Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Fibre bune, fibre rele - Cum ne afecteaza digestia diferitele tipuri de fibre?

Actualizat la data de: 24 Octombrie 2022
Fibre bune, fibre rele - Cum ne afecteaza digestia diferitele tipuri de fibre?

Fibrele pot influenta multe aspecte ale sanatatii, de la bacteriile intestinale, pana la pierderea in greutate. Fibrele sunt adesea considerata o parte fundamentala a unei diete sanatoase. Majoritatea oamenilor tind sa le grupeze pe toate intr-o singura categorie. Cu toate acestea, adevarul este ca nu toate fibrele sunt la fel. Unele tipuri sunt extrem de benefice, in timp ce altele pot cauza probleme digestive.

Ce sunt fibrele si cum se clasifica?

„Fibre” se refera la un grup divers de carbohidrati pe care oamenii nu il poate digera. Oamenilor le lipsesc enzimele digestive necesare pentru a le descompune, asa ca fibrele trec neschimbate prin cea mai mare parte a sistemului digestiv si constituie masa fecala. Aportul zilnic de fibre recomandat este de 38 de grame pentru barbati si 25 de grame pentru femei. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor mananca doar aproximativ jumatate din aportul recomandat.

Fibrele se gasesc mai ales in alimentele vegetale, in legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci si seminte. Exista de fapt o mare varietate de fibre diferite gasite in alimente. Problema este ca acestea sunt adesea clasificate in moduri diferite, ceea ce poate fi foarte confuz.

Fibrele sunt clasificate oficial in doua tipuri principale:
• Fibre alimentare: fibre care se gasesc in mod natural in alimente.
• Fibre functionale: fibre care sunt extrase si izolate din alimente integrale, apoi adaugate alimentelor procesate.

In plus, mai exista o alta clasa de nutrienti compuse din amidonuri rezistente, care sunt adesea clasificate drept fibre alimentare.

Concluzie: Fibrele sunt carbohidrati nedigerabili care se gasesc in mod natural in alimentele vegetale. Ele sunt adesea clasificate fie ca fiind dietetice (gasite in mod natural) sau functionale (adaugate la alimente).

Prin aceasta clasificare, nu se spune nimic despre efectele lor asupra sanatatii, astfel o metoda alternativa populara este de a clasifica fibrele este pe baza solubilitatii lor (solubil vs insolubil) si a capacitatii de a fermenta (fermentabil vs nefermentabil).

Fibre solubile vs insolubile

Solubilitatea fibrelor se refera la capacitatea lor de a se dizolva in apa. Pe baza acestui fapt, fibrele au fost adesea clasificate ca fiind solubile sau insolubile.

Fibrele solubile se amesteca cu apa in intestin, formand o substanta asemanatoare gelului. Pot limita crestere concentratiei de zahar din sange si au diverse beneficii pentru sanatatea metabolica.

Fibrele insolubile nu se amesteca cu apa si trec prin sistemul digestiv in mare parte intacte. Functioneaza in principal ca un agent de „incarcare” si pot ajuta reglarea tranzitului intestinal.

Fibrele solubile includ pectinele (surse: prune, mere, piersici, caise si citrice) si beta-glucanii (surse: ovaz, orz, grau, secara, porumb, orez, alge, ciuperci). Fibrele insolubile includ lignina si celuloza (surse: plante verzi). in alimente se gasesc proportii diferite de fibre solubile si insolubile.

Fibre fermentabile

Se estimeaza ca 100 de trilioane de bacterii vii locuiesc in intestinul uman, in principal in intestinul gros. Aceste bacterii sunt cruciale pentru sanatatea oamenilor, pentru ca ele joaca roluri diverse in de gestionarea greutatii, controlul cantitatii de zaharului din sange, imunitate, in sustinerea functiei creierului si sanatatea mintala. Diversitatea si multitudinea de bacterii sunt extrem de importante pentru sanatatea organismului uman, insa adesea flora intestinala este denumita „organul uitat”.

Tipul de fibre din alimentatie influenteaza bacteriile din intestin si intrucat oamenii nu le pot digera, ele ajung in colon in mare parte neschimbate. Aici intervin fibrele fermentabile. Acestea sunt fibre pe care bacteriile intestinale prietenoase sunt capabile sa le digere (fermenteze) si sa le foloseasca drept hrana. Acest lucru creste numarul si echilibrul bacteriilor intestinale prietenoase, care produc, de asemenea, acizi grasi cu lant scurt, cu beneficii importante pentru sanatate.

Majoritatea fibrelor fermentabile sunt solubile, dar exista si unele fibre insolubile care pot functiona in acest fel. Fibrele fermentabile includ pectine, beta-glucani, guma guar (agent de ingrosare extrasa din pastaile de guar) , inulina (surse: usturoi, sparanghel, ceapa, radacina de cicoare) si oligofructoza (surse: banane, grau, usturoi si ceapa).
Cele mai bune surse alimentare integrala de fibre fermentabile sunt fasolea boabe, lintea, nautul si leguminoasele. O cana de fasole ofera adesea pana la jumatate din aportul zilnic recomandat de fibre.

Acest tip de fibre prezinta si un dezavantaj: produsul secundar al fermentatiei fibrelor este gazul. Astfel, alimentele bogate in fibre fermentabile pot provoca balonare (flatulenta) si disconfort abdominal, mai ales daca oamenii nu sunt obisnuiti sa manance multe fibre.

De ce sunt fibrele de Psyllium din Plantago ovata o alegere optima?

Pentru ca acestea trec, la nivelul florei bacteriene intestinale, doar printr-o fermentare partiala, mult mai lenta.
• Fibrele ramase nefermentate, odata ce absorb apa in interiorul intestinului, transforma textura si cresc volumul materiilor fecale, imbunatatind tranzitul si usurand defecarea.
• Componenta fermentata determina, la nivelul colonului, cresterea bifidobacteriilor, acele bacterii benefice din intestin, cu rol in digestie si imunitate. Acest lucru influenteaza evacuarea usoara si naturala.
Fibrele de Psyllium pot provoca flatulenta si balonare, de aceea in produsul Plantalax, acestea sunt combinate cu 2 enzime digestive:
• α-Galactozidaza este o enzima capabila sa descompuna in mod specific OND (oligozaharidele nedigerabile). Aceste ONG sunt de multe ori cauza balonarii.
• β -Galactozidaza ajuta la digestia lactozei, impiedicand-o sa ajunga la colon, unde este fermentata si determina simptome gastrointestinale precum: balonare, crampe abdominale si flatulenta.

Mod de administrare Plantalax

Adulti si copii peste 12 ani 1-2 plicuri pe zi, cel putin 10-15 zile.

Cum prepari Plantalax pentru administrare?

1.Se adauga continutul unui plic de Plantalax intr-un pahar mare, curat si uscat.
2.Se adauga apa plata si amesteca foarte bine.
3.Se consuma imediat.
Atentie! Consumul de apa pe perioada administrarii produsului Plantalax trebuie sa fie unul crescut (minimum 2 L de apa pe zi), pentru a stimula absorbtia apei in fibra de Psyllium. Doar prin hidratarea fibrelor, creste volumul continutului intestinal si se poate initia evacuarea.


Opiniile exprimate in acest material apartin partenerului nostru. Aceste opinii pot sa nu reprezinte pozitia SfatulMedicului.ro si nici sugestie de achizitie. Va sfatuim ca pentru orice problema medicala, sa consultati intotdeauna un medic, inainte de a incepe sau a schimba un plan de tratament.