Vaccinuri din copilarie care necesita doze de rapel

Desi multe vaccinuri sunt administrate in copilarie, unele dintre ele necesita doze de rapel si la varsta adulta pentru a mentine protectia impotriva bolilor infectioase. Printre cele mai importante se numara:

Difterie, Tetanos si Pertussis (DTP/DTPa):
Protectia oferita de aceste vaccinuri scade in timp. Adultii trebuie sa faca un rapel la fiecare 10 ani, sub forma vaccinului combinat dT sau dTpa (care include si componenta pertussis – tuse convulsiva). Este esential, mai ales pentru cadrele medicale si parintii cu bebelusi.

Rujeola, Oreion, Rubeola (ROR):
Persoanele care nu au fost complet vaccinate in copilarie sau care nu au trecut prin boala ar trebui sa faca rapelul ROR, mai ales in contextul epidemiilor.

Hepatita B:
De obicei, schema completa din copilarie ofera protectie pe termen lung. Totusi, la persoanele cu risc crescut (personal medical, persoane cu boli cronice, etc.) se pot face teste de anticorpi si, daca este necesar, un rapel.

Vaccinul anti-poliomielitic (VPI):
Nu este nevoie de rapel in mod curent la adulti, cu exceptia celor care calatoresc in zone cu risc sau lucreaza in domenii expuse.

Varicela si HPV:
Daca nu au fost vaccinati in copilarie/adolescenta, adultii tineri pot recupera vaccinarea. Nu e vorba de rapel, ci de imunizare completa.

Rapelurile in viata adulta sunt esentiale pentru mentinerea imunitatii. Este recomandat ca adultii sa verifice periodic carnetul de vaccinari si sa discute cu medicul de familie despre eventualele doze necesare.

Un vaccin este format din forme atenuate sau parti ale virusurilor sau bacteriilor sau contine o molecula, care transmite un semnal genetic cu privire la modul de aparare impotriva unei anumite boli.

Vaccinul stimuleaza sistemul imunitar sa atace microorganismul strain in acelasi mod in care s-ar declansa in cazul in care ati contracta boala.

Prin acest mod, sistemul imunitar isi va reaminti de germenul respectiv in situatia in care va veni in contact cu acesta, anticorpii actionand impotriva sa inainte sa apuce sa provoace daune.

Pneumococul poate determina infectii precum pneumonie, meningita, otita medie, bronsita, sinuzita, iar criteriile de eligibilitate pentru a se putea prescrie gratuit persoanelor asigurate sunt reprezentate de:

- Persoanele cu varsta de peste 65 de ani,

- Persoane cu varsta sub 65 de ani, dar care asociaza una dintre urmatoarele afectiuni: asplenie, siclemie, infectie HIV/SIDA, boli renale cronice, boli respiratorii cronice, terapie inunosupresoare, transplant, implant cohlear, imunosupresie congenitala, boli cardiovasculare, diabet zaharat, drenaj ventricular extern, hepatopatii cronice, limfom, leucemie, mielom multiplu.

- Personal de specialitate medico-sanitar si auxiliar.

Se administreaza o singura doza intramuscular, zona de electie fiind muschiul deltoid, la nivelul regiunii superioare a bratului, iar necesitatea revaccinarii cu o noua doza de Prevenar 13 dupa un anumit interval de timp nu a fost stabilita.

Vaccinul meningococic protejeaza impotriva infectiilor cauzate de bacteria Neisseria meningitidis, precum meningita, pneumonie, artrita, pericardita, conjunctivita.

Cea mai frecventa boala cauzata de meningococ este meningita, care se caracterizeaza prin febra, cefalee, rigiditatea gatului, confuzie, fotofobie, convulsii, deces.

Se poate elibera prescriptie medicala compensata persoanelor asigurate care indeplinesc urmatoarele criterii:

- Persoanele cu varsta de peste 65 de ani,

- Persoanele cu varsta sub 65 de ani care asociaza si imunosupresie, transplant, terapie imunosupresoare, boli oncologice, siclemie, asplenie, infectie HIV/SIDA, deficiente
persistente de componente ale complementului, tratament cu inhibitori de complement.

Se administreaza pe cale intramusculara profund, la nivelul muschiului deltoid, o data la 10 ani, iar in situatia persoanelor cu expunere potential continua si cu risc de a dezvolta o infectie severa, doza de rapel poate fi administrata la fiecare 5 ani.

Acest vaccin protejeaza impotriva difteriei (afecteaza caile respiratorii superioare, cauzand dificultati de respiratie si inghitire, insuficienta cardiaca, leziuni cerebrale, coma, deces), tetanosului (afecteaza sistemul nervos prin toxina produsa si derermina spasme musculare bruste, involuntare, convulsii, dificultati de respiratie, rigiditate, deces) si tusei convulsive (se caracterizeaza prin accese severe de tuse, perioade de apnee, dificultate de respiratie, varsaturi, pneumonie, cianoza, deces).

Poate fi prescris persoanelor asigurate pe baza indeplinirii urmatoarelor conditii:

- Rapel la fiecare 10 ani de la doza anterioara pentru toti adultii,

- Gravide,

- Persoane cu transplant de celule stem hematopoietice sau medular.

Vaccinul se administreaza intramuscular, prin injectare in muschiul deltoid.

In situatia femeilor insarcinate, vaccinul se recomanda a fi facut in intervalul 27-36 de saptamani de sarcina, la fiecare sarcina cu scopul de a conferi protectie nou-nascutului prin pasajul anticorpilor transplacentar catre fat.

Astfel, se garanteaza o forma de imunitate pasiva care il protejeaza in primele luni de viata, pana cand sistemul sau imunitar devine matur.

Pentru adulti, asa cum am mentionat, rapelul este necesar a fi facut la fiecare 10 ani de la doza anterioara.

De asemenea, in situatia in care nu se cunosc antecedentele vaccinale, se poate relua schema de vaccinare initiala.

Confera protectie impotriva hepatitei B, infectie virala cu contagiozitate crescuta, caracterizata prin insuficienta hepatica, icter (ingalbenirea pielii sau a sclerei ochilor), dureri abdominale, varsaturi, diaree, febra, oboseala, deces.

Vaccinul se recomanda a fi facut urmatoarelor categorii de persoane:

- Persoane cu infectie HIV/SIDA sau asplenie,

- Persoane dializate nevaccinate inainte de anul 1995 sau pacienti dializati cronic care necesita rapel in urma dozarii anticorpilor si depistarii titrului insuficient,

- Persoane cu tratament imunosupresor sau supuse transplantului,

- Contactii directi ai cazurilor confirmate cu hepatita B,

- Persoane cu hepatopatii cronice, precum ciroza hepatica, hepatita C, ficat gras non alcoolic, hepatita autoimuna,

- Persoane cu boli ereditare predispozante pentru ciroza hepatica, precum hemocromatoza, deficit de alpha-1 antitripsina, boala Wilson,

- Persoane cu varsta cuprinsa intre 19-59 de ani si diabet zaharat. Pentru persoanele cu varsta peste 60 de ani, recomandarea este gestionata de medicul curant.

- Personal de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar nevaccinat sau cu un nivel al anticorpilor anti HBs mai mic de 10 unitati internationale, dupa 3 doze de vaccin hepatitic B.

Zona de administrare este intramuscular, in regiunea deltoidiana.

In Romania, vaccinarea antigripala poate fi realizata compensat 100% in cadrul Programului National de Vaccinare pentru urmatoarele categorii de persoane, care sunt considerate cu risc crescut de complicatii ale gripei:

- Copiii cu varsta peste 6 luni,

- Gravidele,

- Persoanele cu varsta cuprinsa intre 45 si 65 de ani, fara boli cronice,

- Persoanele cu varsta cuprinsa intre 19 si 65 de ani care asociaza boli cronice respiratorii, cardiovasculare, hepatice, renale, metabolice, neurologice, autoimune, oncologice, malformatii congenitale, asplenie, obezitate, infectie HIV/SIDA, imunosupresie congenitala, terapie imunosupresoare, transplant,

- Persoanele cu varsta peste 65 de ani,

- Personal de specialitate medico-sanitar si auxiliar.

Mentinerea la zi a imunizarilor la varsta adulta este cea mai buna modalitate de a se asigura protectia impotriva anumitor boli, mentinandu-se starea de sanatate pe intreg parcursul vietii.

Pe langa beneficiul individual in momentul vaccinarii, se asigura si protectia persoanelor cu care intram in contact, scazand astfel riscul de a transmite anumite boli.

Bibliografie
https://www.webmd.com/vaccines/vaccine-booster-shots
https://www.cdc.gov/vaccines/imz-schedules/adult-easyread.html
https://www.webmd.com/vaccines/vaccine-booster-shots
https://www.cdc.gov/vaccines/hcp/imz-schedules/child-adolescent-notes.html