Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Masochismul sexual

Actualizat la data de: 31 Martie 2021
Consultant medical:

Iulia Florea
Psiholog

Generalitati

Sus
Masochismul sexual

Masochismul sexual intra in categoria atractiei anormale sau nefiresti. Se refera la fanteziile, nevoile si comportamentele sexuale reale, nu simulate, repetitive si intense, care constau in supunerea la violenta fizica sau la provocarea suferintei prin alte metode.

Legatul la ochi, palmuirea si umilirea sub forma urinarii sau a imitarii fortate a comportamentului animal reprezinta alte metode utilizate de pacienti. Masochistii se ranesc prin curentare, inecare si intepare, iar aproximativ 30% participa la comportamente sadice.

O metoda periculoasa folosita de acestia este asfixierea partiala, provocata de reducerea nivelului de oxigen din creier: are drept urmari moartea accidentala a 1 sau 2 milioane de persoane in fiecare an. Pentru a realiza aceasta forma de asfixiere, masochistii pot folosi o franghie pusa in jurul gatului, pungi de plastic puse peste cap sau nitrati folositi in armata.

Relatile masochiste sunt deseori bine planuite, iar partenerii stabilesc de comun acord un cuvant pe care il pot utiliza pentru a indica ca este momentul sa se opreasca.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Comportamentale sexuale masochiste
  3. Tratament
  4. Citeste pe aceeasi tema

Comportamentale sexuale masochiste

Sus

Comportamentale sexuale masochiste sunt de obicei evidente din tinerete si debuteaza in copilarie cu jocuri masochiste sau sadice. Aceasta problema este caracterizata fie prin fantezii sexuale intense si nevoi, fie prin comportamente care presupun umilirea, legarea, agresarea fizica sau provocarea suferintei individului.

Fanteziile, nevoile sexuale sau comportamentele provoaca nefericire sau au efecte negative asupra domeniului social, profesional sau a altor aspecte importante ale vietii.

Exista numeroase teorii referitoare la masochismul sexual, multe din ele provenind din zona psihoanaliticului. Conform acestora, traumele din copilarie (abuzul sexual) sau alte experiente semnificative din aceea perioada se manifesta printr-un comportament exhibitionist.

Nathan, Gorman si Salkind ofera urmatoarea selectie a teoriilor referitoare la etiologia masochismului. Modele de comportament sugereaza ca un copil care a fost victima sau martor al unui comportament sexual nepotrivit invata sa il imite si il reactiveaza mai tarziu.

Modelele compensatorii sugereaza ca acesti indivizi sufera de lipsa contactelor sexuale normale si cauta rasplata prin modalitati mai putin acceptate social. Modele psihologice se concentreaza pe relatia dintre hormoni, comportament si sistemul nervos central, acordand un interes deosebit rolului agresiunii si a hormonilor sexuali masculini.

Tratament

Sus

Tratamentul tipic presupune psihoterapia, ce are drept scop descoperirea cauzei ascunse ce sta la baza comportamentului. Nathan ofera urmatoarele explicatii in ceea ce priveste medicatia utilizata drept tratament pentru masochism. In primul rand, nivelul excitatiei sexuale nu este legat de comportamentul masochistului, iar nivelul inalt de testosteron nu constituie un factor de predispozitie al barbatului spre masochism.

Acestea fiind spuse, hormonii precum Depo-Proberba si ciproteron reduc nivelul testosteronului si, astfel, si pe cel al excitatiei si al agresiunii. Acesti hormoni provoaca o reducere a frecventei erectiilor, a fanteziilor sexuale, inclusiv a masturbarii si a actului sexual in sine. Hormonii sunt folositi in combinatie cu tratamentele comportamentale si cognitive. Antidepresivele au redus nivelul dorintelor sexuale, dar nu au avut rezultate eficiente in ceea ce priveste fanteziile sexuale.

Nathan a observat ca studiile au demonstrat ca modele cognitiv-comportamentale sunt eficiente in tratarea masochismului. El ofera urmatoarea explicatie referitoare la diferitele abordari. Trairea mascata implica utilizarea stimulilor negativi pentru a reduce sau elimina un comportament.

Trairea mascata presupune relaxarea pacientului, vizualizarea unor scene ce prezinta comportamente deviante urmate de un eveniment negative precum cel in care penisul pacientului este prins in fermoarul pantalonilor.

Conditionarea fortata asistata este similara metodei anterioare, cu exceptia evenimentului negativ, caruia ii este conferit un caracter real printr-o miasma neplacuta raspandita de catre terapeut in incapere. Scopul este acela de a determina pacientul sa asocieze comportamentul deviant cu mirosul neplacut si sa ia masuri pentru comportamentului nepotrivit.

Reversul comportamental nefavorabil este cunoscut sub numele generic de “terapia rusinii”, intrucat scopul este acela de a-l rusina pe pacient pentru a-l determina sa puna capat comportamentului deviant. De exemplu, cel vinovat ar putea fi obligat sa urmareasca inregistrari ale actiunilor sale negative cu scopul de a transforma experienta sa intr-una dezgustatoare si ofensatoare pentru pacient.

Experienta indirecta presupune prezentarea unor casete video ce contin comportamente deviante si consecintele acestora, precum dorintele de razbunare ale victimelor sau chiar urmarirea unei castrari chirurgicale.

Nathan descrie abordarile pozitive care s-ar putea concentra pe traininguri ce vizeaza abilitatile sociale si alterneaza comportamente pe care pacientul le-ar putea considera mai potrivite.

Tehnicile de reconditionare se concentreaza pe asigurarea feedback-ului imediat pacientului, astfel incat comportamentul se va schimba imediat. De exemplu, o persoana ar putea fi conectata la un aparat pletismografic de biofeedback care este conectat la o lumina si programat sa mentina o lumina intr-o categorie de culori specifice, in timp ce persoana este expusa unor materiale stimulatoare sexual, iar tratamentul ce priveste masturbarea s-ar putea concentra pe separarea placerii de comportamentul deviant.

Terapiile cognitive descrise de Nathan includ restructurarea distorsionarii cognitive si trainingurile privind empatia. Restructing cognitive distortions implica corectarea unor convingeri eronate ale pacientului ce ar putea duce la erori de comportament precum cele care presupun includerea victimei intr-o logica eronata conform careia aceasta merita sa fie inclusa in comportamentul deviant.

Tratamentul empatic presupune ajutarea pacientului sa priveasca lucrurile din perspectiva victimei si sa se identifice cu aceasta pentru a intelege raul pe care l-a facut.

Prognoza este buna desi de multe ori exista si alte metode prin care alte probleme ar putea iesi la suprafata odata cu eliminarea comportamentelor deviante. In acest caz, pentru rezolvarea acestor probleme trebuie aplicate aceleasi procedee.


Medici specialisti Sexologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate