Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

7 cauze ciudate ale senzatiei de foame persistente

Actualizat la data de: 02 Iunie 2014

Generalitati

Sus
7 cauze ciudate ale senzatiei de foame persistente

Persistenta senzatiei de foame in conditiile unui program de masa normal, numita in termeni medicali hiperfagie sau polifagie, poate anunta existenta unei afectiuni sau poate avea cauze ascunse, identificate de oamenii de stiinta in studiile ultimilor ani.

Schimbarile in apetitul alimentar sunt un semnal important de alarma, daca nu pot fi asociate cu anumite modificari in dieta obisnuita sau in programul zilnic de miscare.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauzele senzatiei de foame persistente
  3. Motive ascunse ale apetitului alimentar crescut
  4. Citeste pe aceeasi tema

Cauzele senzatiei de foame persistente

Sus

Foamea excesiva, ale carei cauze nu pot fi explicate prin prisma modului de viata, poate fi simptomul unor tulburari alimentare (bulimia), diabetului sau al dezechilibrelor hormonale. Copiii si adolescentii pot prezenta un apetit alimentar crescut in perioada de crestere, cand organismul trimite mai multe semnale ale foamei pentru a se asigura ca primeste aportul necesar de nutrienti care sa sustina cresterea si dezvoltarea.

Un nivel crescut de activitate fizica poate justifica pofta de mancare persistenta, intrucat organismul incearca sa compenseze astfel energia pierduta prin efort. Fluctuatiile hormonilor tirodieni sau ale adrenalinei sunt cauza, de asemenea, senzatia accentuata de foame.

Transformarile hormonale din perioada premenstruala si din timpul sarcinii cresc apetitul de regula. Diabeticii se pot confrunta cu senzatii accentuate de foame, intrucat creierul confunda insuficienta de insulina cu privarea de nutrienti.

In afara de aceste cauze binecunoscute, exista si alte motive care se pot ascunde in spatele senzatiei persistente de foame.

Motive ascunse ale apetitului alimentar crescut

Sus

1. Efectele secundare ale unor medicamente

Pilulele anticonceptionale, antidepresivele triciclice, corticosteroizii si unele medicamente pentru tratarea alergiilor sunt cele mai bune exemple pentru medicamentele ale caror efecte secundare produc cresterea apetitului alimentar.

Statisticile medicale americane arata ca intre 5%-10% din persoanele supraponderale au pierdut controlul propriei greutati corporale in urma tratamentelor medicamentoase care le-au produs accentuarea senzatiei de foame.

2. Legumele la conserva

Unele conserve in care sunt comercializate legumele contin bisfenol-A, o substanta chimica pe care unii cercetatori o considera a fi obezogen - o noua categorie de compusi industriali care afecteaza procesele metabolice ale organismului si cresc predispozitia la ingrasare. Bisfenolul-A poate ajunge cu usurinta in compozitia legumelor conservate.

Mecanismul exact al legaturii dintre bisfenolul-A si ingrasarea nu a fost elucidat de oamenii de stiinta, insa o teorie spune ca substanta poate fi interpretata de organism ca fiind un hormon, permitandu-i sa intervina in functiile altor hormoni naturali ai corpului (asa cum este leptina), ce regleaza senzatiile de foame si satietate.

3. Tranzitia catre sezonul rece

Apetitul alimentar tinde sa creasca in pragul instalarii sezonului rece, insa motivul exact ramane un mister pentru oamenii de stiinta. Realitatea ne arata ca felurile de mancare copioase sunt mult mai tentante toamna tarzie si iarna, asa cum salatele sunt consumate mult mai des in timpul verii.

Profesorii Universitatii de Medicina din Massachusetts, SUA, au derulat o cercetare in care au descoperit ca oamenii consuma cu cel putin 86 de calorii mai mult zilnic inainte de sosirea iernii. Motivul ar putea fi instinctul primitiv de a depozita mai multe calorii in tesuturi, astfel incat supravietuirea sa fie asigurata in conditiile meteorologice vitrege.

Alti oameni de stiinta explica accentuarea apetitului alimentar in pragul iernii prin faptul ca organismul are nevoie de mai multe calorii pentru productia de energie necesara reglarii temperaturii interne a corpului.

4. Mancatul la birou

Servirea pranzului in fata computerului de la birou poate parea o strategie eficienta pentru economisirea timpului, insa o cercetare publicata in Jurnalul American de Nutritie Clinica arata ca persoanele care mananca si efectueaza alte activitati in acelasi timp, consuma de doua ori mai multe calorii decat cele care iau pranzul sau cina in bucatarie, fara alte surse de distragere a atentiei.

Participantii care au luat masa la computer si-au amintit mai greu ce au mancat si au fost mai predispusi sa exagereze cu gustarile intre mese, decat restul persoanelor care au luat parte la studiu.

5. Consumul regulat de bauturi acidulate

In spatele unei pofte de mancare exagerate se poate ascunde si consumul regulat de bauturi acidulate bogate in fructoza sau alti indulcitori artificiali. Cercetatorii au demonstrat cum insulina eliberata de pe urma ingerarii substituentilor zaharului blocheaza semnalele hormonale care atentioneaza creierul de instalarea senzatiei de satietate.

Oamenii de stiinta ai faimoasei Universitati Yale au analizat mai multe tomografii pentru a arata ca, atunci cand adultii consuma bauturi cu continut ridicat de fructoza, se produce o diminuare a activitatii creierului in regiunea responsabila cu satietatea. Asadar, cercetatorii au concluzionat ca fructoza si indulcitorii artficiali stimuleaza semnificativ apetitul alimentar.

6. Odihna insuficienta

Somnul de noapte este foarte important pentru reglarea activitatii hormonale si a modului in care organismul isi indeplineste functiile de baza. Mai multe studii de specialitate au scos in evidenta legatura certa dintre odihna insuficienta (mai putin de 6 ore de somn pe noapte) si cresterea indicelui de masa corporala. Privarea de somn poate avea efecte devastatoare asupra echilibrului hormonal, spun specialistii.

Intr-un studiu efectuat in anul 2004, cercetatorii au observat ca participantii care dormeau doar 4 ore noapte prezentau un nivel mai crescut al leptinei (hormonul satietatii) si unul mai crescut al grelinei (hormonul foamei). Subiectii in cauza au acuzat cele mai intense stari de foame dificil de controlat, precum si pofte accentuate pentru dulciuri, gustari sarate si alimente bogate in amidon.

7. Sindromul Prader-Willi

Aceasta boala genetica rara se distinge printr-un simptom principal senzatia de foame constanta. Acest lucru se intampla deoarece regiunea cerebrala care controleaza starea de satietate este afectata. Alte manifestari clinice ale sindromului Prader-Willi sunt slabiciunea musculara, dificultatile de invatare si capacitatile motorii reduse.


Medici specialisti Diete-Nutritie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate