Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Metodele contraceptive permanente

Actualizat la data de: 07 Iulie 2014

Generalitati

Sus
Metodele contraceptive permanente

Metodele contraceptive permanente, sterilizarea feminina si masculina, se adreseaza partenerilor de viata care nu isi doresc urmasi sau o noua nastere, precum si femeilor care isi pun in pericol sanatatea printr-o sarcina.

Metodele de contraceptie permanenta constau in proceduri chirurgicale si non-chirurgicale, fiecare cu avantajele si dezavantajele lor.

Deoarece sterilizarile masculine si feminine sunt de cele mai multe ori ireversibile, o astfel de decizie necesita un timp indelungat de gandire si consilierea oferita de un specialist.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Beneficiile metodelor de contraceptie permanenta
  3. Tipuri de metode contraceptive permanente
  4. Citeste pe aceeasi tema

Beneficiile metodelor de contraceptie permanenta

Sus

Mai multe sondaje de specialitate au aratat ca numeroase femei considera metodele de contraceptie permanenta o solutie dezirabila, atunci cand conceperea unui copil nu mai este o perspectiva de viitor.

Printre beneficiile in cauza se numara eliberarea de grija unei sarcini nedorite, posibilitatea unui contact sexual in orice perioada a lunii si evitarea folosirii tratamentelor hormonale cu posibile efecte secundare nedorite.

Specialistii aduc in prim-plan eficacitatea cea mai crescuta a prevenirii unei sarcini, ca fiind factorul cel mai important al beneficiilor metodelor contraceptive permanente. Acestea dau un randament cuprins intre 98% si 99,9% de impiedicare a conceptiei, in functie de procedura utilizata.

Tipuri de metode contraceptive permanente

Sus

Sterilizarea feminina

Principala forma de sterilizare feminina este ligatura trompelor uterine sau sterilizarea tubara, o interventie chirurgicala ce presupune, in esenta, obstructionarea trompelor uterine prin legarea, taierea sau blocarea acestora, astfel incat ovulul sa nu se mai poata deplasa catre uter pentru a fi fecundat.

Ligatura trompelor se poate realiza fie prin aplicarea de inele, cleme si benzi, fie prin distrugere segmentara cu electrocoagulare sau ligatura prin sutura cu salpingectomie partiala (ablatie chirurgicala). Multe femei care au fost supuse sterilizarii permanente au suferit fie o laparotomie postpartum, ce consta in efectuarea unei mici incizii langa buric, dupa nastere, fie o sterilizare tubara postpartum.

Ligatura trompelor dupa nastere are mai multe avantaje

- Pacienta este deja internata;
- Pacienta este pregatita de actul medico-chirurgical pentru nastere;
- Uterul, aflat in distensie, are portiunea superioara intr-o pozitie ridicata, facilitand interventia;
- In cazul operatiei prin cezariana, peretele abdominal este deja deschis, asadar nu se mai efectueaza incizii ulterioare pentru legarea trompelor.

Cat despre eficacitatea ligaturii trompelor uterine in raport cu obtinerea unei sarcini, aceasta este de aproximativ 99%. Potrivit statisticilor medicale, aproximativ 5 din 1000 de femei care au apelat la aceasta procedura raman insarcinate dupa un an de la interventie. Esecul poate fi cauzat de o obstructie incompleta a tuburilor falopiene.

Printre avantajele sterilizarii feminine se numara urmatoarele

- Nu mai sunt necesare tratamente hormonale de prevenire a conceptiei;
- Libidoul, ciclul menstrual si alaptarea nu sunt afectate;
- Efectele adverse sunt minime;
- Femeile care nu pot suporta o sarcina din motive medicale sunt protejate;
- Interventia nu dureaza mai mult de 30 de minute, iar externarea este rapida.

Dezavantajele ligaturii trompelor se refera la pericolul asociat cu administrarea anesteziei, infectiile micului bazin, lezarile vaselor sanguine soldate cu hemoragii, lezari ale vezicii urinare, pericolul regretelor ulterioare si lipsa protectiei impotriva bolilor cu transmitere sexuala.

Dupa sterilizarea feminina, recapatarea capacitatii de conceptie este riscanta si laborioasa. Specialistii spun ca peste jumatate dintre pacientele care au suferit o ligatura a trompelor si au apelat apoi la repermeabilizarea lor, au ulterior sarcini extrauterine cu sediu tubar, intervenind necesitatea fertilizarii in vitro.

Sterilizarea histerescopica

O metoda contraceptiva permanenta mai putin invaziva este sterilizarea histerescopica sau sistemul Essure, utilizat incepand cu anul 2002. Procedura presupune introducerea unui implant metalic de mici dimensiuni in tuburile falopiene cu un cateter special, prin vagin si uter.

Interventia non-chirurgicala nu necesita anestezie generala. Dispozitivul determina cresterea de tesut cicatricial peste implant, obstructionand trompele si impiedicand ovulele sa fie fertilizare de sperma. Un sistem similar utilizeaza un implant siliconic, cunoscut sub numele de Adiana.

In primele 3 luni de la implantare, contraceptia este inca necesara prin metode clasice. Apoi este efectuata cu radiografie pentru confirmarea pozitionarii corecte a dispozitivului. Eficacitatea sterilizarii histerescopice este de 99,8%. Posibilele dezavantaje se refera la faptul ca unele femei pot sa nu beneficieze de o pozitionare corecta a ambelor implanturi. Efectele secundare ale interventiei includ crampele moderate, greata, varsaturile, starile de ameteala sau hemoragiile.

Vasectomia

Metoda de contraceptie permanenta masculina se numeste vasectomie si implica efectuarea unei incizii in partea superioara a scrotului, pentru taierea sau cauterizarea vaselor deferente (canalele care transporta sperma). Interventia necesita administrarea anesteziei locale. Barbatul va produce in continuare material seminal, insa nu va mai putea concepe copii.

Dupa procedura, unii pacienti prezinta echimoze pe suprafata testiculelor si, deoarece este posibil ca o cantitate de sperma sa mai ramana in vasele deferente, un barbat nu este considerat steril pana nu are ejaculari fara spermatozoizi viabili. Sperma este testata in laborator dupa cateva saptamani, pentru confirmarea sterilitatii. Cuplurile sunt sfatuite sa foloseasca protectie suplimentara la primele 15-20 de ejaculari.

Rata de esec a vasectomiei este de aproximativ 0,1% (operatia nu functioneaza in 1 din 2000 de cazuri). Printre avantajele procedurii se numara rapiditatea interventiei, riscurile limitate si recuperarea facila.

Vasectomia nu protejeaza impotriva bolilor cu transmitere sexuala, poate produce disconfort in perioada imediat urmatoare si este ireversibila, ceea ce inseamna ca pacientul isi poate regreta decizia ulterior.


Medici specialisti Sexologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate