Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Procedura si efectele colposcopiei

Actualizat la data de: 11 Februarie 2016

Generalitati

Sus
Procedura si efectele colposcopiei

Colposcopia este o procedura de examinare cu atentie a colului uterin, a vaginului si a vulvei pentru descoperirea eventualelor semne de boala.

In timpul colposcopiei, medicul foloseste un instrument special, numit colposcop. Medicul dumneavoastra va poate recomanda examenul de colposcopie daca testul Papanicolau a demonstrat rezultate anormale.

Daca doctorul considera o suprafata de celule din timpul colposcopiei ca pare neobisnuita, o mostra de tesut poate fi colectata pentru analizele de laborator (biopsie).

Multe femei prezinta anxietate inainte de examenul colposcop. Daca stiti ce va asteapta in timpul acestei proceduri, acest lucru o sa va faca sa va simtiti mult mai confortabil.

Medicul dumneavoastra va poate recomanda colposcopia in cazul in care testul Papanicolau sau un examen pelvian dezvaluie diverse anomalii. Colposcopia poate fi utilizata pentru a diagnostica:

-Cancerul cervical;
-Veruci genitale;
-Inflamatie a colului uterin (cervicita);
-Modificari precanceroase in tesutul colului uterin;
-Modificari precanceroase in tesutul vaginului;
-Modificari precanceroase ale vulvei;
-Cancerul vaginal;
-Cancerul vulvar.

Colposcopia este o procedura sigura care prezinta foarte putine riscuri. Rar, pot sa apara complicatiile de la biopsiile prelevate in timpul colposcopiei, inclusiv:
-Sangerari abundente;
-Infectii;
-Dureri pelviene.

Procedura de colposcopie este sigura in timpul sarcinii. Riscul de biopsie in timpul sarcinii este mic, dar medicul poate intarzia efectuarea biopsiei, daca este posibil acest lucru.

Femeile gravide pot avea mai multe sangerari dupa biopsie decat femeile care nu sunt gravide. Acest lucru se datoreaza faptului ca cervixul are o crestere a fluxului sangelui in timpul sarcinii. Colposcopia si biopsia nu ar trebui sa afecteze capacitatea de a mai avea copii in viitor.

Semnele si simptomele care pot indica complicatii includ:

-Sangerari;
-Frisoane;
-Febra;
-Dureri abdominale severe.

Colposcopia este o procedura utilizata de catre medici, care ofera o vedere marita si iluminata a vulvei, peretilor vaginali si a colului uterin. Testele speciale ce sunt efectuate in timpul coloposcopiei includ spalarea cu acid acetic, utilizarea filtrelor de culoare si probele de prelevare a tesuturilor.

Anomaliile de col uterin includ pre-cancerul (displazia), care poate fi evaluat ca fiind usor, moderat, sever si cancerul.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Teste
  3. Asteptari
  4. Citeste pe aceeasi tema

Teste

Sus

Trei teste speciale sunt efectuate in timpul colposcopiei, si anume:

a.Spalarea cu acid acetic – dupa ce cervixul este studiat cu colposcopul, colul uterin se spala cu o substanta chimica numita acet acetic, care se dilueaza cu 3% pana la 5%. Acidul acetic (otetul) spala mucusul si permite zonelor anormale sa fie vazute mai bine.

Mai mult decat atat, acidul acetic pateaza zonele anormale in alb. Zonele patate in alb dupa spalarea cu acid acetic sunt numite leziuni. Uneori, cu toate acestea, zonele normale pot fi patate si ele in alb, dar aceste zone au frontiere vagi.

In schimb, anomaliile semnificative, cum ar fi verucile genitale, pre-tipurile de cancer si cancerul, produc in general zone cu limite distincte si clare. Uneori, colorarea cu o solutie de iod diluata este efectuata pentru examinarea in continuare a anomaliilor. Celulele normale se vor pata de la iod, intr-un mod uniform.

b.Utilizarea filtrelor colorate – un alt aspect al colposcopiei implica utilizarea filtrelor colorate. Filtrele ajuta medicul la examinarea vaselor mici de sange (capilare) in zona jonctiunii scuamocolumnare.

