Terapia genetica ar putea schimba tratamentul unei boli imune rare

Persoanele cu aceasta afectiune mostenesc o copie modificata a genei CTLA4, ceea ce inseamna ca organismul produce o cantitate insuficienta din aceasta proteina.

Ca urmare, sistemul imunitar poate deveni hiperactiv si poate incepe sa atace propriile tesuturi, dar in acelasi timp poate functiona ineficient impotriva infectiilor.

Manifestarile clinice sunt foarte variate. Unele persoane prezinta simptome inca din copilarie, in timp ce altele sunt diagnosticate abia la varsta adulta.

Severitatea bolii poate diferi chiar intre membrii aceleiasi familii.

Printre manifestarile frecvente se numara infectiile respiratorii repetate, infectiile sinusurilor sau urechilor, afectarea pulmonara cronica, inflamatiile intestinale persistente, diareea cronica, marirea ganglionilor limfatici, splinei sau ficatului, scaderea numarului unor celule sangvine, eruptii cutanate si diverse boli autoimune.

Pacientii pot dezvolta anemie autoimuna, trombocitopenie, afectare tiroidiana, artrita, hepatita autoimuna sau alte afectiuni inflamatorii.

Deoarece mecanismele care controleaza raspunsul imun sunt alterate, exista si un risc crescut pentru aparitia unor tipuri de limfoame sau alte cancere hematologice.

Diagnosticul necesita o combinatie de evaluare clinica, analize de laborator pentru aprecierea functiei sistemului imunitar, investigatii imagistice atunci cand exista suspiciunea afectarii unor organe, precum si teste genetice care pot confirma prezenta mutatiei CTLA4.

De multe ori sunt implicate echipe multidisciplinare formate din specialisti in imunologie clinica, hematologie, genetica medicala si alte specialitati, in functie de manifestarile fiecarui pacient.

Boala face parte din categoria imunodeficientelor primare cu dereglare imunitara, un grup de afectiuni rare in care coexistenta infectiilor repetate si a bolilor autoimune poate ingreuna diagnosticul.

Tocmai din acest motiv recunoasterea precoce a simptomelor poate contribui la evaluarea rapida intr-un centru cu experienta.

Informatiile prezentate provin din cercetari preclinice realizate de cercetatori de la University College London, in colaborare cu NHS Blood and Transplant si Great Ormond Street Hospital.

Studiul nu a fost efectuat pe pacienti, ci pe modele experimentale si celule tratate in laborator. Cercetarea urmeaza sa fie continuata printr-un studiu clinic de faza I, planificat pentru anul 2028.

Noua strategie presupune corectarea defectului genetic direct in limfocitele T ale pacientului.

Cercetatorii utilizeaza tehnologia CRISPR/Cas9 pentru a inlocui copia defecta a genei cu una functionala, urmand ca celulele corectate sa fie reintroduse ulterior in organism.

Rezultatele obtinute pana acum au aratat ca limfocitele modificate au produs cantitati mai mari de proteina CTLA-4 si au reusit sa controleze mai eficient raspunsul imun comparativ cu celulele netratate.

Cercetatorii considera ca aceasta abordare actioneaza asupra cauzei genetice a bolii, nu doar asupra manifestarilor sale. 

Rezultatele prezentate sunt incurajatoare deoarece demonstreaza ca defectul genetic responsabil de aceasta boala ar putea fi corectat direct la nivelul celulelor sistemului imunitar.

Daca aceasta abordare se va dovedi sigura si eficienta si in studiile clinice pe oameni, ea ar putea deschide calea catre tratamente care actioneaza asupra cauzei bolii, nu doar asupra manifestarilor sale.

Totusi, pentru pacientii diagnosticati in prezent, studiul nu modifica conduita medicala actuala.

Terapia genetica nu este disponibila in practica medicala, iar eficienta si siguranta ei trebuie confirmate in mai multe etape de cercetare clinica.

Procesul de dezvoltare al unui astfel de tratament poate dura mai multi ani.

