Ce poate dezvalui sangele despre alimentatia copiilor

Nu exista un singur aliment care sa determine daca un copil este "sanatos" sau "nesanatos". Conteaza tiparul alimentar general: ce alimente sunt consumate frecvent, varietatea lor, proportia alimentelor minim procesate, cantitatea de fructe si legume, sursele de proteine si grasimi, precum si consumul de produse bogate in zaharuri libere, sare sau grasimi saturate.

Organismul transforma continuu substantele provenite din alimente.

Dupa digestie si absorbtie, nutrientii intra in numeroase reactii biochimice prin care sunt folositi pentru energie, crestere, refacerea tesuturilor sau depozitare. In sange pot fi masurate molecule rezultate din aceste procese, numite metaboliti. Ansamblul lor formeaza ceea ce cercetatorii numesc profil metabolomic.

Metabolomica studiaza simultan un numar mare de asemenea molecule. Printre ele se pot afla aminoacizi, acizi grasi, fosfolipide si alte substante implicate in metabolism.

Profilul rezultat nu depinde insa numai de alimentatie. Varsta, genetica, ritmul de crestere, activitatea fizica, starea de sanatate, microbiomul intestinal si modul individual in care organismul proceseaza nutrientii pot influenta concentratiile metabolitilor.

O alimentatie dezechilibrata nu produce, de regula, simptome specifice imediat dupa aparitia unor obiceiuri alimentare mai putin favorabile. Efectele pot deveni vizibile treptat si pot include crestere ponderala excesiva sau, dimpotriva, crestere insuficienta, probleme legate de aportul unor nutrienti, constipatie, afectarea sanatatii dentare ori modificari metabolice. Prezenta unui asemenea simptom nu demonstreaza insa automat ca alimentatia este cauza, deoarece numeroase afectiuni pot avea manifestari similare.

Pe termen lung, tiparele alimentare dezechilibrate pot contribui, alaturi de factori genetici, comportamentali si de mediu, la aparitia supraponderalitatii si obezitatii si la cresterea riscului unor boli netransmisibile. Organizatia Mondiala a Sanatatii subliniaza ca o alimentatie sanatoasa incepe din primii ani de viata si trebuie sa respecte patru principii generale: adecvare, echilibru, moderatie si diversitate.

Evaluarea starii nutritionale a unui copil nu se bazeaza pe un singur test de sange. In practica medicala sunt luate in calcul varsta, istoricul de crestere, greutatea si inaltimea raportate la curbele de crestere, alimentatia, activitatea fizica, istoricul medical si familial si examenul clinic. Atunci cand exista motive medicale, specialistul poate considera utile anumite analize de laborator sau alte investigatii.

Exista mai multe situatii care pot necesita evaluare medicala: exces ponderal, obezitate, deficit ponderal, tulburari de crestere, suspiciunea unorcarente nutritionale sau modificari metabolice. Acestea sunt probleme diferite si nu trebuie deduse exclusiv din aspectul copilului sau dintr-o analiza izolata. Interpretarea trebuie facuta in contextul dezvoltarii si al starii generale de sanatate.

Este important si faptul ca greutatea nu reprezinta singurul indicator al calitatii alimentatiei. Un copil cu greutate considerata normala poate avea un tipar alimentar dezechilibrat, iar un copil cu exces ponderal nu trebuie stigmatizat sau supus unor restrictii alimentare fara evaluare medicala. In perioada de crestere, necesarul nutritional este diferit de cel al adultului, iar interventiile asupra alimentatiei trebuie privite in contextul dezvoltarii normale.

Cercetarea publicata in European Journal of Nutrition este o analiza observationala. Au fost inclusi 421 de copii din EU Childhood Obesity Project, pentru care existau informatii despre alimentatie si date metabolomice la varsta de aproximativ 5,5 ani si la 8 ani. La 156 dintre copii existau date pentru ambele momente.

Cercetatorii au analizat trei tipare alimentare. Primul, tiparul alimentar echilibrat includea proportii mai mari de legume, fructe, peste, ulei de masline si carne. Un al doilea tipar era caracterizat prin surse de proteine animale, iar al treilea, denumit tiparul alimentar bogat in grasimi mai putin sanatoase includea mai multe grasimi saturate tartinabile, zaharuri adaugate, suc de fructe si anumite produse lactate, concomitent cu un consum mai redus de peste si ulei de masline.

Din cei 236 de metaboliti analizati la cele doua varste, 48 au fost asociati initial cu cel putin unul dintre tiparele alimentare: 23 cu tiparul Echilibrat, 18 cu tiparul bogat in surse de proteine animale si 12 cu tiparul bogat in grasimi de calitate mai slaba si zaharuri. Au fost observate, printre altele, asocieri cu fosfatidilcoline care pot contine acizi grasi polinesaturati, inclusiv DHA, un acid gras prezent in special in pestele gras.

Unele semnale metabolice au avut directii opuse intre tiparul Echilibrat si cel bogat in grasimi de calitate mai slaba si zaharuri. Consumul de peste a fost, de asemenea, asociat cu anumite fosfatidilcoline bogate in acizi grasi polinesaturati. Autorii considera ca aceste diferente sustin ipoteza ca profilul metabolomic ar putea reflecta, cel putin partial, alimentatia obisnuita a copilului.

Studiul este observational. Prin urmare, rezultatele arata asocieri si nu demonstreaza ca un anumit aliment provoaca direct o anumita modificare metabolica sau o anumita boala.

