Cancerul poate incepe cu o infectie? 5 infectii pe care nu trebuie sa le ignori

Helicobacter pylori este o bacterie capabila sa supravietuiasca in mediul stomacului si reprezinta una dintre cele mai raspandite infectii cronice la nivel mondial. Multe persoane infectate nu prezinta simptome si pot trai ani intregi fara sa stie ca au bacteria.

Infectia persistenta poate provoca inflamarea cronica a mucoasei gastrice. La o parte dintre persoanele infectate, in timp pot aparea gastrita atrofica si alte modificari ale mucoasei care cresc riscul de adenocarcinom gastric. Helicobacter pylori este asociat si cu o forma mai rara de limfom, numita limfom MALT gastric.

Simptome precum durerea sau disconfortul persistent in partea superioara a abdomenului, senzatia de plenitudine, greata ori alte manifestari digestive pot avea numeroase cauze si nu indica automat infectia sau cancerul. Evaluarea medicala este cea care poate stabili daca sunt necesare investigatii pentru Helicobacter pylori sau pentru alte afectiuni digestive.

Virusul papiloma uman cuprinde numeroase tipuri de virusuri. Infectia este foarte frecventa si, in majoritatea cazurilor, sistemul imunitar o controleaza fara aparitia unor probleme de sanatate pe termen lung. Riscul oncologic este legat in principal de persistenta infectiei cu anumite tipuri HPV cu risc inalt.

Infectia persistenta cu HPV reprezinta cauza principala a cancerului de col uterin si este implicata si in unele cancere ale anusului, penisului, vulvei, vaginului si orofaringelui. Modificarile celulare se dezvolta de obicei lent, ceea ce creeaza oportunitati importante pentru preventie prin vaccinare si, in cazul cancerului de col uterin, prin screening.

Infectia HPV este adesea asimptomatica. Din acest motiv, absenta simptomelor nu permite excluderea infectiei, iar screeningul pentru cancerul de col uterin are rolul de a identifica infectiile cu risc inalt sau modificarile precanceroase inainte de aparitia simptomelor, conform programelor si recomandarilor medicale aplicabile.

Virusurile hepatitice B si C pot determina infectii cronice ale ficatului. Inflamatia persistenta si deteriorarea progresiva a tesutului hepatic pot favoriza aparitia fibrozei, cirozei si, la unele persoane, a carcinomului hepatocelular, cea mai frecventa forma de cancer hepatic primar.

Infectiile cronice pot evolua mult timp fara simptome evidente. Atunci cand apar, manifestari precum oboseala, disconfortul abdominal, icterul sau alte semne de afectare hepatica necesita evaluare medicala, dar nu sunt specifice cancerului. Vaccinarea poate preveni infectia cu virusul hepatitic B, in timp ce pentru hepatita C nu exista in prezent un vaccin, dar infectia poate fi diagnosticata si tratata.

Virusul Epstein-Barr este extrem de raspandit, majoritatea oamenilor fiind infectati la un moment dat in cursul vietii. Dupa infectia initiala, virusul ramane in organism. Pentru majoritatea persoanelor acest lucru nu determina cancer.

EBV este insa asociat cu anumite afectiuni oncologice, printre care unele limfoame, carcinomul nazofaringian si o parte dintre cancerele gastrice. Faptul ca infectia este foarte frecventa, in timp ce aceste cancere sunt mult mai rare, arata ca prezenta virusului singura nu este suficienta pentru aparitia bolii. Sunt implicati si alti factori biologici, genetici, imunologici si de mediu.

Nu exista un singur test pentru toate aceste infectii sau pentru cancerele asociate lor. In functie de situatie, medicii pot utiliza analize de sange, teste pentru identificarea unui agent infectios, examinari imagistice, endoscopie, teste de screening sau prelevarea unei probe de tesut pentru examinare anatomopatologica.