Descoperirea este importanta si pentru alte imunodeficiente primare determinate de modificari genetice similare, deoarece demonstreaza ca tehnologiile moderne de editare genetica pot reprezenta o directie promitatoare de cercetare pentru boli rare considerate pana acum dificil de tratat.

Fiind o afectiune genetica, insuficienta CTLA-4 nu poate fi prevenita prin modificarea stilului de viata.

Totusi, persoanele diagnosticate sau cele care provin din familii in care exista astfel de cazuri pot beneficia de evaluare medicala periodica si, atunci cand este recomandat de specialist, de consiliere genetica.

- prezentarea la medic atunci cand apar infectii repetate sau neobisnuit de severe;

- respectarea programului de monitorizare stabilit de medicul specialist;

- mentinerea unui stil de viata sanatos, cu alimentatie echilibrata, activitate fizica adaptata si somn suficient;

- evitarea automedicatiei in cazul simptomelor persistente;

- respectarea recomandarilor generale privind vaccinarea, atunci cand acestea sunt indicate de echipa medicala. 

Deoarece insuficienta CTLA-4 este o boala rara, diagnosticul poate necesita evaluari succesive in mai multe specialitati.

Medicul de familie reprezinta, de regula, primul punct de contact cu sistemul medical.

Acesta poate identifica suspiciunea pe baza istoricului de infectii repetate, a manifestarilor autoimune sau a modificarilor observate la analizele uzuale si poate indruma pacientul catre investigatii suplimentare.

Dupa aparitia suspiciunii, rolul principal revine medicului specialist. In functie de manifestarile clinice, pacientul poate fi evaluat de un specialist in imunologie clinica, hematologie, pediatrie, medicina interna, gastroenterologie, pneumologie sau genetica medicala.

Acestia sunt responsabili de confirmarea diagnosticului, evaluarea severitatii bolii, recomandarea investigatiilor necesare si monitorizarea pe termen lung.

Investigatiile pot include analize generale de laborator, teste imunologice, explorari imagistice, evaluarea functiei unor organe si teste genetice efectuate in laboratoare specializate.

Deoarece boala este rara si poate afecta simultan mai multe organe, evaluarea intr-un centru cu experienta in imunodeficiente primare poate facilita stabilirea diagnosticului si coordonarea ingrijirii medicale.

Consultatiile de specialitate pot fi accesate prin ambulatoriile spitalelor publice, clinici private, centre universitare.

Monitorizarea periodica trebuie realizata de medicul specialist, iar planul de evaluare poate fi adaptat in functie de evolutia fiecarei persoane.

Este recomandata evaluarea medicala atunci cand apar infectii repetate, inflamatii persistente fara o cauza evidenta, boli autoimune multiple, ganglioni mariti pentru perioade indelungate sau exista membri ai familiei diagnosticati cu imunodeficiente primare ori alte afectiuni genetice rare.

Numai medicul poate aprecia daca sunt necesare investigatii suplimentare sau consulturi de specialitate.

1. Ce este insuficienta CTLA-4? Este o boala genetica rara care afecteaza modul in care sistemul imunitar isi regleaza activitatea.
2. Este o afectiune ereditara? Da. In multe cazuri, modificarile genei CTLA4 pot fi mostenite in familie.
3. Poate fi vindecata in prezent? In prezent nu exista o terapie genetica aprobata pentru aceasta afectiune. Cercetarile sunt in desfasurare.
4. Noua terapie este deja disponibila pacientilor? Nu. Studiul se afla in faza preclinica, iar tratamentul nu este disponibil in practica medicala.
5. Cine stabileste diagnosticul? Diagnosticul este confirmat de medicii specialisti, pe baza evaluarii clinice, analizelor imunologice si testelor genetice.
6. De ce este important acest studiu? Pentru ca demonstreaza posibilitatea corectarii defectului genetic care sta la baza bolii, deschizand perspective pentru viitoare terapii personalizate.

Surse si Referinte

1. Pioneering gene therapy for rare immune disorder shows promise in early pre-clinical studies – News Medical
2. Primary Immune Deficiency Diseases – National Institute of Allergy and Infectious Diseases (NIAID)
3. Genetics and Rare Diseases – MedlinePlus