Principalul interes al cercetarii este posibilitatea de a obtine, in viitor, indicatori mai obiectivi ai tiparelor alimentare. Evaluarea alimentatiei se bazeaza frecvent pe jurnale alimentare sau chestionare, iar acestea pot contine erori: portiile sunt dificil de estimat, unele gustari pot fi uitate, iar in cazul copiilor informatiile provin adesea de la mai multi adulti.

Un profil metabolic ar putea completa asemenea informatii in cercetare. Studiul nu inseamna insa ca exista in prezent o analiza de sange care poate spune exact ce a mancat un copil sau daca dieta sa este "buna" ori "rea". Rezultatele nu justifica efectuarea de rutina a unor teste metabolomice la copiii sanatosi si nu modifica singure recomandarile nutritionale actuale.

Recomandarile internationale pun accentul pe calitatea intregului model alimentar, nu pe eliminarea arbitrara a unor produse. Pentru copii, alimentatia trebuie adaptata varstei, dezvoltarii si necesarului individual.

• Includerea unei varietati de fructe si legume si alternarea alimentelor din diferite grupe nutritionale.
• Utilizarea unor surse variate de proteine si includerea alimentelor care furnizeaza grasimi nesaturate.
• Preferarea, in general, a alimentelor minim procesate si a cerealelor integrale, atunci cand sunt potrivite varstei.
• Limitarea produselor cu cantitati mari de zaharuri libere, sare si grasimi saturate.
• Incurajarea consumului de apa in locul bauturilor cu continut ridicat de zahar.
• Evitarea transformarii alimentatiei intr-o sursa de teama, vina sau stigmatizare pentru copil.

Aceste masuri sustin sanatatea generala, dar nu garanteaza prevenirea unei anumite afectiuni. Alimentatia este numai una dintre componentele sanatatii, alaturi de factori genetici, somn, activitate fizica, mediul familial si social si accesul la ingrijiri medicale.

Pentru un copil fara simptome sau probleme de crestere, rezultatele acestui studiu nu reprezinta un motiv pentru efectuarea unor analize metabolomice. Monitorizarea dezvoltarii si discutarea obiceiurilor alimentare pot face parte din evaluarile medicale obisnuite.

Atunci cand parintii observa modificari importante ale greutatii, dificultati de crestere, alimentatie foarte restrictiva, oboseala persistenta sau alte simptome, medicul de familie sau pediatrul poate reprezenta punctul initial de orientare. Medicul de familie poate evalua contextul general, poate recomanda investigatii de baza atunci cand sunt justificate si poate emite trimiteri catre specialitatile relevante, fara ca rolul sau sa inlocuiasca diagnosticul si managementul specialistului atunci cand exista suspiciunea unei afectiuni.

In functie de problema identificata, pot fi implicate pediatria, endocrinologia pediatrica, gastroenterologia pediatrica, diabetologia si nutritia sau alte specialitati. Dupa aparitia unei suspiciuni de tulburare de crestere, obezitate, boala metabolica ori afectiune care influenteaza nutritia, specialistul are rolul principal in stabilirea diagnosticului, aprecierea severitatii, alegerea investigatiilor necesare si monitorizarea evolutiei.

Evaluarea poate include, in functie de contextul clinic, masuratori antropometrice, analiza curbelor de crestere, analize de laborator si, daca exista indicatie medicala, investigatii imagistice sau functionale. Acestea nu trebuie solicitate automat pe baza unui articol sau a unui rezultat de cercetare.

Specialistii pot fi accesati in ambulatorii de specialitate, spitale publice, clinici private si centre cu experienta in pediatrie, nutritie sau boli metabolice. In cazul unei afectiuni confirmate, monitorizarea periodica trebuie realizata in principal de specialistul relevant, in colaborare cu pediatrul si medicul de familie atunci cand este necesar.

O evaluare medicala este importanta daca un copil prezinta o modificare semnificativa sau persistenta a ritmului de crestere, scadere sau crestere ponderala neasteptata, oboseala persistenta, simptome digestive repetate, dificultati importante de alimentatie, sete sau urinare excesiva ori alte manifestari care persista sau afecteaza starea generala. Aparitia unor simptome severe sau a unei deteriorari rapide a starii copilului necesita evaluare medicala prompta.

1. Poate o analiza de sange sa arate ce mananca un copil?
   Nu in sensul unui jurnal alimentar. Studiul sugereaza ca anumite tipare alimentare sunt asociate cu profiluri metabolice diferite, dar nu exista pe baza acestor rezultate un test clinic care sa reconstruiasca dieta unui copil.
   2. Metabolitii identificati arata daca alimentatia copilului este sanatoasa? Nu la nivel individual. Ei sunt semnale de cercetare asociate statistic cu anumite tipare alimentare si necesita validare suplimentara.
   3. Este necesara testarea metabolomica a copiilor? Studiul nu sustine testarea metabolomica de rutina a copiilor sanatosi. Utilitatea analizelor medicale se stabileste

Surse si Referinte

1. What children eat may leave a measurable signature in their blood - News-Medical
2. Association of three different dietary patterns with the metabolomic profiles of children: the BiomarKid project - European Journal of Nutrition
3. Healthy diet - World Health Organization
4. What are healthy diets? - World Health Organization si Food and Agriculture Organization
5. Good Nutrition Starts Early - Centers for Disease Control and Prevention