Diagnosticul cancerului necesita evaluarea specifica organului afectat. O infectie cu HPV, Helicobacter pylori, HBV, HCV sau EBV nu reprezinta prin ea insasi un diagnostic de cancer. De asemenea, depistarea unei infectii nu permite estimarea simpla a riscului individual, deoarece acesta depinde de persistenta infectiei, varsta, starea sistemului imunitar si numerosi alti factori.

Analiza prezentata de ScienceAlert, bazata pe cercetarea publicata in The Lancet Oncology, a evaluat povara globala a cancerelor asociate infectiilor. Potrivit estimarilor, infectiile au fost asociate cu aproximativ 12% dintre cazurile de cancer diagnosticate la nivel mondial in 2024, reprezentand aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi.

Cinci agenti infectiosi au fost responsabili pentru aproape intreaga povara oncologica atribuita infectiilor: Helicobacter pylori, HPV, virusul hepatitic B, virusul hepatitic C si virusul Epstein-Barr. Helicobacter pylori a avut cea mai mare contributie individuala, fiind asociat cu aproximativ 760.000 de cazuri, echivalentul a aproximativ 4% dintre cancerele diagnosticate la nivel mondial in anul analizat.

Aceste cifre sunt estimari populationale. Ele arata ce proportie din povara cancerului este atribuita infectiilor la nivel global si nu permit calcularea directa a probabilitatii ca o anumita persoana infectata sa dezvolte cancer. Riscul individual poate fi foarte diferit de la o infectie la alta si de la o persoana la alta.

Principalul mesaj este ca o parte a poverii cancerului este asociata unor infectii pentru care exista deja instrumente de preventie sau control. Vaccinurile impotriva HPV si hepatitei B, prevenirea transmiterii infectiilor, identificarea anumitor infectii cronice si tratamentul lor atunci cand este indicat pot contribui la reducerea riscului unor cancere.

Rezultatele nu inseamna insa ca orice persoana cu una dintre aceste infectii va dezvolta cancer si nici ca toate cancerele organelor respective sunt provocate de infectii. De exemplu, infectia cu Helicobacter pylori este foarte raspandita, dar numai o parte dintre persoanele infectate dezvolta cancer gastric.

Preventia cancerelor asociate infectiilor depinde de agentul infectios. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Codul European impotriva Cancerului includ printre masurile de preventie vaccinarea impotriva HPV si hepatitei B, precum si testarea si tratamentul anumitor infectii atunci cand acestea sunt recomandate conform programelor nationale si evaluarii medicale.

- Vaccinarea impotriva HPV poate preveni infectiile cu tipurile virale responsabile pentru o proportie importanta a cancerelor asociate HPV.

- Vaccinarea impotriva hepatitei B reduce riscul infectiei cronice cu HBV si, implicit, riscul ulterior de cancer hepatic asociat acesteia.

- Testarea pentru hepatitele B si C poate permite identificarea infectiilor cronice care altfel pot ramane mult timp fara simptome.

- Identificarea si tratamentul infectiei cu Helicobacter pylori, atunci cand sunt indicate medical, pot contribui la reducerea riscului de cancer gastric.

- Participarea la programele recomandate de screening poate permite depistarea unor leziuni precanceroase sau a cancerului in stadii mai timpurii.

Aceste masuri reduc riscul la nivel individual si populational, dar nu ofera protectie absoluta impotriva cancerului. Preventia oncologica include si evitarea tutunului, limitarea consumului de alcool, mentinerea unei greutati sanatoase si activitatea fizica regulata.

Traseul medical depinde de infectia sau simptomele suspectate. Medicul de familie poate reprezenta un punct initial de orientare, poate recomanda investigatii de baza si poate emite trimiteri catre specialitatea relevanta. Diagnosticul definitiv si managementul infectiilor cronice sau al unei suspiciuni oncologice revin insa specialistilor.

Pentru infectiile hepatitice pot fi implicate gastroenterologia si bolile infectioase, iar afectarea hepatica poate necesita evaluare hepatologica. Pentru Helicobacter pylori si simptomele digestive persistente, gastroenterologul are un rol important. In cazul modificarilor cervicale asociate HPV, evaluarea este realizata in principal de ginecolog, iar pentru leziunile din alte regiuni pot fi implicate dermatologia, ORL, urologia sau alte specialitati, in functie de localizare.

Daca investigatiile ridica suspiciunea unui cancer, traseul se muta catre specialitatile implicate in confirmarea diagnosticului si tratament, inclusiv oncologie, chirurgie, gastroenterologie, ginecologie, ORL sau alte servicii specializate. Investigatiile pot include generic analize de laborator, imagistica, endoscopie, teste specifice infectiei si biopsie, in functie de organul si afectiunea investigate.

Specialistii pot fi accesati in ambulatorii de specialitate, spitale publice, clinici private si centre cu experienta in diagnosticul si tratamentul afectiunilor oncologice sau infectioase. Dupa identificarea unei infectii cronice sau a unei afectiuni oncologice, monitorizarea trebuie coordonata de specialistul relevant, nu exclusiv prin medicina de familie.

Discuta cu un medic daca ai simptome persistente sau neobisnuite, precum scadere inexplicabila in greutate, sangerari neobisnuite, dificultati persistente la inghitire, dureri abdominale care nu se remit, icter, ganglioni mariti persistent sau alte modificari care se agraveaza in timp. Aceste manifestari pot avea numeroase cauze si nu inseamna automat cancer, dar necesita evaluare atunci cand persista.

Este util sa discuti cu medicul si daca stii ca ai o infectie cronica cu HBV, HCV, HPV sau Helicobacter pylori ori daca ai factori care pot justifica testarea. Specialistul poate stabili semnificatia rezultatului si necesitatea monitorizarii sau a investigatiilor suplimentare.

1. O infectie poate provoca intr-adevar cancer? Anumite infectii persistente pot contribui la dezvoltarea unor tipuri de cancer, dar majoritatea persoanelor infectate nu dezvolta cancer.
2. Care sunt cele cinci infectii asociate cu cele mai multe cazuri? Analiza evidentiaza Helicobacter pylori, HPV, virusul hepatitic B, virusul hepatitic C si virusul Epstein-Barr.
3. Daca am Helicobacter pylori inseamna ca voi face cancer gastric? Nu. Infectia creste riscul anumitor afectiuni gastrice, dar numai o parte dintre persoanele infectate dezvolta cancer.
4. Vaccinul HPV poate preveni cancerul? Vaccinarea poate preveni infectiile cu tipurile HPV vizate de vaccin si reduce semnificativ riscul cancerelor determinate de acestea.
5. Exista vaccin impotriva hepatitei C? Nu exista in prezent un vaccin impotriva HCV. Exista insa teste pentru identificarea infectiei si tratamente eficiente pentru persoanele diagnosticate.
6. Exista vaccin pentru toate infectiile asociate cancerului? Nu. Vaccinuri sunt disponibile pentru HPV si hepatita B, in timp ce pentru Helicobacter pylori, HCV si EBV nu exista in prezent vaccinuri utilizate de rutina pentru prevenirea cancerului.
7. Infectiile sunt principala cauza a cancerului? Nu. Cancerul are numerosi factori de risc, iar la nivel global tutunul ramane o cauza prevenibila majora. Noua analiza estimeaza ca infectiile sunt asociate cu aproximativ 12% dintre cazurile diagnosticate la nivel mondial.

Surse si Referinte

1. Just 5 Infections Responsible For More Than 2 Million New Cancer Cases Annually - ScienceAlert

1. Cancer - World Health Organization

1. Infectious Agents and Cancer - National Cancer Institute

1. Helicobacter pylori and Cancer - National Cancer Institute

1. European Code Against Cancer: Cancer-causing infections - IARC