familia Rosaceae, intalnit in Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de Nord. In Romania creste la marginea padurilor, in poieni, in lunci si de-alungul apelor curgatoare, in zone deluroase - sub forma de tufisuri. Tulpinile sale sunt drepte sau arcuite, deseori taratoare, ajung pana la 3 m lungime, acoperite cu tepi ascutiti si puternici, incovoiati ca niste ghiare. Frunzele sunt alterne, alcatuite din foliole, care sunt ovale si dintate pe margini, au culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara, au nervuri paroase si proieminente pe partea inferioara. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, si se deschid in lunile iunie-august. fructele sunt carnoase, compuse, rosii la inceput si cand se coc sunt negre si dulcege. substantele chimice continute de mur sunt: acizi - izocitric, succinic, lactoizocianic, oxalic si malic-, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, inozitol, saruri... [continuare]

Coada racului este o planta medicinala intalnita pe malurile nisioape de pe marginea apelor, in locuri umede, in zone de deal si munte. Planta cu tulpini taratoare, peri rari si o rozeta specifica in punctul de pornire al tulpinilor. In varful tulpinii se afla o singura floare, izolata, cu cinci petale, de culoare galben-aurie. Frunzele au margini zimtate. Coada racului se recolteaza in perioada infloririi, in luna mai pana in luna septembrie. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si mai ales rozeta de frunze bazale, florile si rizomii. Planta este bogata in substante amare si tanin, flavone, colina, steroli, mucilagii,  saruri minerale, ulei volatil si substante glucidice. Printre proprietatile ei se numara efectul astringent, hemostatic, coagulant. antiseptic, antispastic. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salata sau supe de verdeturi.   Uz intern: [continuare]

Planta medicinala de cultura, subarbust stufos, ramificat, care poate atinge aproximativ un metru inaltime, exclusiv de cultura la noi in tara. Frunzele sunt acoperite cu peri fini si au culoare argintie sau verde cenusie. Florile sunt mari ca dimensiune, grupate in forma de spic, de culoare violet-albastra, rareori alba. Fructul este o tetraachena. Planta infloreste din luna mai pana in luna iulie. Salvia are un miros placut, puternic si gust usor amarui. In scop medicinal se recolteaza frunzele inainte de perioada de inflorire. Planta contine ulei volatil, tuiona, alfa si beta pinen, camfor, borneol, cineol dar si tanin, acid oleaonic, sitosteroli, substante estrogene, azotat de potasiu, principiu amar (picrosalvina), acid nicotinic, acid cafeic, acid fumaric, rezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, saruri de potasiu. Salvia are proprietati coleretice, antimicrobiene, sedative, depurative, antitermice, expectorante, tonice,... [continuare]

Chimionul este o planta medicinala bienal care creste in regiuni de munte sau regiuni deluroase, in zone cu umiditate ridicata. Pentru a se dezvolta armonios si a produce fructe aromate are nevoie de lumina si caldura, de mult soare. Tulpinile sunt ramificate, florile sunt mici de culoare rosie sau alba. fructele sunt achene arcuite, cu forma de semiluna, oval-alungita, de culoare bruna-cenusie. Florile se recolteaza in luna iulie, cand fructele au deja o coloratie bruna. Pentru a nu se scutura fructele, se recomanda ca recoltarea sa se faca rapid. Mirosul acestora este aromat ca si gustul, de altfel. Fructele contin ulei volatil format din carvona, limonen, dehidrocarvona, dihidrocarveol, lipide, substante albuminoide, substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc. Chimionul este galactogog, antispastic, astringent, antimicrobian. Datorita aromei sale, chimionul se utilizeaza si in alimentatie in preparatele culinare. Important este sa se faca distinctia dintre... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Talpa gastei are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub... [continuare]

