Coronavirus Update

Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergolog, despre sensibilizarea alergica incrucisata

Publicat la data de: 30 August 2021
Consultant de specialitate: Dr. Claudia Adriana Nicolae
Medic primar Alergologie si Imunologie Clinica, Presedinte si Initiator AREA
Clinica: Clinica Medicum

Cum pot fi identificati alergenii?

Sus
Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergolog, despre sensibilizarea alergica incrucisata

Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergologie si imunologie:

In ultimii ani, progresele inregistrate in domeniul alergologiei moleculare au permis identificarea celor mai importante alergene care pot declansa reactii imunologice la care participa anticorpii de tip IgE specifice, adica reactii alergice IgE mediate.

Este bine cunoscut faptul ca aproape orice lucru care contine proteine poate fi o sursa alergenica.

La randul sau, fiecare sursa alergenica poate contine mai multe structuri proteice alergenice (denumite componente alergenice) care sunt inzestrate cu diferite locuri de legare a anticorpilor de tip IgE.

Atat alergenele alimentare, cat si cele respiratorii sunt impartite in mai multe familii de proteine.

Dintre cele mai cunoscute familii de alergene pot fi amintite:

• albuminele serice

• proteinele PR-10

• polcalcinele

• profilinele

• CCD-urile (determinanti carbohidrati crossreactivi)

• proteinele de stocaj

• proteinele de transfer lipidic LTP

• tropomiozinele

• lipocalinele

• parvalbuminele

Reactivitatea alergenica incrucisata (cross-reactivitatea) este acel proces prin care anumite proteine sau componente proteice dintr-un alergen fata de care o persoana este sensibilizata si alte proteine omoloage provenite din alte surse de alergene, se leaga de aceiasi anticorpi IgE specifici produsi fata de alergenul sensibilizant.

Deci pentru a induce o reactivitate incrucisata, componentele proteice implicate trebuie sa aiba un grad inalt de identitate structurala, adica sa semene foarte bine.

Cuprins articol

  1. Cum pot fi identificati alergenii?
  2. Cum se produce sensibilizarea alergica a pielii in dermatita atopica?
  3. Citeste pe aceeasi tema

Cum se produce sensibilizarea alergica a pielii in dermatita atopica?

Sus

Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergologie si imunologie:

In dermatita atopica, sensibilizarea alergica a pielii poate fi produsa atat prin contactul cu alergene respiratorii si alimentare, cat si prin inhalarea sau consumul lor.

Alergenele alimentare, dar si alergenele respiratorii (cum sunt acarienii din praful de casa, polenurile, mucegaiurile sau alergenele provenite de la animale) pot fi factori declansatori, dar si agravanti ai dermatitei atopice!

Anumite componente alergenice ale acarienilor si ale mucegaiului Aspergillus, (alergenul major din polenul de ambrozie si unele alergene provenite din veninul albinelor) actioneaza ca adevarate enzime, avand o mare capacitate de penetrare prin pielea atopica, care nu-si mai indeplineste la parametrii optimi functia sa de bariera.

Cand sensibilizarea alergica primara a unei persoane care sufera de dermatita atopica a fost produsa printr-un contact alegenic sensibilizant produs pe cale respiratorie cu polenul de mesteacan, ea poate avea exacerbari ale bolii in sezonul polinic respectiv si prin consumul unor alergene alimentare care au o reactivitate alergica incrucisata cu polenul respectiv.

Aceste alergene apartin familiei de proteine PR-10 (din care face parte si Bet v1, alergenul major al polenului de mesteacan) si pot fi intalnite in:

• mere

• pere

• cirese

• prune

• morcovi

• telina

• kiwi

• jackfruit

• kaki

• alune de padure

• nuci

• soia

• arahide

Proteinele PR-10, sunt implicate in producerea asa numitului sindrom de alergie orala. Ele se gasesc mai ales in coaja fructelor si legumelor respective si sunt proteine termolabile.

Deci prin prelucrarea lor termica, nu mai pot declansa simptomele caracteristice sindromului de alergie incrucisata polen-alimente (furnicaturi si mancarimi la nivelul buzelor, mucoasei bucale sau faringelui). Si persoanele cu dermatita atopica care sunt sensibilizate alergic fata de proteinele PR-10, pot avea agravari ale bolii in sezonul polinic respectiv, chiar si in absenta unor manifestari respiratorii si chiar daca alimentele respective sunt prelucrate termic.

O alta sensibilizare alergica intalnita la peste 50% dintre persoanele atopice este cea fata de o alta familie de proteine denumite profiline.

Aceste proteine sunt considerate ”alergene universale”, pentru ca au o reactivitate alergenica incrucisata foarte mare. Ele sunt prezente obisnuit pe suprafata celulelor organismelor eucariote si fac parte din componenta polenurilor, dar si a multor fructe sau legume.

Profilinele sunt continute si in celule umane din diferite organe si tesuturi si, mai mult, pot functiona ca autoalergene, putand fi implicate in exacerbarile dermatitelor atopice produse de consumul unor alimente (in anumite sezoane polinice).

Jumatate dintre adultii cu dermatita atopica, mai ales cei care au eczemele localizate la nivelul fetei, gatului si umerilor, sunt sensibilizati alergic fata de o ciuperca,

Malasezzia sympodialis. Anumite componente alergenice ale acestei ciuperci sunt comune cu mucegaiurile din specia Aspergillus, altele sunt comune cu polenul de mesteacan si cu alimente ca tomatele si ceapa, altele cu polenul de maslin.

Exista similitudini structurale ale unor componente alergenice din Malasezzia si cu alergene din celule umane care functioneaza, de asemenea, ca autoalergene si pot fi implicate in exacerbarile dematitelor atopice declansate in contextul expunerii persoanelor afectate la mucegaiuri sau la polenurile mentionate, sau care apar in legatura cu consumul anumitor alimente.

Dr. Claudia Adriana Nicolae,
Medic primar alergologie si imunologie clinica


Medici specialisti Alergologie-Imunologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter