Pierderea auzului poate accelera declinul cognitiv?

Dementa este o afectiune extrem de intalnita, conform OMS aproximativ 57 de milioane de persoane din intreaga lume sufera de dementa, anual inregistrandu-se aproximativ 10 milioane de cazuri noi.

Cel mai frecvent, dementa este generata de o interactiune intre factorii genetici individuali si factorii de mediu cu care fiecare persoana vine in contact de-a lungul vietii si care sunt modificabili.

Factorii de risc modificabili identificati de cercetatori sunt reprezentati de valoarea colesterolului, nivelul tensiunii arteriale, izolarea sociala, nivelul de educatie si de pregatire profesionala, fumatul si consumul de alcool.

Asa cum am mentionat deja, riscul de dementa este accentuat de pierderea auzului odata cu imbatranirea.

In plus, diverse studii au descoperit o legatura intre pierderea auzului si deficitele functiei cognitive sau modificarile structurii creierului, fapt demonstrat de imagistica cerebrala.

O cercetare recenta si-a propus sa stabileasca daca pierderea auzului poate fi pusa in asociere cu markerii imagistici cerebrali ai dementei, declinului cognitiv si cu riscul crescut de incidenta a dementei, implicand 2178 de participanti, impartiti in doua grupuri.

Primul subgrup, cu o medie a varstei de 58 de ani, a fost utilizat pentru a evalua legatura dintre pierderea auzului, pe de o parte, si markerii imagistici cerebrali si performanta cognitiva, pe de alta parte.

Cel de-al doilea subgrup, cu varsta medie de 67 de ani, a urmarit asocierea dintre pierderea auzului la inceputul studiului si incidenta dementei pe o perioada de urmarire de 15 ani.

Scanarile imagistice prin RMN si testele cognitive au fost efectuate la 4 sau 8 ani dupa vizita initiala.

Acestea pot ajuta la detectarea deteriorarii substantei albe si a reducerii volumului creierului, care servesc drept biomarkeri ai dementei.

Astfel, cercetatorii au descoperit ca pierderea auzului a fost asociata cu o scadere concomitenta a performantei la testul cognitiv si o crestere a anomaliilor de imagistica cerebrala.

Deficitele cognitive asociate cu pierderea auzului au fost observate in functiile cognitive de ordin superior, cum ar fi planificarea, atentia si reglarea altor functii cognitive.

Persoanele cu pierdere usoara sau mai mare a auzului au fost mai predispuse sa prezinte un volum cerebral mai mic si un declin mai mare al functiei executive decat cele cu auz normal.

Folosind date din al doilea subgrup, cercetatorii au descoperit ca persoanele cu o usoara pierdere a auzului au avut un risc cu 71% mai mare de a dezvolta dementa in perioada de urmarire de peste 15 ani.

Mai mult, participantii care utilizau aparate auditive au prezentat un risc mai mic de dementa decat cei care nu aveau.

Aceasta asociere a fost mai puternica in randul participantilor care purtau gena APOE4 (varianta genetica ce creste riscul de boala Alzheimer).

Desi pierderea auzului nu cauzeaza in mod direct dementa, studiile confirma existenta legaturii intre cele doua afectiuni.

Netratata, pierderea auzului creste riscul de dementa de pana la cinci ori comparativ cu persoanele cu auz normal.

Cateva explicatii posibile sunt reprezentate de existenta unei incarcaturi cognitive, determinata de necesitatea utilizarii unei cantitati mai mari de energie pentru procesarea sunetului, in detrimentul proceselor de memorie si gandire, care vor primi o cantitate mai mica de energie.

De asemenea, persoanele care au deficiente de auz se pot izola social, evitand conversatii si activitati, ceea ce conduce catre singuratate, factor de risc cunoscut pentru dementa.

Studiile RMN au inregistrat si modificari ale structurii creierului la persoanele ce nu utilizeaza aparate auditive, din cauza pierderii mai rapide a volumului cerebral, in special in zonele responsabile de procesarea sunetului si a vorbirii.

Astfel, pierderea auzului poate accelera declinul cognitiv si poate creste riscul instalarii dementei in timp.

Concluziile studiului mentionat anterior sugereaza, de asemenea, ca aparatele auditive pot ajuta la reducerea riscului de dementa.

In concordanta cu descoperirile cercetarii, o analiza sistematica publicata in 2022 a raportat o scadere cu 19% a riscului de dementa odata cu utilizarea aparatelor auditive.

Aparatul auditiv ofera o protectie partiala, prin imbunatatirea informatiilor auditive procesate, reducerea incarcarii cognitive si a stresului cauzat de incercarea de a procesa si lega fraze partial sau incomplet auzite, mentinerea implicarii sociale si incetinirea modificarilor structurale cerebrale.

Noile tehnologii includ aparate auditive reincarcabile si compatibile cu Bluetooth, care se conecteaza la smartphone-uri pentru o comunicare mai clara si aparate auditive bazate pe inteligenta artificiala care se adapteaza automat la mediile sonore.

Alte optiuni de tratament pentru pierderea auzului

Tratarea precoce a pierderii auzului poate face diferenta in mentinerea sanatatii creierului.

Pe langa aparatele auditive digitale moderne ce amplifica frecventele sonore, optiunile de tratament sunt reprezentate si de:

- Implant cohlear: utilizat in situatia pierderii severe a auzului, acesta poate restabili auzul trimitand semnalele electrice direct catre nervul auditiv;

- Antrenament auditiv: programele de terapie specifica ajuta la recalibrarea creierului pentru a interpreta mai eficient sunetul dupa restabilirea auzului in urma purtarii aparatelor auditive sau implantului cohlear.

- Regenerarea celulelor ciliate: desi este inca o metoda in studiu, oamenii de stiinta exploreaza posibilitatile de regenerare a celulelor senzoriale din urechea interna, responsabile de detectarea sunetului, aceasta reprezentand terapia de viitor.

Pentru a va proteja auzul si implicit, creierul, se recomanda:

- Limitarea expunerii la zgomote puternice,

- Mentinerea redusa a volumului in momentul utilizarii castilor, respectand regula 60/60, adica ascultarea la maxim 60% din volumul maxim, timp de maxim 60 de minute,

- Controlarea afectiunilor cronice, precum hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat si hipercolesterolemia, intrucat pot afecta fluxul sanguin catre urechea interna,

- Purtarea castilor peste ureche, intrucat acestea nu stau la fel de aproape de timpan cum sunt castile ce se introduc in ureche,

- Controlul regulat auditiv, intrucat depistarea precoce permite interventia timpurie, care sustine sanatatea auditiva si cognitiva.

In concluzie, pierderea auzului este in relatie de cauzalitate cu instalarea declinului cognitiv si implicit, a dementei, prin efectele asupra sanatatii creierului.

Desi pierderea auzului nu cauzeaza in mod direct dementa, lipsa tratamentului poate accelera declinul cognitiv.

Diagnosticul si interventia precoce nu numai ca imbunatatesc comunicarea, dar sustin si sanatatea creierului pe termen lung.

Bibliografie
https://www.medicalnewstoday.com/articles/hearing-loss-emerges-as-a-key-early-warning-sign-for-alzheimer-disease
https://www.health.harvard.edu/blog/hearing-loss-may-be-linked-to-mental-decline-201301225824
https://www.medscape.com/viewarticle/hearing-loss-linked-brain-volume-changes-dementia-2025a1000unh