Stejarul face parte din familia Fagaceae, este raspandit in zonele cu clima temperata din Europa, Asia si cateva regiuni din Africa de Nord. In Romania este intalnit mai ales in zonele de campie si de deal, in lunci si depresiuni. Este un arbore inalt, viguros, ajunge pana la 50 m inaltime si 1-2 m in diametru, cu ramuri noduroase si coroana bogata. Scoarta sa este maron- negricioasa, aspra si brazdata adanc longitudinal si transversal. Coaja de pe ramurile tinere este neteda. Frunzele au coditele scurte si sunt alcatuite din 4-8 perechi de lobi si sunt alterne. Stejarul infloreste in luna mai, florile sale sunt dispuse monoic in amentii. Fructele sale este achene, se numesc ghinde si cresc grupate cate 2-5 pe un peduncul. Substantele continute sunt: acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare, tanin, cvercina, fluroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu, pentadigaloilglucoza, acid ciclogalifaric si hidrati de carbon. Stejaul are... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in tara noastra. Frunzele au peri aspri, iar florile au culoare roz-purpurie. In scop fitoterapeutic se recolteaza jumatatea superioara a tulpinii (varfurile) cu ramuri, frunze si flori, dar si radacina. Tataneasa infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Recoltarea varfurilor se face in perioada de inflorire, iar radacina se recolteaza din luna martie pana in luna aprilie sau din septembrie pana in noiembrie. Planta contine ulei volatil, rezine, tanin, alantoina, mucilagii, vitamina b12, amidon, acizi organici, principiu antigonadotropic. Tataneasa are efect antiinflamator, expectorant, astringent, atimicotic, hemostatic, cicatrizant     Uz intern: - bronsite, boli ale sistemului digestiv, afectiuni ale aparatului respirator, colita, diaree, dizenterie, enterita, demoptizii, metrorargii, ulcere, tuberculoza- sub forma de infuzie, tinctura,... [continuare]

Arbore foarte inalt (poate atinge chiar si 50 de metri) intalnit in zona subalpina dar mai ales alpina, care prefera solurile umede. Tulpina este dreapta, iar ramurile sunt dispuse orizontal. Frunzele au forma de ace, florile femele au culoare rosiatica (conuri drepte) iar cele barbatesti galbena (grupate in ameti). Bradul infloreste in lunile mai si iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, rasina si mugurii. Recoltarea mugurilor se face primavara (lunile martie sau aprilie) de pe ramurile tinere. Bradul cotine ulei volatil (pinen, limonen, etc.), vitamina c, carotenoizi, tanin. Bradul are efect astringent, antiseptic, antireumatic, cicatrizant, emolient, sedativ, colagog, mineralizant, diurectic, expectorant, vasoconstrictor, antibiotic. Lemnul de brad este utilizat in industria celulozei, in constructii. Uz intern: - avitaminoze, ulcere venoase, tuse, infectii ale aparatului respirator superior, bronsite, meteorism abdominal,... [continuare]

Planta medicinala, considerata buruiana, care intalnita in majoritatea zonelor de relief. Florile sunt de culoare alb-cenusie, mici ca dimensiune. Semintele au culoare brun deschis. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Traista ciobanului infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Se recolteaza la inceputul perioadei de infloririre (din luna mai pana in luna iulie). Planta contine amine, glicozide, derivati fenolici, acizi organici, tanin, saponine, saruri minerale, tiramina, glucozide, saruri de potasiu. Traista ciobanului are caracteristici astringente, analgetice, vasodilatatoare, uterotonice. Uz intern: - hemoragii (stomacale, intestinale, renale, uterine, ale aparatului urinar, menstre abundente, hemoroidale, etc.), afectiuni ale rinichilor, metrorargii in perioada de pubertate sau menopauza, metrite, hemoptizii, hemofilii, litiaza urinara, blenoragie, varice, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz... [continuare]

Teiul este un arbore inalt (poate atinge in mod normal chiar si 20 de metri), coroana deasa, intalnit in majoritatea regiunilor tarii noastre. Florile au culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bracteele insotitoare, impropriu numite frunze (care au aceleasi substante ca si florile). Bracteele sunt de culoare verde deschis sau galben-verzuie. Frunctul este o nucula. Florile de tei emana un parfum placut, datorita farnesolului. Perioada de inflorire a teiului este in lunile iunie sau iulie. Florile se recolteaza dupa inflorire (ideala ar fi prima saptamana dupa inflorire). Acestea contin flavonoide, tanin, zaharoza, saponine, mucilagii, faraesol, substante triterpenice, vitamina e. Florile de tei au actiune antispastica, neurosedativa, diaforetica, astringenta, antiinflamatoare, expectoranta si fluidificanta, diuretica.   Uz intern: - insomnie, afectiuni ale aparatului respirator,... [continuare]

