Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Cafeina

Actualizat la data de: 26 Octombrie 2018

Descriere

Sus

Cafeaua a fost folosita in principal numai in lumea araba pana in secolul al XV-lea. Tara in care au fost folosite pentru prima data boabele de cafea este Etiopia (fiind destinata mentinerii starii de veghe in timpul rugaciunilor). In secolul al XVI-lea au aparut cafenele in Istanbul, Cairo si Mecca, iar in 1573 cafeaua a ajuns si in Europa.

Ceaiul a fost introdus, mai tarziu, in 1657, dar a devenit rapid foarte popular ( Lao Zi, intemeietorul daoismului recomanda ceaiul ca elixir pentru discipolii sai).
Ciocolata cu lapte a ajuns in Elvetia in 1876, iar la sfarsitul secolului al XIX-lea au aparut produsele cola.

Cafeina, practic cel mai utilizat stimulant, se gaseste in principal in semintele arborelui de cafea (Coffea arabica), dar frunzele de ceai (Thea sinensis) si cotiledoanele semintelor de cacao (Theobroma cacao) sunt, de asemenea, surse de cafeina.

Cafeina este semnalata si in traficul de droguri, ca falsificator (adulterant) al drogurilor psihostimulante, fiind folosita pentru a mima actiunea stimulanta a amfetaminelor.

Absorbtia gastrointestinala este mare, iar biodisponibilitatea, dupa administrarea orala, tinde spre 100%. Timpul de injumatatire al cafeinei este mult mai mic la fumatori (3 ore), fata de nefumatori (10 ore).

La copiii mai mari de 3 ani si la adulti, biotransformarea este intensa, insa la copiii mai mici de 2-3 luni, metabolizarea este foarte lenta si timpul de injumatatire este mai mare de 24 de ore.

Biotransformarea are loc mai ales prin N-demetilare si oxidare. Excretia urinara a cafeinei in 48 ore este de aproximativ 85%. Mai putin de 10% din substanta patrunsa in organism este eliminata netransformata.

Cele mai importante tipuri de cafea sunt Arabica si Robusta. Cafeaua Arabica este cea mai consumata cafea. Continutul de cafeina exprimat procentual pe masa uscata variaza intre 0.9-2% in semintele verzi de cafea Arabica si 1.3% in semintele de cafea Arabica prajite.

Cafeaua Robusta este consumata in principal in Franta, Italia, UK. Continutul mediu de cafeina este aproape de 2 ori mai mare si este cuprins intre 1,6-2,4% din masa uscata pentru samanta verde si de 2% din masa uscata pentru cea prajita.

La o ceasca standard de 150 ml de cafea continutul in cafeina variaza intre 71-120 mg cafeina/ceasca pentru cafeaua Arabica si de 131-220 mg cafeina/ceasca pentru Robusta.

Cuprins articol

  1. Descriere
  2. Modalitati de consum
  3. Actiune toxica
  4. Intoxicatia acuta
  5. Intoxicatia cronica
  6. Tratamentul intoxicatiei acute
  7. Citeste pe aceeasi tema

Modalitati de consum

Sus

Cafeina este consumata sub forma unui extract apos (cafea). De altfel, extractele apoase din plantele care contin xantine sunt consumate curent sub forma de bauturi: cafea, ceai, ciocolata fierbinte, Coca-Cola, Diet Coke, bauturi energizante etc.

Consumul mediu global este estimat la circa 2,7 mg/kg (adica aproximativ 190 mg/zi), echivalentul a 3 cesti/zi. Obiceiul consumului de cafea, precum si cantitatea consumata, difera in diverse zone geografice.

In consecinta, si cantitatea de cafea dintr-o ceasca variaza considerabil. Locul intai in ceea ce priveste consumul de cafea il ocupa Suedia, cu 10-12 kg de cafea/locuitor/an.

Continutul in cafeina pe ceasca variaza si este dependent de marimea cestii, de modul de preparare al cafelei (ex. fiarta, la filtru, expresso si instant) si de tipul de cafea folosit (Arabica sau Robusta).

Dimensiunea cestii de cafea poate sa varieze intre 50-190 ml, iar continutul standard de cafeina prezent intr-o ceasca de cafea poate sa fie de aproximativ 19 mg/ceasca pentru cafeaua instant si de aproximativ 177 mg/ceasca la cafeaua fiarta. Continutul de cafeina variaza intre 0.7-1.1 mg/ml pentru cafeaua fiarta, intre 0.6-3.3mg/ml pentru cafeaua pregatita la filtru; pentru expresso el variaza intre 0.2-0.6mg/ml.

Actiune toxica

Sus

Cafeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central (toate zonele cortexului cerebral), creste diureza, stimuleaza functiile inimii. Cafeina, actionand ca antagonist al adenozinei, are efect antimigrenos si antiastmatic.

La nivel celular, metilxantinele prezinta trei tipuri de actiuni de baza care sunt probabil responsabile de efectele lor diverse:
- translocarea calciului intracelular,
- cresterea acumularii de nucleotide ciclice,
- blocarea receptorului adenozinei.

Cafeina poate produce:
- neliniste,
- pierderea controlului motor,
- cefalee,
- vertij,
- scaderea apetitului,
- cresterea termogenezei.

Este important de notat faptul ca administrarea cafeinei nu poate inlocui somnul si trebuie folosita doar ocazional ca un prim-ajutor pentru intarirea vigilentei.

Cafeina este administrata uneori in combinatie cu diverse medicamente pentru a le creste efectul, cum ar fi ergotamina in tratamentul migrenei si in toate tipurile de cefalee sau in combinatie cu medicamente care pot produce si analgezie, cum ar fi aspirina sau acetaminofenul.

Consumul unor cantitati mari de cafeina de catre femeia insarcinata poate determina aritmii cardiace la fat si, de aceea, unii medici recomanda intreruperea consumului pe perioada sarcinii si, daca este posibil, pana la oprirea alaptarii. Studii conduse de Lawson et al. in 2004, in care gravidele au consumat cafea, au evidentiat producerea de avorturi mai frecvente.

Intoxicatia acuta

Sus

Desi cafeina are un indice terapeutic mare si rareori cauzeaza toxicitate severa, au fost semnalate cateva cazuri de intoxicatii accidentale si iatrogene, unele cu sfarsit letal.

Manifestarile intoxicatiei acute cu cafeina (prin ingerare):
- tulburari digestive: greata, voma, diaree,
- tulburari nervoase: cefalee, vertij, tremuraturi ale mainilor, agitatie, convulsii, delir,
- tulburari cardiovasculare: aritmii, colaps,
- tulburari renale: poliurie.

Intoxicatia cronica

Sus

Potentialul adictiv al cafeinei este subiect de dezbatere. Unii indivizi care beau cantitati mari de cafea dezvolta unele aspecte ale dependentei de cafeina, reveland toleranta si, posibil, sindrom de retragere.

Totusi, conform DSM IV, actualmente exista insuficiente date pentru a afirma daca aceste simptome sunt asociate cu perturbari clinic semnificative, care indeplinesc criteriile pentru dependenta sau abuz.

In urma consumului cronic, se poate instala toleranta la unele efecte ale xantinelor (ex. actiunea diuretica si vasodilatatoare). Unele studii arata ca, in conditiile consumului regulat, se dezvolta toleranta la actiunile cafeinei, dar aceasta dispare dupa oprirea administrarii. Sensibilitatea la cafeina reapare dupa 3 zile.

Sindromul de retragere (abstinenta) are prevalenta mai mare la subiectii cu consum excesiv de cafeina (500 mg/zi), dar se poate manifesta si la cei cu un consum usor (100 mg/zi).

Au fost raportate simptome de abstinenta la intreruperea brusca sau reducerea consumului de cafeina, dupa consumul zilnic prelungit:

- cefalee,

- iritabilitate,

- somnolenta,

- letargie,

- confuzie mentala,

- insomnie,

- afectare psihomotorie,

- tremor al mainilor si/sau picioarelor,

- tensiune musculara, dureri musculare,

- congestie faciala,

- greturi, varsaturi,

- nervozitate, neliniste, anxietate.

Este interesant faptul ca unele dintre aceste simptome sunt raportate si in situatia inversa, in cazul consumului excesiv de cafea.

Tratamentul intoxicatiei acute

Sus

In cazul intoxicatiei acute se practica spalaturi gastrice, apoi se administreaza purgativ salin.

Ulterior, tratamentul este simptomatic:
- oxigenoterapie (la nevoie),
- sedative (barbiturice),
- echilibrare hidroelectrolitica.


Medici specialisti Alergologie-Imunologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate