Bruxismul: scrasniti din dinti noaptea?

Exista doua tipuri de bruxism:

- bruxismul centrat - consta in strangerea puternica a dintilor fara a-i misca;

- bruxismul excentrat - presupune scrasnirea dintilor cu miscarea falcilor ca si cum persoana respectiva ar mesteca in vid.

Bruxismul centrat poate antrena adesea dureri maxilare, iar cel excentrat este mai jenant pentru persoana care doarme alaturi si provoaca daune dintilor.

Cauzele bruxismului sunt discutabile, dar specialistii sunt de parere ca scrasnirea dintilor in somn ia amploare aparent in functie de stresul acumulat in timpul zilei.

Un studiu a pus in evidenta o corelare intre bruxism si anxietate sau hiperactivitate (de exemplu, in perioada examenelor).

Un alt studiu a demonstrat ca bruxismul apare in principal in timpul somnului lent si mai putin in timpul somnului paradoxal (somnul REM).

Alte cauze ale bruxismului ar putea fi:

- o intamplare marcanta din trecut, supararea sau mania, anxietatea, frica, durerea, frustrarea, disconfortul (adesea acestea sunt asociate cu neintelegerile din familie sau cu problemele scolare, dar nici acest lucru nu este obligatoriu);

- lipsa odihnei: durata prea scurta a somnului si lipsa capacitatii de relaxare;

- personalitati agresive, perfectioniste, obsesive sau persoanele grabite si nerabdatoare sa atinga un anumit scop au tendinta crescuta de a dezvolta bruxismul;

- tulburari de ocluzie – dintii nu sunt aliniati corect, sunt in eruptie (mai ales in perioada de crestere a dintilor);

- o obturatie recenta sau o lucrare protetica recenta care e „mai inalta”.

Unii medici incrimineaza si obturarea partiala a cailor aeriene prin hipertrofii amigdaliene sau vegetatii adenoide (polipi).

In cazul bruxismului la copii, schimbarea dintilor de lapte cu cei permanenti, dizarmonia dintre cresterea oaselor maxilare si eruptia dentara, dar si dimensiunea unor dinti se numara printre cauzele aparitiei acestei afectiuni stomatologice.

Principala problema determinata de bruxism este uzura prematura si excesiva a dintilor, care se tocesc sau se crapa.

Cand aceasta uzura devine excesiva, medicul dentist stabileste diagnosticul de bruxism si propune tratamentul in functie de gradul de uzura.
Una dintre metodele de combatere a bruxismului este purtarea unei gutiere de plastic transparent, care este personalizata pentru a se fixa bine pe dinti. Aceasta gutiera impiedica frecarea dintilor intre ei, prevenind astfel uzura lor.

Inainte de a ajunge la aceasta solutie, pentru persoanele care scrasnesc ocazional din dinti, este bine sa incerce metode de relaxare sau terapii comportamentale.

Exista o multitudine de terapii comportamentale care pot fi aplicate in cazul acestei afectiuni.

Reducerea nivelului de stres emotional se poate obtine prin tehnici de adaptare.

Oricum, constientizarea acestui tic este un bun inceput pentru tratament si permite o autosupraveghere in cazul celor care scrasnesc din dinti in timpul zilei.

In situatia in care cauza este de natura medicala, respectiv un tip de malocluzie, medicul stomatolog va elimina cauza prin echilibrarea ocluziei printr-un tratament ortodontic. Cu ajutorul unui aparat dentar, dintii sunt aliniati, astfel ca este eliminata cauza ce provoca scrasnirea dintilor.

In cazul copiilor, bruxismul poate fi legat de noua senzatie de a avea dinti. Copiii isi pot scrasni dintii atat ziua, cat si noaptea, dar scrasnitul are o mai mare intensitate noaptea.

Medicii stomatologi de obicei nu trateaza bruxismul la copiii mici, deoarece nu creeaza probleme de durata.

Dintii de lapte sunt schimbati dupa cativa ani, iar bruxismul adesea dispare cand au erupt toti dintii permanenti.

Daca nu dispare, medicul stomatolog va recomanda tratamentul adecvat.

Bruxismul la copii apare cel mai adesea in intervalul de varsta 3-6 ani si 10-12 ani.

Afectiunea mai poate aparea si ca urmare a unor raceli sau infectii ale urechii.

De asemenea, copiii pot scrasni din dinti si ca sa-si reduca disconfortul dat de diverse alergii.

Intre bruxism si articulatia temporo-mandibulara (ATM) exista o relatie stransa. ATM este una dintre cele mai solicitate articulatii din corp si functioneaza in stransa legatura cu muschii masticatori.

In timpul scrasnirii dintilor, muschii masticatori se contracta excesiv, iar fortele aplicate pe dinti si articulatia temporo-mandibulara sunt mult mai mari decat in masticatia normala.

Incordarea musculara cronica asociat bruxismului are multiple efecte la nivelul dintilor, dar si al articulatiei temporo-mandibulare:

La nivel dentar, bruxismul provoaca:
• tocirea smaltului
• fisuri sau fracturi dentare
• sensibilitate dentara
• retractii gingivale

La nivelul ATM:
• durere la deschiderea gurii
• pocnituri sau cracmente articulare
• blocaje ale mandibulei
• in timp: modificri degenerative ale articulatiei

La nivel muscular:
• hipertrofia maseterilor (fa mai „patratoasa”)
• dureri faciale
• oboseala musculara
• cefalee (mai ales dimineata)

O gutiera nocturna este un dispozitiv din plastic pentru cavitatea bucala, care este purtata pe timpul noptii pentru a preveni scrasnetul dintilor.

Gutiera nocturna protejeaz dintii, redistribuie fortele masticatorii uniform, reduce suprasolicitarea ATM si scade activitatea musculara reflexa la unii pacienti.

Cu toate acestea, gutiera nocturna nu vindeca bruxismul, ci ajuta la controlul scrasnitului.

Avantajele gutierei:
• nu iti mai toceste dintii
• riscul de fracturi scade
• ATM este mai puin solicitata
• durerile sunt mai reduse.

Daca este proiectat corect, dispozitivul de protejare impotriva bruxismului ajuta la impiedicarea mobilitatii patologice a dintilor, la protejarea reconstructiilor cu ceramica si la protejarea danturii de abrazare cauzata de scrasnetul si strangerea din dinti.