Este o planta originara din regiunea amazoniana a Americii de Sud. Guarana este o planta agatatoare, cu tulpina cilindrica. Florile cresc grupate in manunchiuri la subsuara frunzelor si sunt colorate in galben pal. fructele sunt de culoarea rosu aprins. Fiecare fruct contine o singura samanta neagra si voluminoasa, inconjurata de pulpa rosie. Printre substantele chimice continute de planta se numara: guaranina, cofeina (de doua ori mai multa decat in cafea), teobromina, teofilina, amidon, tanini astringenti, mucilagii, proteine, d-catechin. Principalele calitati ale Guaranei sunt: energizanta, reduce grasimile din sange, antitrombotic, inlatura acidul lactic acumulat in muschi (in cazul febrei musculare). In fitoterapie se utilizeaza semintele, care se recolteaza cand sunt coapte. Extrasul acestei plante este folosit ca ingredient in bauturile energizante, in guma de mestecat, in medicamente pentru slabit. Uz intern: - epuizare, combaterea oboselii, diaree, obezitate,... [continuare]

Planta este originara din Europa, dar s-a aclimatizat si in unele zone din Africa si Siberia. In tara noastra aceasta planta se dezvolta in zone mocirloase, pasuni sau terenuri virane. Tulpina este dreapta, lipsita de frunze, acoperita cu perisori fini si poate atinge pana la 80 cm inaltime. Frunzele sunt dispuse sub forma de rozeta bazala si sunt acoperite cu perisori fini. Florile au 4 petale, sunt violacee, mai rar roz si cresc grupate intr-o inflorecenta globulara in varful tulpinii. Infloresc din iunie pana in octombrie. Cea mai importanta componenta chimica se afla in partile aeriene si este taninul. Principalele calitati ale plantei sunt: astringenta, dezinfectanta, poate fi folosita ca antidot in diferite forme de intoxicatii accidentale, emenagoga, emolienta, diuretica, febrifuga. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si florile, ce se recolteaza in septembrie.   Uz intern:   - diaree,  hiperaciditate gastrica, metroragii, tuse, stari febrile - sub... [continuare]

Arbore inalt cu frunze eliptice cultivat in tara noastra, rar intalnit spontan. Florile au dimensiuni mari si culoare roz sau alba. fructele au miros placut, sunt mari, ovale, galbene, acoperite de peri fini. Gutuiul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele, semintele si frunzele. Gutuia contine magneziu, fosfor, fier, cupru, sulf, vitamina pp, C, B, A, calciu, sodiu, apa, glucide, tanin, pectina, protide, lipide, mucilagii, acid malic. Gutuiul are proprietati astringente, emoliente, tonice, antihemoragice, stomahice. Fructele se utilizeaza si in cosmetica pentru ameliorarea ridurilor si tratamentele tenului gras.  De asemenea, se recomanda consumul gutuiei in curele de slabire, fiind un fruct care contine putine calorii. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de voma, diaree, infectii ale cailor respiratorii, boli pulmonare, tuse, raguseala, dizenterie, metrorargii, hemoroizi, inapetenta, convalescenta, hepatite,... [continuare]

Rascoagea este o planta din flora spontana, nativa din Europa si America de Nord. In tara nostra planta poate fi gasita in zonele cu soluri calcaroase din regiunea subalpina, pe pajisti, in locuri in care au existat incendii de padure. Planta are tendinta de a se raspandi rapid, pe arii extinse. Tulpina ei este dreapta si poate atinge inaltimi de pana la 2,5 m.; este roscata si neteda. Frunzele sunt lanceolate, alterne si cu nervuri pronuntate, circulare, si ele nu se termina la marginea frunzei, ci formeaza bucle care se unesc aproape de marginea exterioara a acesteia. Florile cresc in inflorecenta ramificata, in partea terminala a plantei si sunt dispuse in forma piramidala. Culoarea petalelor (in numar de 4) variaza de la roz pana la magenta intens. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei. Planta contine urmatoarele substante chimice: tanin, acizi triterpenici, saponine, mucilagii, zahar, polifenoli, ulei volatil, antocianini, vitamina C, saruri minerale.... [continuare]

Plopul este original din Iran si Turcia, dar a fost aclimatizat cu succes si in  Europa. Face parte din familia Salicaceae si in prezent este raspandit pe toate continentele. In Romania ocupa un areal foarte vast, de la campie, pe dealuri si coline joase, pana in zonele submontane, la altitudini de 1.800 metri. Este frecvent intalnit in paduri, poieni umede, zavoaie, depresiuni, luncile raurilor si Delta Dunarii. Il gasim si in parcuri sau in lungul soselelor si a liniilor de cai ferate ca element decorativ. Plopul este un copac inalt, ce poate ajunge pana la 35 de metri, iar diametrul trunchiului poate ajunge pana la 2 m. coroana sa este larga si rara, are ramuri rasfirate. Scoarta este cenusie, brazdata longitudinal. Frunzele sale sunt rombic-ovoidale sau triunghiulare si sunt lobate. Partea superioara a frunzelor are o culoare mai inchisa decat cea inferioara, care este alburie datorita faptului ca este acoperita de perisori. Florile au forma de matisori roscati... [continuare]

Castanul porcesc este un arbore de cultura, ornamental, original din Peninsula Balcanica. Acesta poate ajunge la inaltimi de pana la 30 de metri, are coroana globuloasa, cu frunze palmat-compuse. Are florile de culoare alba, cu pete rosii. fructele sunt sfericice, contin seminte mari, brune ce se dezvolta intr-o capsula verde prevazuta cu tepi mici. Castanele contin saponide si substante amare. In fitoterapie se folosesc coaja, frunzele, florile si semintele. Scoarta se recolteaza in luna aprilie, frunzele in luna mai, frunzele din mai pana in iunie, iar semintele in lunile septembrie-octombrie. Planta are proprietati astringente si antiinflamatoare, vasoconstrictive. Uz intern: - insuficienta venoase cronice, varice, edem, hemoroizi, luxatii, flebita, hipertrofie de prostata, malarie, tuse – decoct, tinctura, supozitoare, infuzie. Uz extern: - hemoroizi, ulceratii ale picioarelor, varice, reumatism, lupus – sub forma de bai, cataplasme. [continuare]

Castravetele este o planta comestibila, din familia Curcubitaceae si este originar din India. In Romania este cultivat in sere si culturi intense. Planta de castravete este taratoare, ajunge pana la 2 metri lungime si se agata pe suprafete de sustinere cu ajutorul carceilor. Frunzele sale sunt mari, aspre si acopera fructele. Florile sunt mici, de culoarea galben pal. Castravetele (fructul) este cilindric, alungit, poate ajunge si la lungimi de 50 cm, desi in mod normal are cca 10 cm lungime. Castravetele contine urmatoarele substante chimice: vitaminele A, B, C, sulf, magneziu, oxid de calciu, mucilagii, erepsina. Principalele sale calitati sunt: racoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric si al uratilor, diuretic, hipnotic usor, astringent extern, stimuleaza pancreasul sa produca insulina. Este utilizat in industria alimentara si se comercializeaza si in forma murata, dar este un ingredient important utilizat in industria cosmetica datorita efectelor sale... [continuare]

Planta face parte din flora spontana, apartine familiei Onagraceae si este raspandita in Europa, Asia, si unele parti ale Americii. Este o planta iubitoare de soare si umiditate. In Romania o intalnim de preferinta pe marginea paraielor si raurilor, precum si langa santuri. Tulpina sa are intre 18-80 cm, este acoperita cu perisori fini, este cilindrica si la baza ei cresc lastari.  Frunzele sunt ingust – lanceolate, marunt si ascutit dintate, cele inferioare si mijlocii opuse, rareori alterne sau verticilate cate trei. Frunzele de la baza tulpinii formeaza o rozeta. Florile sunt mici si culoarea lor variaza intre roz-deschis pana la violet deschis. Semintele plantei au atasat o fibra pufoasa, alba, care le ajuta sa se raspandeasca atunci cand se deschide capsula care le adaposteste. Printre componentele chimice se numara: taninuri, acid cafeic, acid ursolic, elagic, polifenoli, saponine triterpenice, saponine steroidice, antociani, zaharuri, aminoacizi... [continuare]