Lumina albastra sau verde ce este filtrata provoaca capilarelor anormale sa devina mai evidente, de obicei, in interiorul unei zone. Capilarele normale sunt puternice si distantate in mod egal. In schimb, capilarele anormale pot aparea ca niste pete rosii sau pot produce un model asemanator cu gresia hexagonala.

Modelul capilar anormal variaza de la usor (ca si in cazul pre-cancerului) pana la sever (ca si in cazul cancerului). Astfel, atunci cand cancerul se dezvolta, capilarele iau forme ciudate, cum ar fi asemanatoare semnelor de punctuatie.

c.Biopsia de col uterin – in cele din urma, colposcopia permite esantionarea tesutului care este orientat spre zonele anormale. De fapt, biopsia zonelor anormale este o parte esentiala a colposcopiei, deoarece tratamentul va depinde de gravitatea anomaliei.

Dupa colposcopie si biopsie, un produs chimic se aplica pe zona respectiva pentru a preveni hemoragia. Ca parte a procedurii de biopsie, chiuretajul endocervical este foarte adesea folosit.

Asteptari

Sus

a.In timpul colposcopiei. Colposopia se face de obicei intr-un cabinet medical, iar procedura dureaza intre 10 si 20 de minute. Veti sta intinsa pe spate pe o masa cu picioarele in suporturi, la fel ca si in cazul unui examen pelvian sau al unui test Papanicolau.

Medicul plaseaza un specul de metal in vagin. Speculul tine deschis peretii vaginului, astfel incat medicul sa poate observa colul uterin. Medicul va pozitiona instrumentul de marire special, numit colposcop, la cativa centimetri distanta de vulva.

O lumina puternica este introdusa in vagin, iar medicul va vedea totul, mult mai bine printr-o lentila. Colul uterin si vaginul sunt tamponate cu bumbac pentru a indeparta orice mucus. Medicul poate aplica o solutie de acid acetic sau un alt tip de solutie in zona respectiva.

Acest lucru poate provoca o senzatie de arsura sau furnicaturi. Solutia ajuta la evidentierea oricarei zone suspecte.

b. In timpul biopsiei. In cazul in care medicul gaseste o zona suspecta, un mic fragment de tesut poate fi colectat si dus la probe de laborator.

Pentru a colecta tesutul, medicul foloseste un instrument ascutit de biopsie pentru a elimina o mica bucata din tesut. In cazul in care sunt mai multe zone suspecte, medicul va lua mai multe probe de biopsie.

Ceea ce simtiti in timpul unei biopsii depinde de tipul tesutului ce este eliminat:

-Biopsia de col uterin – o biopsie de col uterin va provoca disconfort usor, dar nu este o operatiune dureroasa. Se poate simti o anumita presiune sau crampe.

-Biopsia vaginala – cele mai multe biopsii de la nivelul vaginului au putine senzatii si nu veti simti niciun fel de durere in timpul biospiei.

Dar o biopsie a portiunii inferioare a vaginului sau a vulvei poate provoca dureri, de aceea, medicul poate administra un anestezic local pentru a amorti zona. Medicul poate aplica o solutie chimica in zona de biopsie pentru a limita sangerarea.

c.Dupa colposcopie. In cazul in care medicul nu a luat o proba de biopsie in timpul colposocpiei, inseamna ca nu a gasit nimic anormal, iar examenul este complet. Este posibil sa apara si unele pete sau sangerari foarte usoare din vagin in urmatoarele 2 sau 3 zile.

Daca ati avut o proba de biopsie luata in timpul colposcopiei, este posibil sa apara dureri vaginale sau vulvare ce dureaza de la una pana la doua zile, scurgeri de culoare inchisa din vagin. Utilizati un tampon de bumbac pentru a sterge sangele.

Abordare pentru tratarea anomaliilor de col uterin (in urma rezultatelor). Daca rezultatele biopsiei arata pre-cancer (displazie) sau cancer, se recomanda tratamentul. Displazia poate fi usoara, moderata sau severa.