Nufarul este o planta acvatica ce creste in Europa, Africa de Nord si Orientul Mijlociu.In Romania poate fi admirat in apele statatoare sau lin curgatoare. Planta poseda un rizom puternic, cu numeroase radacini ramificate orizontal, cu ajutorul carora se fixeaza bine pe fundul apelor statatoare. Tulpina sa este puternica, ajunge pana la lungimi de peste 150 cm. Frunzele apar la suprafata apei primavara, sunt pieloase, au forma ovala si pot ajunge pana la 30-40 cm diametru. Bobocii florali ies de sub apa in prima decada a lunii iulie. Florile sunt albe, au diametru de 15 cm si isi desfac petalele in primele ore ale diminetii, emanand un parfum imbatator. In fitoterapie sunt folosite rizomul si florile. In compozitia chimica a nufarului alb intalnim urmatoarele elemente:  alcaloizi (nimfen si nufarina) cu efect cardiotonic, tanin, amidon, glucoza, grasimi, saruri minerale, mucilagii, ulei volatil. Principalele proprietati ale plantei sunt: sedativ nervos, cardiotonic,... [continuare]

Planta este un arbust mic care creste spontan in zona alpina. Tulpina este agatatoare si taratoare. Frunzele sunt tari si lucioase. Florile au culoare rosie sau alba. Fructul este o baca, cu forma rotunda, de culoare rosie In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele care se recolteaza in lunile mai sau iunie. Strugurii ursului au calitati diuretice, astringente, antiseptice, tonice, emoliente, dezinfectante. Planta contine glucide, lipide, proteine, acizi organici, tanin, rezine, glicozizi fenolici si flavonici, minerale, flavonoide, acid ascorbic, riboflavina, tiamina, betasisterol, triterpene, saponine. Uz intern: - inflamatii ale cailor urinare (pielonefrite, uretrite, cistite, colibaciloza, hipertrofieprostatica), pietre la rinichi, incontinenta urinara, diaree, litiaza urinara, dizenterie, enterocolita, hematurie, metrorargie, hemoragii uterine - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - leucoree, ulceratii vaginale (herpes) - sub forma de bai sa... [continuare]

Planta des intalnita mai ales in zona de stepa, in sudul si estul tarii noastre. Tulpina poate depasi frecvent 1,5 metri intaltime, iar rizomul este adanc inradacinat. Frunzele sunt ascutite, cu spini terminali. Florile au culoare roz-liliachie. Fructul este o achena. Palamida infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea superioara a plantei, recoltata in perioada de inflorire (de primavara pana la sfarsitul verii). Planta are actiune tonica, diuretica, astringenta, hepatica, emetica. Palamida este considerata una dintre buruienile daunatoare culturilor de cereale. Uz intern: - boli ale aparatului respirator, edeme, dischinezie biliara, stari febrile - sub forma de infuzie, decoct. Efecte adverse: - Supradozajul dar si extractul din frunze determina iritatii si inflamatii. [continuare]

Raculetul este flora spontana si este intalnit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra se dezvolta in zonele de munte si subalpine, in soluri umede, in apropierea surselor de apa, la marginea padurilor. Planta atinge inaltimi de pana la un metru, in pamant are un rizom serpuitor, lignescent, din care cresc numeroase radacini laterale. Tulpinile sunt solitare, neramificate, gabre. Frunzele bazale sunt mari, avand codite lungi, elipsoidale, cu margini usor ondulate., subtiate spre baza, colorate in verde intens, iar cele tulpinare sunt lanceolate si inguste, aproape lineare. Florile sunt roz, mai rara albe sau rosietice si cresc grupate intr-o forma asemanatoare spicului. In fitoterapie este utilizat rizomul. Principalul element chimic continut se afla in rizom si este taninul (in cantitate mare), alaturi de care se mai gasesc si alte principii active (vitamina b6, glucide, rezine, ceruri, acid polygonic). Cele mai importante proprietati ale acestei plante sunt: ... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este intalnita in Europa si Asia (zonele cu clima temperata). In Romania creste ca flora spontana in zonele de deal si subalpine, pe pajisti.Norocelul are tulpina inalta de pana la 80 cm, rosiatica. Frunzele sunt alterne, carnoase, cu nervuri bine evidentiate. Florile crec grupate in inflorescenta, in varful tulpinii si au culoarea roz. Elementele chimice care intra in componenta plantei sunt: acizi grasi- omega-3,  vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, E, ulei volatil, clorofila, alcaloizi, substante minerale, mucilagii, rezine. Principalele calitati ale plantei sunt: antiinflamatorie, astringenta, cicatrizanta, hemostatica, antimicrobiana, vitaminizanta. In fitoterapie este utilizat intreaga planta. Mai poate fi folosit decoctul si la spalatul parului deoarece confera rezistenta si stralucire podoabei capilare.   Uz intern:    - cancer de diferite localizari, hemoroizi -  sub forma... [continuare]

Compozitie Extract hidroalcoolic de salvie, brusture, turita mare, soc, musetel, tei; fara aditivi chimici. Actiune si indicatii Contine un fitocomplex cu actiune astringenta, antiseboreica, antiseptica, calmanta, tonica, cicatrizanta. Este indicata atat pentru tenul gras, seboreic, in igiena curenta si in urma tratamentelor cosmetice, cat si pentru alte zone afectate de cosuri, comedoane. Mod de utilizare Se sterge fata si alte zone afectate. Nu se aplica in jurul ochilor [continuare]

Ce este Ceaiul din plante medicinale si pentru ce se utilizeaza Indicatii Pe baza observatiilor din medicina populara, produsul este folosit sub forma de infuzie in scop : carminativ, aromatizant, astringent, antispastic, coleretic-colagog, diuretic, tonic al sistemului nervos, analgezic, antiseptic. Efectele sunt atribuite uleiului volatil care contine mentol, mentone, alfa pinen, cineol, timol. Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni: Uz intern - infectii gastro-intestinale, dispepsii, balonari abdominale, diaree (prin proprietatile astringente, antiseptice, antispastice), spasme pilorice, diskinezii biliare, astenii. Uz extern - astenie, dureri reumatice, urticarie; se poate adauga in apa de gura. Mod de administrare Uz intern: 2 - 3 cani pe zi; ca antivomitiv se bea rece si cu inghitituri mici. Uz extern: pentru dureri reumatice se fac frictiuni pe locul dureros cu infuzie concentrata; pentru astenie se adauga apei de baie cu temperatura de 37 grade... [continuare]

Compozitie Ingrediente: iarba de urzica din cultura ecologica. ceaiurile sunt ambalate in pungulite transparente de lux. Un pachetel contine 50g de planta uscata. Actiune terapeutica si indicatii Depurativ de baza , diuretic cu eliminare masiva de acid uric, declorurant, expectorant si antitusiv, antidiabetic, astringent ( antidiareic si antihemoragic ), tonic general, tonic capilar, cicatrizant. Extern: ulcer varicos; stomatite, gingivite. Doze si mod de administrare Intern: infuzie ( 1 lingura la cana), 2-3 cani/zi. Extern: decoct concentrat, spalaturi locale, comprese. [continuare]

Compozitie Extract uscat de galbenele, frasin, rachitan, hamei, nuc, stejar, salvie, coada racului, musetel, urzica moarta, excipienti de conditionare. Actiune terapeutica Cicatrizanta, antiinflamatoare, astringenta, antiseptica, bactericida, bacteriostatica, hemostatica. Indicatii Vaginita, leucoree, metroragie, prurit vulvar. Mod de administrare Sub forma de bai, prin dizolvarea continutului unui flacon in 300 l apa. Se vor face minim 10 bai pentru o cura, in conditiile prescrise de medicul curant. [continuare]