Aproape toate femeile cu displazie pot avea proceduri de tratament efectuate in cabinetul medical. Medicul alege intre doua tipuri generale de tratament. Primul tip de tratament este distrugerea (ablatia) zonei anormale, iar al doilea tip de tratament este indepartarea zonei (rezectie).

Ambele tipuri vindeca pana la 90% dintre pacientii cu displazie, ceea ce inseamna ca doar 10% dintre femei vor avea o recurenta a anormalitatii lor dupa tratament.

Pot fi necesare alte proceduri pentru continuarea tratamentului. Urmatoarele proceduri sunt foarte eficiente in indepartarea zonelor anormale si previn cancerul de col uterin:

a.Crioterapia – este o procedura relativ simpla ce foloseste oxidul de azot pentru a bloca zonele anormale. Acesta tehnica nu este optima pentru suprafetele mari sau zonele in care anomaliile sunt deja avansate sau severe.

Dupa procedura, pacientele pot experimenta o secretie vaginala apoasa timp de mai multe saptamani. Complicatiile acestei proceduri sunt rare si apar la 1% dintre paciente.

b.LEEP (procedura de excizie cu ansa electrica) - foloseste un curent de radio-frecventa pentru a elimina zonele anormale. Acesta este de departe cel mai comun tratament pentru leziunule pre-canceroase ale colului uterin.

Prezinta un avantaj mare fata de celelalte proceduri, prin faptul ca mostra pentru analiza este intacta. Mai este populara si pentru faptul ca este ieftina si simpla. O substanta chimica este aplicata ulterior pentru prevenirea hemoragiei.

Secretiile vaginale si petele apar frecvent dupa aceasta procedura. Actul sexual si folosirea tampoanelor trebuie evitate timp de mai multe saptamani pentru o mai buna vindecare. Complicatiile apar in aproximativ 2% dintre pacienti si includ, printre altele, reducerea dimensiunilor colului uterin si sangerarea.

Este folosita pentru tratarea displaziei, inclusiv cea severa.

c.Biospie con - aceasta procedura a fost odata o procedura majora folosita pentru a trata displazia de col uterin, dar celelalte metode au inceput sa inlocuiasca biopsia con.

Cu toate acestea, atunci cand un medic gaseste leziuni mai grave in zona endocervicala sau interioara a colului uterin, o biopsie con continua sa fie tratamentul perfect. Se recomanda, de asemenea, daca este nevoie de prelevare de probe speciale pentru a obtine mai multe informatii cu privire la anumite tipuri de anomalii mai avansate.

Aceasta tehnica permite ca marimea si forma esantionarii sa fie adaptate. Complicatiile acestei proceduri includ sangerare postoperatorie la 5% dintre cazuri si ingustarea colului uterin. Biopsia con are un risc mai mare de complicatie de col uterin decat alte tratamente. Aceasta procedura este folosita ocazional pentru a trata cazurile de cancer de col uterin atent alese.

Unele femei considera ca acest tip de procedura a avut un efect emotional destul de serios. Una din 4 femei spune ca dupa tratament s-a simtit traumatizata, depresiva, vulnerabila. Nu este nimic surprinzator.

Acea zona este una dintre cele mai private din intreg corpul. De obicei, sentimentul dispare cu timpul. Insa, daca simtiti ca aveti nevoie de ajutor specializat, nu ezitati sa apelati la un consilier.

Dupa efectuarea unei astfel de proceduri, puteti reveni imediat la activitatile profesionale normale. Daca inca sangerati, folositi tampoane sanitare.

Daca ati avut parte de o biopsie, medicul poate sa va sfatuiasca sa mai asteptati 2 pana la 3 zile in ceea ce priveste actul sexual, deoarece acesta poate provoca o sangerare in plus. Sunati medicul dumneavoastra daca ati sangerat cheaguri, daca aveti miros vaginal neobisnuit, febra sau dureri pelviene.


Medici specialisti Ginecologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate